Page 25 - 1964-05

PROLETARI D/-V TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAl

Lucrării© d@ îngrijire Veşti d in e x p lo a tă rile

a culturilor — 8a un nivel' m iniere aSe Văii Jiu lu i

Intr-o consfătuire de producţie ţinută
agrotehnic înalt DOUĂ FiŞll DE CĂRBUNE PE ZI recent ci şi-au reînnoit angajamentul la
Imbrăţişînd această iniţiativă, minerii 17.000 tone. Mobilizaţi dc comunişti,
dm seccorul IV B a! E. M. Lupem au harnicii mineri din Uricani au reuşit ca
O dată cu terminarea însămînţării se merge cu viteza maximă dc înaintare reuşit ca în luna aprilie a.c. să extragă
culturilor dc primăvara se încheie o a tractorului, avîndu-sc grijă ca timpul peste prevederile planului de producţie pînă în ziua de 6 mai a c. să trimită la
peste
ziuă circa 14.000 tone cărbune
primă etapă a luptei ce sc duce în ve­ să nu fie umed sau plantele cu rouă, de­
derea sporirii producţiei agricole din oarece în acest caz ele sc rup uşor, ceea 124S tone cărbune. prevederile planului.
In abatajele frontale de pe stratul 13,
acest an. Pentru a consolida temelia rea­ cc duce la reducerea densităţii la ha. uiulc lucrează brigăzile conduse de co­ Cele mai bune rezultate le-au obţi­
lizării dc recolte bogate este necesar ca Realizarea unei producţii bune dc po­ muniştii Ioan Demeter şi Andrei Lucaci, nut brigăzile* conduse de minerii Ale­
în continuare atenţia principală a lucră­ rumb este condiţionată în marc măsură se folosesc cu succes transportoarele xandru Pînzaru, Victor Cîrciumaru şi In anii de democraţie populară viata minerilor s-a schimbat radical. In afara uşurării muncii în
torilor t|in agricultura să fie îndreptată de aplicarea la timp şi corect a praşi- blindate, combine dc tip IK-52M, iar ar­ Aurel Drăghici. subteran, ei beneficiază azi de locuinţe spaţioase, confortabile.
spre asigurarea unor condiţii optime de lelor. Intîrzicrca praşilclor favorizează marea sc face cu grinzi metalice în con­ SE EXTINDE PERFORAJUL UMED IN FOTOGRAFIE: Vedere pa»|ială din oraşul Petrîla.
creştere şi de dezvoltare a plantelor. creşterea buruienilor care înăbuşă cultu­ solă şi stîlpi G.H.H. Operaţiile de tăie­
Experienţa acumulată de numeroase u- ra porumbului, consumînd o marc par­ re, încărcare şi evacuare a cărbunelui Anul trecut, în cadrul sectorului de
nîcăţi agricole fruntaşe printre care amin­ te din rezervele dc apă şi din substan­ fiind mecanizate, s-a reuşit să sc reali­ investiţii dc la E. M. Pctrila s-au insta­
tim gospodăria de stat Alba. gospodăriile ţele nutritive acumulate în sol, ceea cc zeze un randament dc 4.S0 pînă la 6 lat 3.500 m.l. dc conductă pentru aduc- Solemnitatea depunerii de coroane
colective dîn Apoldul de Sus, Haţeg, face ca plantele să sufere tot timpul ve­ tone pe post şi o viteză de avansare de ţiunca apei folosită la pcrforajul umed.
Dobra, Pricaz ccc., a dovedit că nivelul getaţiei şi si scadă producţia, lată de cc 40 m.l. pe lună. Convinşi dc rezultatele practice ale
producţiei dc porumb şi de alte cereale este necesar ca în intervalul dc timp exploatării cu perfora; umed, toate bri­ de flori cu prilejul zilei de 9 Mai
dintre cele două lucrări cu sapa rota­
depinde în măsură hoiărîco.lrc de exe­ ŞI-AU REÎNNOIT găzile care lucrează la deschideri şi pre­
cutarea la timp şi în condiţii agrotehni­ tivă sl sc efectueze prima praşilă meca­ ANGAJAMENTELE gătiri folosesc in acest an această me­
ce corespunzătoare a lucrărilor dc în­ nică. Ea sc face la 8-10 cm. adîncimc, todă.
grijire. Colectiviştii şi lucrătorii din uni­ mcrgîndu-se cu viteza I a tractorului Cu prilejul dezbaterii cifrelor dc plan în primele 4 luni ale anului 1964 în
tăţile amintite, acordînd importanţa cu­ pentru a nu acoperi cu pămînt plantele pe anul 1964, minerii din Uricani s-au galeriile E. M. Pctrila s-au montat 8.000 In C a p i t a l ă La Deva
venită întreţinerii culturilor au reuşit tinere. Prăşi lele mecanice următoare sc angajat ca în cinstea zilei de 23 August m.l. conductă pentru aducţiunca apei. Cu prilejul zilei dc 9 Mai — Ziua
sâ obţină producţii de cereale mai ridi­ efectuează la 6-8 cm. adîncimc, lugrîn- să extragă pcscc plan 12.000 tone căr­ A. DĂNUŢ Cu prilejul Zilei Victoriei, sîmb.ătă La solemnitatea depunerii de coroa­ proclamării independenţei dc stat a Ro-
cate cu cîtcva sute dc kg. la ha. faţă du-sc cu viteza a IIZ-a sau a iV-a a bune. 9 mai, la Monumentul Eroilor Luptei ne dc la Cimitirul Militarilor Britanici mînici şi a victoriei asupra Germaniei
dc alte unităţi care au aceleaşi condiţii tractorului. Pentru a menţine în perma­ pentru Libertatea Poporului şi a Patriei, căzuţi pe teritoriul Romîniei în lupta hitleristc — în oraşul Deva a avut loc
dc climă şi sol, dar în care nu s-a urmă­ nenţă terenul curat dc buruieni şi afi­ pentru Socialism, la Monumentul Eroi­ împotriva fascismului, au luat parte în dimineaţa zilei de ieri solemnitatea
rit cu perseverenţă aplicarea Ia timp a nai este necesar ca la cultura porumbu­ Tratative între delegaţii guvernamentale lor Patriei şi la Monumentul Eroilor Avram Bunaciu, vicepreşedinte al Con­ depunerii dc coroane de flori la cimiti­
lucrărilor de îngrijire la culturile pră­ lui să sc aplice 3-4 praşilc manuale pe Sovietici din Capitală au fose depuse siliului dc Stat, Gogu Rădulcscu, vice­ rul eroilor romîni şî sovietici.
rînd, cunoscut fiind faptul că
numai
sitoare Şi de păioasc. Dc însemnătatea astfel sc poate asigura obţinerea unor ale R. P. Romîne şi S. U. A. preşedinte al Consiliului de Miniştri, La solemnitate au luat pane tovarăşii
pe care o prezintă — în cadrul com­ coroane de flori. miniştri, conducători ai unor instituţii Gheorghe Vuşdca şi Nicolac Constantin,
plexului dc măsuri agrotehnice — lu­ recolte sporite. Republica Populară Romînă şi Sta­ Exterior, Petre Bălăceam!, ministrul La solemnităţi au luat parte tovarăşii centrale, ai Sfatului popular al regiu­ secretari ai Comitetului regional Hune­
crările de îngrijire, ne putem da uşor Ca şi la cultura porumbului, timpul tele Unite ale Amcricii au convenit sâ R.P Romînc în Statele Unite. Delega­ Alexandru Drăghici, membru al Birou­ nii Bucureşti, generali şi ofiţeri supe­ doara al P.M.R., LIcna Borza, preşeJin-
seama dacă avem în vedere că orice în- şi condiţiile în care sc fac lucrările dc înceapă în curînd tratative asupra unor ţia va fi însoţită dc un grup de con­ lui Politic al C.C. al P.M.R., vicepre­ riori, foşti comandanţi dc mari unităţi ta Comitetului regional al femeilor, Mir-
tirzicrc în aplicarea lor duce la îmburu- îngrijire influenţează în marc măsură probleme cc interesează ambele guverne. silieri şi experţi. şedinte al Consiliului dc Miniştri, Avram pe frontul antihitlerist. Au fost de faţă cca Lucaci, prim-sccrctar al Comitetu­
ienarca lanurilor; în cazul culturii po­ producţia de floarca-soarclui. Este indi­ Aceste tratative sc vor rcleri, în primul Delegaţia americană va fi condusă dc şefi ai misiunilor diplomatice şi alţi lui regional Hunedoara al U.T.M., Cor­
rumbului putînd provoca scăderea pro­ cat ca prima praşilă să sc aplice cît mai rînd, la probleme economice precum şi Avcrcll H.arnnun, subsecretar dc Stat Bunaciu, vicepreşedinte al Consiliului membri ai corpului diplomatic. nel Stoica, vicepreşedinte al Comitetului
ducţiei cu 500-1CC0 kg. la ha. Iată de timpuriu, atunci cînd plantele au două la alte aspecte caic privesc relaţiile în­ şi va cuprinde pe Wdliam A. Crawford, dc Stat, Gogu Radulescu, vicepreşedin­ * executiv a! Sfatului popular regional,
ce este necesar ca pentru înlăturarea di­ perechi de frunze adevărate. Imediar tre cele două ţări. ministrul S.U.A. la Bucureşti, Jack N. te al Consiliului dc Miniştri, membri In aceeaşi zi la Cimitirul Eroilor Ioan Roş, secretar al Comitetului exe­
minuării recoltelor, organizaţiile dc după praşilă manuală şi rărit, cu care Bchrman, adjunct al secretarului comer­ ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stac cutiv al Sfatului popular regional, nu­
partid şi conducerile unităţilor agricole ocazie se asigură densitatea corespunză­ In vederea acestor negocieri o dele­ ţului, Philip FI. Trezise, adjunct al asis­ Romîni de la Ghcncca şl la cimitirele meroşi oameni ai muncii din întreprin­
să se preocupe cu toată răspunderea dc toare zonei respective, de 35.000-45.000 gaţie guvernamentala romînă, condusă şi ai guvernului, conducători ai unor eroilor sovietici din comunele Herăs­ derile şi instituţiile oraşului Deva, pio­
d.* Gheorghe Gascou
Marin, vicepre­
mobilizarea tuturor forţelor şi mijloa­ plante la ha., sc face prima praşilă me­ tentului secretarului dc Stat pentru pro­ instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, trău şi Jilava au avut loc solemnităţi nieri şi şcolari.
celor la efectuarea în bune condiţiuui canică, după care este bine să sc aplice şedinte al Consiliului de Miniştri, va blemele economice, Richard Davis ad­ generali şi ofiţeri superiori, foşti coman­ de depuneri de coroane. Fanfara intonează Imnurile de Stat ale
pleca la Washington. Din delegaţia ro­
a lucrărilor dc îngrijire a culturilor, ac­ şi o lucrare cu sapa rotativă. Pentru a junct al asistentului secretarului dc Stat danţi dc mari unităţi pe frontul anti­ Asemenea solemnităţi au avut loc şi Republicii Populare Romînc şi Uniunii
centul principal punîndu-se pe prăşite, nu vătăma sistemul radicular al plante­ mînă vor face parte Miliaii Florescu, pentru problemele europene, Harold Vc- hitlerist, delegaţi ai oamenilor muncii. Sovietice. Apoi se propune păstrarea
ministrul Industriei Petrolului şi Chi­
lucrările dc afinarc, dc combatere a dău­ lor, prima praşilă sc efectuează la adîn- la monumentele şi mormintele eroilor unui moment dc reculegere.
nătorilor şi de plivit. Scopul principal cimca dc 8-10 cm., a doua la 10-12 cm., mici, Ceorge Macovcscu, adjunct al mi­ dclcr, director în Departamentul dc Au participat şefii misiunilor diplo- romîni şi sovietici din numeroase loca­ In sunetele unui marş funebru, sc de­
iar a treia la 6-8 cm.
ce sc urmăreşte prin efectuarea lucrări­ nistrului Afacerilor Externe, Miltaij Pe­ Stat şi J. Braderman, reprezentant al ■ maticc în R.P. Romînă. ataşaţi militari lităţi dm ţară. pun coroane şi jerbe dc flori. S-au depus
lor de afînarc şi mobilizare a solului La sfecla de zahăr, dintre lucrările de tri, adjunct al ministrului Comerţului Departamentului de Finanţe. \ şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) coroane din partea Comitetului regional
este distrugerea buruienilor şi păstrarea îngrijire o importanţă deosebită o au Hunedoara al P M.R., Comitetului oră­
linei rezerve cîc mai mari de umiditate praşîlclc aplicate ia timp şi în număr şenesc regional Deva a) P.M.R , Sfatului
în pămîne, pe această cale crcîndu-sc corespunzător, In vederea asigurării popular regional, Comitetului regional
posibilitatea desfăşurării unei activităţi unei bune creşteri a rădăcinilor de sfe­ lari, capabile, dc perspectivă ; ex­ Hunedoara al U.T.M., Consiliului regio­
microbiologice normale în sol, ceea ce clă trebuie aplicare 4-3 praşilc, ccrcnul De la 40 la 400 tone perienţa, transmisă de la om la nal al sindicatelor, Comitetului regional
fiind menţinut în permanenţă afinat şi
favorizează o bună nutriţie a plantelor. curat de buruieni. Prima praşilă meca­ om, s-a îmbogăţit mereu Aici ni­ al femeilor, din partea Trustului minier,
In legătură cu aceasta o marc impor­ mic nu s-a considerai niciodată Exploatării miniere, J.R.T.A , I.R.E.H ,
tanţă prezintă faptul ca îngrijirea cul­ nică, la adîncimcM de 5-7 cns., sc exe­ pe deplin cunoscut Tot timpul s-a DS.A.l'.C, T.RCIT. şi a altor între­
turilor sa se facă în mod diferenţiat de cută îndată ce răsar plantele. Cînd aces­ ‘Zilele trecute s-au împlinit şase de înaltă tehnicitate ; era primul guri... Pentru oţelari era insă mult studiat, s-au căutat noi soluţii; prinderi şi instituţii din oraşul Deva.
la o parcelă la alia, în funcţie de gra­ tea au două frunze adevărate, pentru ani dc cîml la noua oţclăric Mar­ pas spre întîietate în ţară... Apoi. mai greu. Agregatele acestea mo­ pentru câ oamenii s-au obişnuit să
dul de fertilitate şi umiditate a solului, realizarea densităţii optime dc circa tin din Combinatul siderurgie constructorii Hunedoarei noi au derne. cu un ridicat grad de auto­ urce mereu treptele măiestriei. ★
de hibridul sau soiul cultivat. 100 000 plante sc face lih itul, iar în ca­ lo t în cursul zilei de ieri a avut loc
zul cînd se semnalează atacuri de dău­ Hunedoara s-a dat prima şarjă aprins locul în alte două cuptoa­ matizare, de altă concepţie faţă de Recordul lui Stanciu a lost bătut
In numeroase unităţi agricole cum nători această operaţie se face cînd de oţel. re de 185 tone si bl alte trei de cele existente în acea vreme la de cel al lui Hangan Pavel, al a- solemnitatea depunerii dc coroane şi jer­
sînt G.A.S Petreşti, Miercurea, gospo­ plantele au patru frunze adevărate. Pen­ 400 tone... Acum se pregătesc in­ Hunedoara, cercau o înaltă cali­ cesluia de cel al lui Corlaciu Con­ be dc flori şî la cimitirul eroilor romîni
dăriile colective din Boşorod, Tciuş, Pri­ tru afînarea solului, la 1-2 zile după Intr-un loc se depo7.Ha zgura stantin... şi sovietici dm oraşul Alba lulia. *
vaz, ş.a. lucrările dc întreţinere au în­ rărit se aplică a dpua praşilă. In cursul de furnal ; alături curgea Coma ; tens pentru a dărui patriei, cu oca­ ficare, măiestrie si siguranţă in ex­ —
ceput. L.a porumb, planta care ocupă lo­ perioadei Jc vegetaţie praşila a doua şi ceva mai încolo era un mic sta­ zia celei de-a XX-a aniversări a ploatare Se cereau, cu alte cuvin­ Proiectantul accepră
cul principal în structura culturilor pră- a treia se execută la adincînica de 8-10 dion de fotbal... Iar azi, pe aceste eliberării, încă doua cuptoare de te. cadre capabile, cu pregătire co­
şitoarc, la 4-5 zile după semănat, pentru cm., iar praşîlclc următoare sc fac la locuri se inal(ă cea mai modernă 400 tone, întregind astfel salba de respunzătoare agregatelor Dar dc Aşadar, s-au găsit cadre aici, in O nouă ediţie a concursului
distrugerea crustei şi a buruienilor în 10-12 cm. adîncimc. otel a ţării unde să se ia aceste cadre l combinat, si încă dintre cele mai
curs de răsărire s-a efectuat prima lu­ In vederea prctniîmpinării diminuării olelârie a ţării, cu agregate la ni­ Dar drumul de la 40 In 400 tone Cei mai buni oţelari ai Hune­ bune Cei care au pătruns lamele de m aterial didactic
crare cu grapa cu colţi reglabili. In fe­ recoltelor, trebuie controlată permanent velul celor mai bune din lume. n-a fost chiar jş.i de uşor cum doarei — Trip.ţa Ştefan, Stanciu
a iniţiat
Ministerul
Invâţămîntuluî
lul acesta s-a asigurat răsărirea rapidă şi vegetaţia culturilor pentru a semnala Pina alunei, în mai 1958, cînd lo- aparenţele o arată... Aurel, Miculic Ioan, Pane Lucian cuptorului de 185 tone au pus apoi o nouă ediţie a Concursului de mate­
uniformă a plantelor. pitorul Miculic Ioan a slobozit pri­ — azi maiştri — s-au angajat să slapinire pe cuptorul de 400 tone
eventualele atacuri de dăunători şi a lua — „ adevăraţă uzină", cum ii spun rial didactic instituit în vederea îm­
In vederea distrugerii buruienilor în la timp măsuri pentru combaterea lor. ma şarjă de otel din cuptorul nr. Sa caufă cadre mi nu iască ei agregatele „Vom în­ bunătăţirii permanente a calităţii aces­
curs de răsărire, după grâparca terenu­ Ingriiirca culturilor constituind o eta­ 7, intîictalca o deţineau cuptoarele văţa pe viu — spunea Stanciu Alt­ vizitatorii Totuşi oţelarii au găsit tor auxiliare importante destinate pro­
lui. este necesar să sc execute două lu­ pa hotărîtoarc în realizarea de producţii vechi; de la 40 tone fuseseră mo­ Pentru constructori a fost loluş/ fel nu se poate...". Şi oamenii au locuri unde exigenţa întrecea rea­ cesului instructiv-cducativ al elevilor.
crări cu sapa rotativă. Acestea se fac la agricole sporite, sub îndrumarea organe­ dificate la 60 tone... Se socotea o o treaba mai uşoară, cu toate că învăţat; din cărţi si reviste, din lizarea ; si atunci s-au născut noi La concurs participă învăţători, profe­
interval de 8-10 zile una după alia, cînd lor şi organizaţiilor dc pareid. conduce­ performantă... Sc inţelege desigur, Si ci ridicau din temelii pentru greşeli chiar. Cei care au lucrat propuneri privind modificarea unor sori, muncitori, tehnicieni şi ingineri.
plantele au 4-5 frunze şi ajung la înăl­ rile unităţilor agricole şi consiliile agri­ cită emoţie i-a cuprins pe oţelari prima oară asemenea agregate; dar atunci la cuptorul nr 1 isi amin­ părţi constructive pentru ca fiecare In cadru] concursului, care sc va în­
ţimea dc 13-20 cm. Trebuie arătat că cole sînt chemate să ia măsurile nece­ cînd la o singură şarjă au descăr­ aveau cu ei proiecte, specialişti tesc că prima reparaţie mijlocie s-a şarjă sâ lie elaborată într-un timp cheia la 1 octombrie, urmează să fie
orice întîrzicrc duce la micşorarea efec­ sare în vederea aplicării la timp a tu­ cat, din noul cuptor, 100 tone Era cit mai scurt, cu un consum cit realizate : noi aparate pentru prepara­
tului acestei lucrări, pcrmiţînd buruie­ turor lucrărilor de întreţinere, asigu- un nas mare si hotărît pe calea care acordau o permanentă si sus­ făcut în 17 zile ; acum o aseme­ rea unor substanţe chimice importante,
nilor să sc înrădăcineze bine. Asigura­ rmdu-sc astfel dezvoltarea şi continua ţinută asistenţă tehnică. Şi chiar nea reparaţie se face in 7-8 zile N.ANDRO NACHL pentru studierea proceselor de saDoni-
rea efectuării unei lucrări de bună cali­ întărire cconomico-organlzaiorică a realizării a ceea ce azi se chea­ dacă ritmul de construcţie nu era Alături de oamenii cu experien­ ficarc. a microundelor cu aplicaţii în
tate cu sapa rotativă se face atunci cînd unităţilor agricole socialiste. mă modern, de mare capacitate. prea avansat, se mergea cu paşi si­ ţă s-au format noi cadre de oţe­ (Continuare in pag. S-a) televiziune, truse pentru experienţe şi
altele.

PRINTRE .LEVI! CLASEI A Xl-A

Elevii din clasa a XI-a, noua pro­ a nu scăpa nimic din explicabile pro- Ce profesiune ne vom aleqc în vi/.
moţie de absolvenţi ai scolii medii, Icsorului. Fotoreporterul nostru a sur­ *°f* - Această problemă c viu discu­ stituit de multe ort obiectul unor
vor siirşi cursurile cei dinţii — ia 26 prins un astfel de moment In dusa tată de elevii claselor a Xl-a. Fie- discuţii pasionante. Ele sc prclunqesc
mai; Iar la 75 iunie vor trece praqul a Xl-a C, Iq o lecţie ile şliinlc na­ rare c dornic să pună cunoştinţele adesea şi după oră, pe culoarele şco­
examenului de maturitate. Care sini turale fioto II. primite Iq şcoală in slujba semeni­ lii. Intr-o asemenea discuţie cu diri-
s pentru aceste evenimente însemnate, Pe elevii clasei a Xl-a D i-am (ţăsil lor, .să devină un cetăţean de nădej­ (linia Marin Bărbulescu, au lost Io-
prcqălcsc
p.reocupările lor, cum .se
clasei a Xl-a
O
loqrafiafi elevii
In laboratorul dc chimie. Se
allau
terminarea cursului mediu şi exame­ tocmai la o lecţie de recapilulure pen- de ul ţării. La orele dc ditiqenlic (lolo 4).
nul dc malurilalc f Am poposii, in- tru aprofundarea cunoştinţelor de chi­ mai ales, viitoarea pro/cslunc a con­ Text ; V. CHIŞ
Ir-una din ac este zile ptinltc elevii mic orqanicâ. Sub îndrumarea prot. Foto : .V. ONOIU ■
(laşei a Xl-a de la Şcoala medie din
Hunedoara... Ldit Ciolun, ciliva dintre ci tăceau
experien/e Iq tema „Hidrocarburi li­
La şcoala amintită, cursurile la 7.i niare ncsaturale cti dublă şi triplă
4 u ultimei clase din ciclul mediu sini •eqătură’" (ioto 2).
urmate de W1 elevi. Aceştia, fie că Umaniştii, elevii clasei a Xl-a C
iac parte din a Xl-a A, 8 sau C, vă­ învaţă, printre alte materii, yj latina,
I . desc preocupări atente pentru insuşi- M t nc-a surprins deci laptul că le-am
ica aprofundată u cunoştinţelor, pen­ qăsit pe Imnlaşclc la învăţătură
4 tru posedarea Icmcnică a malciiel. Hobjila Violeta şi Truşeti Paraschivri,
li qăsesti la lecţiile dc matematică,
studiindu-1 concentrate pe „ Senccu*'
romînă, ori ştiinţe naturale, la lei de (loto 3).
concentraţi, la tel de atenţi pentru „Se apropie sl ir şi tul şcolii medii.