Page 26 - 1964-05

rog: 2 Dramul socialismului Nr. 2912

P E MIAILIUIL Soarele este oval Robotul casnic

M U R E S IJ L El II care nu sînt toate vizibile Or, pînă nu pa in Inliegime de mulle corvezi: căror gesturi să se poală adaplu di-
Aştrii emit unde de diferite lungimi,
Gospodinele anului 1070 vor seă- sâ efectueze mişcări precise 5/ ale
de mult, astronomii nu puteau sâ ob­
In urmă cu aproape douăzeci de ani, moţe, primele tone de mortar refractar. serve cu ajutorul tclcscoapclor dccît spălalul vaselor, dercticalut sau cu­ ierilclor sarcini casnice. Aceste
răţarea legumelor. Ele nu vor mai miini trebuiau pe de o purle să fie
zidarul Radu Luca din Alba lulia pleca Pentru complicatul proces al trans­ undele vizibile. Emiterea de către Ca­ avea nici o grijă, „ ajutorul" lor e- sulicient de „gingaşe" pentru a mi­
de acasă în zorii fiecărei zile, luîndu-şi formării argilei în produse refractare, lea Lactee a undelor hcrţicne fusese de­ ledionic va /iţce toate treburile ne­ nut obiecte fragile, iar pe de alin
în traistă, alături de o bucată de pîî- pentru drumul lung pe care materia monstrată încă în 1833 de Jansky. Dar plăcute suu obositoare, Iar stupina îndeajuns de puternice pentru n
ne, mistria şi bobul. Lucra pe vremea primă ÎI străbate pînă la produsul finit abia după cel dc-al doilea război mon­ casei se va putea duce iu plimbate freca parchetul. In cursul experien­
dial, datorită perfecţionărilor tehnicii
aceea la ridicarea şi repararea cartier într-un timp foarte scurt, procedeele toarte liniştită. ţelor de laborator, cercetătorii şi-au
mărunte pe care războiul le năruisc. F,u- tehnice moderne şi utilajul cu care va radarului, s-a putut dezvolta radioastro- Un inginer englez, Meredi^h Vo- dat seama că pentru a evita orice
gen, băiatul lui, care împlinea pe atunci fi înzestrată fabrica, realizat în mare nomia. olridqc Tluing, profesor la Univer­ risc, robolul are nevoie de trei
şapte ani şi începuse să desluşească de-a- parte de uzinele ţării, vor asigura obţi­ Un radiotclcscop este constituit din- sita ra din Shellield, pune in pre­ miini construite din tuburi mclolice
cum slovele abecedarului, se ruga să-l nerea unor produse de înalt nivel calita­ tr-o antenă cît mai marc îndreptată zent la punct un robot casnic care cu două degete mobile — pensete
ta şi pe el că „îi mai ajută la muncă". tiv. Obţinerea unor produse care să în­ spre lin punct din spaţiu şi captînd c- promite să lie supus şi conştiincios. — care se juxtapun.
După douăzeci de ani, tatăl şi fiul trunească condiţiile cele mai pretenţioa­ misiunca unei „surse radio", caic nu Robolul casnic va dirija sau va Miinile, care se pot ridica pină
trebuie să fie neapărat vizibilă. Semna­
străbat în fiecare dimineaţă drumul spre se privind rezistenţa la şoc termic, la lele, foarte slabe, sînt apoi amplificate înlocui o ser/e de aparate care lac la o Inulfime de 2,5 melrl şi se pot
şantier. Tatăl a înlocuit mistria şi bo­ compresiune, Ia atac chimic şi la tem­ şi înregistrate. deja ixirle din utilajul casnic El va Irv îrli totodată, vor putea elcclua
bul. Foloseşte betoniera şi macaraua. De peratură înseamnă mai mult oţel, mal puica nunul mătura sau aspiratorul o serie inlrcagu de operaţii. Dacă
zidit, zideşte, dar nu cu cărămizi, ci cu multă fontă, mai multe maşini şi trac­ In mai puţin de un sfert de secol au de pral şi iot aşa de bine va curata va trebui curălat un obiect de bu­
panouri mari prefabricate. Fiul maistru­ toare. In milioanele de tone de metale fost astfel descoperite mii de asemenea vesela. Datorild „programului' In- cătărie, două dinlte miini ti vor tine
..surse" — un adevărat univers invizi­
lui de azi, băieţaşul cu ochii ncasiîmpă- pe care siderurgiştii le vor realiza în reglstiut in memoria sa electronică, bine, tn timp ce a treia mină, pre­
raţi de acum douăzeci de ani, a parcurs anii viitori vor trebui citite şi paginile bil. Unele provin din „gazele" rezul­ el va (i In stare, po/riv// ordinelor văzută cu un burete, ii va curata.
tate în urma exploziilor solare, altele
firescul drum dintre cartea de aritmeti­ pe caic acum constructorii, iar mai tîr- din coliziunea galaxiilor. Ccrcctînd pe care ii vor ti date, să tacă cea mai Bateriile sale electrice vor furniza
că de clasa întîi şi titlul de inginer con­ ziu muncitorii acestei fabrici, le scriu pre­ rînd undele de diferite lungimi s-a marc parte a treburilor casnice. energia necesară pentru o jumătate
structor. Astăzi, el conduce unul dm gătind sau dînd forme noi pămîntului reuşit să se „Jcscojcască" într-o anu­ Acesta se va deplasa pe două de oră. După această perioadă, ro­
principalele sectoare ale fabricii de pro­ din dealul Bilagului. Pentru că de la mită măsură stelele, de pildă, astrul cel perechi de picioare cate li vor asi­ bolul, rînd pe rînd bucătăreasă sau
duse refractare ce se înalţă la marginea Alba lulia, din locul şi din pămîntul de mai apropiat de noi, adică Soarele. S-a gura o marc stabilitate. Fiecare ;>o- lată In casă, se va conecta singur
bătrînului oraş ardelean, acolo unde cu unde se făceau oale şi ţigle la modul constatat astfel că forma sa este ovală rcclte va fi formată din doi cilindri, la priză pentru rclncărcatea bate­
ani în urmă oamenii necăjiţi trudeau din cel mai rudimentar, vor porni anual şi că centrele de activitate solară sînt unul orizontal, altul vertical, aefio- riilor.
gicu, transformând lutul argilos în oale, spre cuptoarele veşnic aprinse ale mari­ independente de petele solare. Aceste nali cu aer comprimai sau cu un la pro/otipurllc cere sini experi­ FR ANŢA: Societatea IB M . anunţă naşterea unui nou produs „A treia
ţigle şi cărămizi. Acolo, doi oameni, ta­ lor oţclării 260000 tone de materiale centre se afla în coroană şi se datorea­ motoraş electric fncoriX)ral In apa- mentale se fine scama şi de esleti- generaţie de ordinatori". Aceşti ordinat ori, de concepţie nouă, permit asigura­
tăl şi fiul, contopiţi în marele colectiv refractare. ză fără îndoială unor explozii termo­ ral. Robolul casnic asllel prevăzut ca robotului: nici o gospodină n-ar rea calculelor ştiinţifice, operaţiunilor administrative sau prelucrarea informa­
al constructorilor, îşi împletesc zilnic “ir nucleare. cu picioare ugile va puica urca şi dori să lie servilă la masă de un ţiilor emise la distanţă. Diodele şi cran zirorii folosiţi la aceşti ordinatori sînc
strădaniile pentru ca noua fabrică să Cînd constructorii se vor retrage spre cobor/ treptele unei scări. Peniru a ajutor mecanic cu aspect mon- infinit de mici şi sînt fabricate din bare de siliciu.
capete contururi precise şi împlinite cît alte locuri, „unde nu se întîmpla ni­ Pătrunderea tot mai adine în spaţiu punc masa sau a călca va avea st:uos. De aceea, robolul va ti pre- IN FOTO : 56.000 de tranzicori într-un degetar. Pe fiecare dioJă sat
mai devreme. mic" pînă acum, vor lăsa în urmă o altă ar putea duce la descoperiri uimitoa­ nevoic de miini toarte mobile, cure văzut cu o coroscric elegantă. transistor se observă 3 bile de contacc.
mare fabrică, în caic oamenii şi tehni­ re. Dacă sondările radio ar putea atin­
'k ca contemporană vor serie alte pagini,
Cu un an şi mai bine în urmă, pe apa pagini noi. în istoria străvechiului oraş ge distanţa de 5 miliarde de ani-lumină,
Mureşului mai pluteau încă sloiuri mari de pe malul Mureşului. s-ar putea, consideră astronomii, afla Transfuziile şi ereditatea M O Z A I C
de gheaţă. Din lunca Mureşului şi pînă ION COSTEA, AL. BRAD multe dm tainele materiei şi ale uni­
sub dealul Bilagului liniştea era destră­ (transmis prin Agerpres) versului. Prof. Piotr Sopikov din Leningrad a lop neagră Şi invers, profesorul Sopikov
mată de duduitul tractoarelor. Tracto­ demonstrat prin numeroase experienţe a obţinut o nouă rasă de găini cu o S Î N G E R E C E
ristul Ion Mărgincanu, betonistul Nichie că se poare schimba ereditatea cu aju­ mare productivitate, pe care a denumi­
Jclcriu, liniorul Partenic Trifu, inginerii torul transfuziilor obţinîndu-se noi rase t-o rasă Albă de Leningrad. Greutatea In timpul recentului cutremur de la de dr. Vickoslav Brăncicî, chirurg la
Eugen Luca, fiul zidarului de altădată, Elicopterele în lupta cu ceaţa de animale. găinilor din noua rasă este de 3-4 kg. Slavonski Brod (Iugoslavia) au fost ră­ spitalul municipal. In timp ce zidurile se
Nicolae Huruiocca, Petre Şerban, zeci Introducînd sînge de găini din rasă şi fiecare din ele da cicc 160-170 de ouă nite vreo 60 de persoane, dintre care cutremurau în jurul lui şi bucăţi de
şi zeci de alţi construcrori veniseră din Este ştiut că ceaţa caic se lasă foarte gă de cea. 700 metri, elicopterul poate Leghorn alba unor găini de rasă Avstro- pe an. şase foarte grav. Multă lume intrase în tencuială cădeau din tavan, el a conti­
diferite colţuri ale ţârii să-şi unească împrăştia ceaţa de pe pistă zburînd la panică. Unul din cetăţenii oraşului nu nuat foarte calm să opereze un bolnav.
priceperea şi hărnicia la ridicarea unuia jos pe aeroporturi pricinuicşte nume­ Praff d e u n i şi-a pierdut capul, ci dimpotrivă a dat In ciuda condiţiilor extrem de grele,
din obiectivele industriale ale planului roase neplăceri. înălţime mică de-a lungul pistei de ate­ Omul de ştiinţă danez dr. Paul Han- ţări ştiinţifice pentru produse alimenta­ dovadă de mult sînge rece. Este vorba operaţia s-a terminat cu succes.
de şase ani... Experţii propun acum ca pentru îm- rizare. I sci, care lucrează la Institutul de cerce- re din Australia, a produs pentru prima
Şi iată că oamenii de pe şantier, cu prăşcierea ceţei să se folosească, în locul dată praf de unt, care poate fi folosit Tratament prin injeefii pentru Turnul din Pisa ?
ajutorul macaralelor şi utilajului mo­ atît la gătit, cît şi în cofetărie. El este
dern, traduc într-un ritm rapid schiţe­ arzătoarelor cu petrol şi ventilatoarelor, Traiarea bolit fa 8 j# el* 4® a* i ce Americanul Robcrc Lenihan, din Long canul, de profesie consoliJator de te­
elicoptere. Un elicopter care eîntâreşte foarte potrivit pentru clima caldă Pro­
le proiectanţilor şi ingeniozitatea specia­ Beach (California), a declarat că este în renuri, susţine că a descoperit un fel
23 de tone poate deplasa cu elicea sa jse cale cbipargicală centajul de grăsime este de circa 60 (a
liştilor de la Institutul de proiectări me­ stare să readucă Turnul din Pisa la gra­ de mortar care poate fi pompat sub
aproximativ un milion metri cubi de sută, aproape identic cu al untului obiş­ dul de înclinaţie pe care autorităţile ita­ pămînc în cantitate suficienta pentru a
talurgice din Bucureşti în arhitectură
aer cald. In felul acesta, de la o înăl­ Medicii din Moscova au început ra|i 21 de bolnavi. Majoritalea s-au nuit. liene îl consideră neprimejdios. Ameri- ridica chiar şi structuri foarte grele.
industrială modernă. începutul anului
ţime dt 100 metri se poate străpunge o sa Iraleze boala hipertonică pe cale însănătoşit pe deplin.
1965 va însemna în viaţa oamenilor de De obicei hipertonia este în le­
pe şantier un alt succes. Primele tre­ „fereastră" cu un diametru de cea. 100 chirurgicală. La institutul de chirur­ gătură cu tulburări în activitatea sis­ Concurs original
nuri vor purta spre marile centre si­ metri. Deoarece pentru ca un avion să gie clinică şi experimentală condus temului nervos central. Ea este pro­ „Homo habilis"
Un zîar din Zagreb a organizat o în­
derurgice ale ţării întîile cărămizi, şi şa- aterizeze este necesară o „fereastră" lun­ de prof. Uoris Petrovski au fost ope- vocată de asemenea de unele boli Paleontologul britanic profesorul Louis trecere originală cu participarea a... următorul: automobilul a ajuns primul
după o oră şi 32 de minute; telegrama
de rinichi, apărînd în urma îngus­ Leakcy a anunţat descoperirea celui mai ţvtru mijloace de comunicaţie: telefon, transmisă prin telefon s-a „clasat" pe
tării sau trombozei arterei renale. vechi strămoş a! omului aparţinînd unei telegraf, automobil şi porumbel. In mo­ locul al doilea cu timpul de 2 orc şî
Atunci se îmbolnăvesc şt oameni ti­ rase de pigmei care a trăit în Africa mentul în care automobilul a pornit, s-a 15 minute; pe locul trei a venit po­
neri, chiar şi copii. Specialiştii con­ orientală în urmă cu 1.600.000 de ani. dar drumul şi porumbelului, şi totodată rumbelul: 2 orc şî 49 de minute; iar
sideră că in aceste cazuri cel mai Cercetările au fost efectuate în nordul s-a transmis o telegramă prin telefon şi ultimul loc a fost ocupat de telegrama
bun tratament este cel chirurgical. Tanganikai. transmisă prin telegraf — 2 orc şi 50
Pe arterele renale se fac operaţii In cursul unei conferinţe de presă, alta prin telegraf. Rezultatul a fost de minute.
de refacere şi dacă există o trom­ profesorul Leakcy a declarat că împreu­
bă ea se înlătură, iar pereţii arte­ nă cu alţi oameni de ştiinţă a hoiărîc
rei „se căptuşesc” cu un material să urmărească această nouă specie „H o­ Salvarea celor îngheţaţi
plastic sau chiar cu o bucată de mo habilis". El şi-a exprimat părerea că
venă luată de !a bolnav. omul modern a evoluat din „Homo ha-
bilis". Profesorul Leakcy a adăugat că După cum relatează ziarul „Borba", temperatură de 40 grade C este un mij­
Cînd operaţia de refacere a arte­ „Homo habilis" trebuie să fi măsurat la clinica chirurgicală Jm L.iibliana a loc eficient pentru reanimarea unui om
rei renale nu este posibilă, artera 1.20—1,50 m. înălţime, el putea să vor­ fost readus la viaţă un bărbat înghe­ îngheţat.
renală se uneşte printr-un tub de bească, iar regimul său alimentar cuprin­ ţat, în vîrstă de 60 de ani.
masă plastică cu artera gastro-duo- dea probabil carnea de vînat. In afară In timpul gerurilor puternice din de­
denală, sărindu-se peste locul în­ cembrie 1963, acesta a fost găsit înghe­ Concert pentru surzi
gustat. In felul acesta se reface cir­ de aceasta, „Homo habilis" ştia să con­ ţat intr-un hambar. Pulsul era de nu­
culaţia singelui în artera renală şi se fecţioneze unelte, însă nu putem fi si­ mai 30 bătăi pe minut şi omul îşi pier­ La centrul experimental din Poznan
înlătură cauzele îmbolnăvirii. guri dacă cunoştea focul. duse cunoştinţa. Temperatura organelor al Uniunii poloneze a surzilor a avuc
interne scăzuse la 25 grade C. Pielea loc un interesant concert experimen­
feţei şi a corpului era rece, mîinilc şi tal, la caic s-a demonstrat un nou in­
picioarele — ca gheaţa. In piciorul
Procesul de creştere a organismului omenesc drept sîngcle nu mai circula. strument muzical — pianul luminisccnt.
Lupta pentru salvarea vieţii celui în­ Instrumentul arc menirea de a trans­
mite muzica cu ajutorul unui sistem
Dr. Hcnrich Thiele, profesor la Uni­ întocmai procesul de construcţie reali­ gheţat a durae aproape patru orc. El
versitatea din Kiel, a reuşit să creeze zat de celulele organismului omenesc a fose cufundat în întregime în apă la de lumini. Claviatura unui pian obiş­
nuit este în contact cu un izvor de lu­
dm componenţi naturali un ţesut osos făcînd să „crească” în eprubete şi re­ o temperatură de 40 grade. Totodată, i mini şi cu 12 lămpi de culori diferite.
şi vase sanguine „artificiale". torte dinţi, oase, cristaline de ochi şi s-a făcuc o perfuzie, respiraţie artifi­ In timpul executării unei partituri ori
Celulele sînt „cărămizile" din care vase sanguine. ciala şi i s-a dat oxigen. După patru
este construit corpul nostru. La con­ Descoperirea eminentului om de ore, temperatura corpului a revenit la alteia, pe un panou special se aprind
lămpile.
struirea unei case, cărămizile sînt li­ ştiinţă are o uriaşă importanţă practi­ normal şi omul şi-a rccăpărat cunoştin­
pite cu mortar. „Mortarul" corpului că. Pe viitor în loc să se înlocuiască ţa. Piciorul degerat a trebuit amputat. După concert, „auditoriul" şi-a ex­
omenesc este substanţa inccrcclulară — In sclumb nu au mai fost alte compli­ primat aprecierea faţă de noul experi­
JAPONIA3 La Tokio a fost experimentat recent modelul unui nou aparat de telefon care transmite imagi­ un ţesut caic sudează celulele, produs coastele fracturate cu altele artificiale se caţii Acum pacientul este complet res­ ment, dcclarînd că fără îndoială cei
nile celor care vorbesc. Noul aparat necesită doar un circuit telefonic şi poate fi întrebuinţat oriunde. chiar de acestea. va putea provoca creşterea unui ţc- tabilit. surzi vor fi ajutaţi în acest fel sa-şi ri­
IN FOTO.; Experienţa cu noul aparat telefonie cu imagini. Prof. Thiele a izbutit sâ reproducă suc osos natural. Experienţa a dovedit că o baie la o dice nivelul de cultură muzicală, li se
va dezvolta simţul ritmului.
L I T O R A L ’6 4 flori. Ne oprim la Elorie-Sud. De giuni. Alişe mari, răspindile pretu­ bariera C F.R. Pasajul larg şl aspcc- Maşina de scris
lî/niri Intre oaspefi din dilerile re­
automobilul nu mat pierde timp la
sus, de la „ Capul tu rc u lu ip la ja
tindeni. ununlă noile lilme,
apare ca un uriaş colier colorat.
vizita
tuos, dat recent in tolosiigă peste
Pestriţul costumelor de baie pe ni­ unor ansambie şi teatre din Con­ liniile de cale Icrată, dă posibilita­ note muzicale
sipul alb-strălucitor in bătaia raze­ stanta, Bucureşti şi din alte oraşe tea menţinerii unei circulaţii conti­ Englezoaica Lily Pavey a pus la punct,
Ne-am obişnuit ca h deschiderea tnclnlătoare de trandafiri, crini, ga- „ turul litoralului", vizitarea muze­ lor contrastează cu verdele malului din fură şl de pesle hotare, ale unor nue pe şoseaua de legătură dintre după 14 ani de muncă perseverentă, o
unui nou sezon de vară să găsim de male, petunii şi alte iIon de mărimi, elor, monumentelor şi lăcaşurilor taluzat, cu albastrul unduitor al mă­ formalii artistice locale de amatori Constanta şi sudul litoralului. Ad­ maşină de scris note muzicale.
liecare dată litoralul mai întinerit, lotmc şi culori diferite... de cultură Şi artă din Constanta, a rii. Au iost îndepărtate schelele ul­ La Eloric-Nord ne inllmpină noul mirăm zecile de blocuri cu cile 4, Jnchipuiţi-vă, de pilda, că aveţi „în
mal Jrumos, înzestrat cu noi clădiri, cetăţilor şi monumentelor istorice timei vile din cadrul complexului parc din jurul lacului artificial „De­ B, 10 şi 12 ela/c ale complexului de cap o melodie", dar nu aveţi cum s-o
parcuri, terenuri sportive. Nici a- Scurt dincursiune din interiorul Dobrogei şl din for a. cu 1.500 de locuri construit pe la- tona1’. cu păduriceo deasă de copaci locuinţe din zona garu nouă-garu transcricţi. Nu aveţi dccît si vă aşezaţi
nui acesla aşteptările nu ne vor li Pe dreapta, o plăcută cu vlrlul leză. Atei se instalează acum mo- stufoşi, crescu(I parcă acolo de veche, terminat in primăvara aceas­ la maşina inventară de doamna Pavey
înşelate. Ne-o arată printre altele într-un viitor apropiat ta, ne oprim o clipă la acvariul — care arată ca o maşină de scris obiş­
modernul cazinou-bar ce se allă in săgeţii îndreptai spre lăsării, indi­ biiierui şi perdelele. La izavilionul veacuri, mozaicul multicolor al pe­ conslântean şi admirăm noua seefie nuită — şi să apăsaţi pe clapele cores­
llnlsare la Mamaia, construcţia noii Conduşi de tov. C. Şerbuncscu. că Cosi inc şl iul. Staţiune studenţeas­ de băi reci „negrii artificiali1' lac luzelor înflorate O deosebită Im­ peniru creşterea păsărilor şi peşti­
vile cu 330 de locuri de In Eforie- vicepreşedintele Slutului popular ai ca, cu noua sa tabără de corturi, haz unul de aliul de inlufişarea pe presie lac numeroasele noi lucrări lor exotici, salutam plecarea unui punzătoare notele din care se comnu-
nc melodia, Notele se imprimă a că­
Sud, a reslaurantului-terasă cu 000 oraşului Constanta, gospodar al li­ instulută intr-un loc pitoresc, In care le-a dat-o nămolul curativ cu de artă monumentală — statui in hidrobuz din portul turistic Tomis. inat pe liîrtia cu portative, introdusa
de locuri de pe malul mării, la Con­ toralului, să facem prin staliunile cu iubitori de croaziere pe mare.
stanta... de pe malul mării o sxurtă cd/d/o- mijlocul unei plantaţii tinere Şl a cate s-au u/is. La clubul central şi piatră şi bronz, basoreliefuri, com­ Nu ne holătlm încă unde să ne sub carul maşinii. In acelaşi timp, un
mic clavecin reproduce melodia ce se
„Ne pregătim iebrll. Punem Io ric de anticipaţie. zonelor verzi, Coslincştiul işi aş­ punctele culturale s-au afişat pro­ poziţii murale — executate de cei oprim pentru a bea o bere rece sau transcrie.
punct detalii. Căutăm sd răspundem Poposim pe liloral o dală cu pri­ teaptă oaspeţii, gramele : conferinfe, simpozioane, mal cunoscuţi sculptori ai (urii a servi o îngheţată. însoţitorul nos­ Datorită accsrp’ ţapozito-
exigentelor sporite ale vilcghluriş- ma seric de oameni oi muncii din Peste toi de-a lungul şoselei — seri literare, drumefii pe hartă, In- La intrarea In oraşul Constanta tru ne vorbeşte despre 72 de uni­ r.M si muzţ dispo-
tilor. renumelul pe care şi l-a câş­ lară şi lur/ştl străini. La Constan­ tăţi de acest iei pe litoral, plus alte
tigat staţiunea noastră, adevărat ta, Eloric-Notd, Elorie-Sud, Techir- 35 de tonele pentru vi marea înghe­
oraş balnear ultramodern\ Cuvin­ ghiol şi Mangalia, trenurile — puse ţatei. Dar ne recomandă terasa de
tele acestea ni le-a spus tov. ton in circulaţie pentru sezon In număr pe malul mării a noului restaurant
Cazacu, directorul întreprinderii de sporit — revarsă pe peroanele gă­ de marc capacitate deschis de cu- va
hoteluri şi restaurante Mamaia, in- rilor oameni In costume uşoare, o rind...
tormîndu-ne că se extinde capaci­ lume gălăgioasă, vorbind iei de ici Rămln în urmă construcţiile pri­
tatea restaurantului „ Pelican" cu de graiuri. O mare tamilie „de se­ mului microraion de pe bulevardul
încă două săli, însumind 360 de zon", holutiiă sâ dea uitării orice Tomis şi aleea trandalitilor de pe >!o-
locuri, se amenajează un restau­ alte preocupări, nerăbdătoare să cu­ bulevardul Lenin. Mamaia se cor din
rant de mate capacitate pe malul noască mal mult, să admire, sd se /urează la orizont. Este aşa cui n-
lacului Slutghiol, cu bucătărie spe­ bucure de soare. Plajele sint asal­ ne-am oşteptat s-o găsim, cum
cific rominoască. Principalele hote­ tate Cu nestăpinilă aviditate de soa­ descriu lapidar cuvintele In z< le
luri şi restaurante se dotează cu re Işi Inccoe mai liecare concediul de graiuri din curiile de impresii-
mobilier nou, covoare persane, per­ la mure. A$a-şi începe litoralul vio­ hotelurilor sale: „marcată", 1
dele. scaune, veselă ele., precum şi la obişnuită in liecare nou sezon... nunala*, „ încinlătoare", „de
cu şezlonguri, umbrele, saltele pneu­ Fală de cum H ştiam anul trecut, tat‘ .
matice de plajă, cu ceea ce e nece­ bulrlnul Callatis, noua Mangalie, ne Nl-i drag litoralul şi urmăr
sar pentru a crea vizitatorilor con- Intimpină mai proaspăt, mai impu­ Interes şi mindrie liecare nou
tortul dorit. nător. Plaia întinsă nu s-a umplut Uzare înfăptuită aici. l-am l
încă. E abia început de sezon. Re­
F.xtinzînd Investigaţiile şi In cele­ plajele însorite Şi unduiteaj
lalte staliuni, la şirul noutăţilor ut vedem laleza cu clădirile sanato- lor in bătaia brizei marine, .
mai li de adăugat complexele comer­ riale, cazinoul şi vilele, casa de cul­ construcţiilor sale Intr-o arh
ciale cu 12 magazine ce se constru­ tură cu tafada acoperită de uriaşa nicâ îndrăzneală, frumuseţea
iesc ia Eforlc-Sud şi Mangalia, rea- irescâ în mozaic a lui Julles Pe- rilor şi peluzelor pline de II,
menajurea şi modernizarea celor c- ralilm, trecem de sediul sloiului glndim cu admiraţie la oamer.
xistcnle, ampla acţiune ce se între­ popular şi de ultimele blocuri şi, au valorificat darurile nutur
prinde In aceste zile in toate staţiu­ printr-o adevărată alee de Hori, ne du-î viată nouă, plină de <
nile pentru revizuirea, repararea, deschidem cale spre notd. şi fnclnlarc ; ne gindim la U
zugrăvirea şi vopsirea inlerioarelot Pe şosea, pi nu la Elorlc-Sud, un care vin aici sâ se odihnea
şi exterioarelor vilelor, caselor de ncintrerupl (lu-te-vino de maşini:
se distreze fn mijlocul natui
odihnă, cantinelor şi pavilioanelor autobuze, limuzine, motociclc'e. tn- civilizaţiei...
de băl ele, Horticultorii îşi aduc şi tilnim un şir de autocare ale O.N.T.
ei contrlbufia la aefiunea de în­ Carpatl. Sint turişti străini, pentru N. SIMION
corespondent Atp
noire a litoralului, ţesind o mantie care sini organizate cu regularitate [VEDERE DIN MAMAIA’ peailru regiiuneu L