Page 27 - 1964-05

Drumul socialismului Pog. 3
Nr. 2912

Oe la 40 la 400 tone Mereu In datorie

! (Urmate din POQ- |
sosi.
control
Ora dc
Cclean
; -------------------------------------. | Ion îşi slrinse sculele şi plecă spre cul celei rupte. Dădu semnului de
pornire. încet, încet, colivia prinse
PRAŞTIE analizat felul în care îşi desfăşoară mai mic de materiale şi energie. , pulul „Ştefan". Dădu binele meca­ viteză alunccînd in adine. De sus,
activitatea grupele de partid pe La cuptorul nr. 4 — de 400 tone } Cetean zimbi prieteneşte celor dc
Organizaţiile de partid din cadrul fa­ — s-au ridicat pragurile de loc, i nicului şi se opri in lola pupil ruliu
bricii chimice Orăştic desfăşoară o susţi­ blocuri sau străzi. s-a îmbunătăţii raportul dintre sec­ central de comanda. Cercetă cu «• lală lucindu-lc semn cu mina că
nuta activitate pentru întărirea continuă Pe baza analizei şi propunerilor lenlie cilrelc indicate dc aparate. loltui in oidmc. Işi şterse broboa­
făcute s-a elaborat un plan în ca­ ţiunea capului de ardere şi sec(/u- Toiul luncliona normal. Nu se sem- nele de sudoare amestecate cu pia-
a rindurilor partidului prin primirea ce­
drul căruia s-a prevăzut luarea ! nea canalului vertical. A ceste mo- naluse nici o dclecliune a apatala- Iul lin de cărbune. Alai p iivi in qoi
lor mai buni dintre cei mai buni mun­ unor masuri privind mobilizarea şi j dificări au adus un important spor juiui. Transportul pe vcilicală. dar
citori, tehnicieni şi ingineri. antrenarea grupelor de partid pe t de producţie. pe verticală dc- nu /.ari nimic. In
Zilele trecute, organizaţia de bază din blocuri sau străzi la înfrumuseţarea j Oţelarii, cei care au făcut a- curqeu normal. cc/c din urmă co­
secţia chimic' 1, discutînd individual ce­ Cete constatate le bori. Se uita spic
şi gospodărirea oraşului. Plenara a t ceste modificări, s-au adresat pro-
rerile tov. loan Dulia şi Mana Roşoiu, apreciat de asemenea că pe viitor ! iectantului cuptoarelor 5 şi 6 cu notă in cartea dc declanşator. Ala-
a hotărît în unanimitate primirea lor J rugămintea de a se introduce in
este necesar sâ se îmbunătăţească control. Dar nil nelu era in p oli­
în rîndurilc candidaţilor de part- conlinuu activitatea întreprinderii de ) proiectul noilor cuptoare modili- termină de sens şi... intreuqu insta­ ţie normală. Salută cu „noroc bun"
Tov. Ilic Vinţan, Ion Curea, Nicolac gospodărire a oraşului Petroşani, { cările de la cuptorul 4 S-au slu- laţie sc decupla. Cetean prinse in şi plecă.
Hoza şî alţii, vorbind despre activita­ diat. la faţa locului modificările fă­ palmele lui vinjoasc lampa de lu­ Se mat opri doar pentru cilcvo
acordîndu-se mai multă atenţie lu­
tea tov. loan B. a şi Maria Roşoiu crărilor ce trebuie executate în ora­ i cute si proiectantul... i-a felicitat minai şi sc qrăbl să caule dclectu). chpc şi ptivi spre virlul pulului.
Rof de se învii teau nclnhcrupl. Dc
care au solicitat primirea în rîndurilc şul Petrila. pe oţelari. Parcurse cu privirea in citeva mi­ departe sc auzeuti semnalele trans­
nute numeroasele cabluri din inslu-
candidaţilor de partid, au apreciat mun­ In încheierea lucrărilor plenarei a lape. Nu observă nimic deosebii. mise mecanicului...
ca depusă de aceştia pentru traducerea luat cuvîntul tov. Emil Truţă, secre­ Dorinţa de a produce cît mai Pe lală începu să-i curqă şiroaie de •Şi dc (Iuta aceasta electricianul
în viaţă a liniei politice a partidului cît tar al Comitetului orăşenesc Petrila mult, cu agregatele încredinţate, sudoare. Căldura din subsol ii in- Celcan Ion, de la secţia puţuri, işi
şi calităţile lor politico-moralc şi pro­ al P.M.R. care a subliniat sarcinile I i-a minat pe oţelari spre realizări qrcună lucrul. încercă să pornească făcuse dalntia.
fesionale. ce le revin pe tlrîm obştesc comu­ şî mai frumoase. In colaborare cu ventilatoarele, dar det/eaba. Sc apro­ Pentru conşlnncioy.itidca dc care
IOAN BEŞTELE1E niştilor în ceea ce priveşte mobili­ alte secţii din combinai, s-a modi- pie dc telclon şl ceru qura pulului. dă dovadă in muncă, oilacii il sti­
secretar al organizaţiei de bază zarea maselor de cetăţeni Ia între­ ficat cuptorul nr. 1 de la 185 la De la celălalt capăt ul lirului îi răs­ mează mull. Ptccare succes oblicul
350 tone pe şarjă. Pe această cale
P.M.R. — secţia chimic I — ţinerea fondului de locuinţe proprie­ 1 punse o voce răguşită. Infelcsc doar ■/.ilnic la locul lui dc producţie, Ce­
ctlevu Irinturi de cuvinte... Colivia.,
teau il închină celei dc-a XX-a ani­
Fabrica chimică Orăştic tatea statului, înfrumuseţarea stră­ ş s-au cîştigat pină acum 83.000 tone depăşii nivelul... Maneta declanşa­ versări a cliberat il pali ici.
PETRILA zilor, amenajarea de spaţii verzi ele j oţel. torului ruptă... închise telelonul şi Mereu la datorie, aşa-l cunosc
Zilele trecule a avut loc plenara PETRU GĂINĂ J Cununa victoriei porni spic „qurâ‘t. Din uşa casei ma­ mecanicii dc la pufnii pc candidatul
lărgită a Cormietului orăşenesc Pe- (din colectivul subrcdacţici şinii II iy.bi in lată aerul răcoros dc dc partid Cetean Ion. Si ca el sini
mnlii tineri e lcd ricin ii cu cnrc se
primăvară, inviorindu-l.
Ajuns la
trila al P.M.R. Cu acest prilej s-a voluntare Petrila) Drumul de la 40 la 400 tone pe rampa pufului, se căfără. cu mişcări mindreşlc sectorul IX electromeca­
| şarjă a lost presărat de succese iu fi, pe scheletul metalic pină la nic al minei Lupcni.
i dintre cele mai frumoase — ade- declanşator. Scoase din Imsa cu C. POPA
Muncim şl în chip nou ! vărată cunună de flori adunate in scule uită manetă şi o montă in lo­ electrician
focul luptei pentru cît mai mult
] oţel. Faţă de 1959 se lucrează
Anii regimului democral-popular au adus tuturor oamenilor mun­ acum cu indici de utilizare a cup­ Noul p ro g ra m al brigăzii
ci/ din (ara noastră mari bucurii. Au fost create condiţii dintre cele toarelor cu circa 44 la sută mai j
mai bune de muncă şi de viaţă, au fost construite noi unităţi in­ m ari; durata de elaborare a şar- i de agitaţie
dustriale înzestrate cu maşini şi utilaje dm cele mai perfecţionate, au iei s-a micşorat cu aproape 2 ore; j
lost construite sute de blocuri cu apartamente confortabile. Pentru a- rebutul a scăzut cu circa 50 la Cîntecul, cupletul şi sceneta îşi împle­ în abataje, exigenţa cu care se alege şis­
ceste condiţii, oamenii muncii dm regiunea noastră aduc partidului şi sută. Pe seama reducerii duratei de tesc melodiile şi replicile cu cifrele dc tul din cărbune, succesele obţinute.
statului cuvinte de mulţumire. In ridurile de mai jos publicăm o reparare a vetrelor s-au produs în J pc graficele dc producţie, cu intensita­ Un loc dc scamă în programul brigă­
scrisoare în care se vorbeşte despre aceste condiţii. primele patru luni ale anului în J tea muncii din abatajele sectorului. A t­ zii îl ocupă popularizarea realizării an­
curs 7.697 tone oţel în afara pla- t mosfera spectacolelor prezentate dc bri­ gajamentelor. Prin scenete şi eînrecc, mi­
nului. Anul acesta colectivul ţ gada artistică dc agitaţie din sectorul II nerii sînt rînd pc rînd evidenţiaţi.
Cum să nu te bucuri? Modern, confortabil, elegant - atribute ale noilor construcţii din 0.5 M. nr. 2 a produs peste plan \ al minei Petrila, e vie, antrenantă; acea­ In......excursia" sa prîn abatajele sec­
lil Deva. Foto : A. VOTS sta pentru că ca redă întotdeauna aspec­ torului, brigada a găsit şi lipsuri: cîţiva
1
Acum cîteva săptămîni am primit totul altele. Turnătoria noastră a mai mult de 30 000 tone oţel... s-a j te din activitatea dc zi cu zi a mineri­ mineri care absentează nemotivat şi mi
Dar pe acest drum
greu
o vizită. Părinţii mei, care locuiesc fost modernizată, lărgită, este lu­ mers cu paşi siguri datorită faplu- s lor. sc încadrează în ritmul clocotitor al
la Aiud, au venit să-mi vadă familia; minoasă. Munca manuală a dispărut lui că în frunte au fost mereu co- . Noul program al brigăzii artistice de muncii Minerul şef dc brigadă Han-
pe mine, soţia şi fetiţa. De cîte ori aproape complet. La turnătorie au Aportul cabinetului tehnic m uniştii; deosebit de semnificativ J agitaţie a fost aştcptac cu interes dc mi­ gaciu loan este criticat cu asprime pen-
ne vizitează simt o mare bucurie. fost introduse bătătoare cu aer com­ e faptul că la început în noua oţe- \ nerii sectorului. El a popularizat pc cel rru că nu puşcă selectiv în abataj şi bri­
Am cu ce sâ-i primesc. Ultima dată primat, la fiecare loc de muncă este larie era o singura organizaţie de J mai harnici muncitori, evidenţiaţi în în­ gada lui nu alege şistul vizibil. Pentru
trecerea socialistă, rezultatele obţinute şi
lip.utri nemotivate, întîrzicrî şi abateri
părinţii erau porniţi pe glume. Deşi linie de monorai pentru distribuirea la îndeplinirea sarcinilor de plan bază P.M.R., in vreme ce acum , a combătut lipsurile sesizate. Asistînd la do la disciplină au fost criticaţi minerii
ştiau unde lucrez, m-au întrebat fontei. sînt cinci... Dm noianul de pro- 1 Spectacol eşti purtat dintr-un abataj în Muntcanu Rudolf, Işvănuţ Grigorc, lş-
aşa, ca din semn : Părinţii s-au bucurat mult cînd In scopul ridicării continue a ni­ înregistrate 23 propuneri de inova­ blemc, comuniştii au ales ceea ce ; altul al sectorului, făcînd de fiecare dată vănuţ Alexandru, Moldova» Traian etc.
— Tu pe unde mai lucri ? au văzut că am în casă (locuiesc velului tehnic al producţiei, cabine­ ţii din care 14 au şi fost aplicate era mai important atunci şi au | cunoştinţă cu fapte demne dc laudă, cu Ultimul program al brigăzii, inter­
într-un apartament din oraşul nou) tul tehnic din fabrica „Sebeşul" vine în producţie.
i-am privit atent. Erau bucuroşi. trei rînduri de mobilă, fotolii, apa­ în sprijinul îmbogăţirii cunoştinţe­ găsit rezolvarea ; mai întîi cadrele, i numele celor care le-au dat viaţă. Din pretat de minerii Mianu Milui, Vintilâ
Cum unde ? ! am răspuns. La uzi­ rat de radio, în fine tot ce-i trebuie lor profesionale ale muncitorilor, in­ O altă formă de muncă a cabi­ apoi întreţinerea şi repararea cup- J textul brigăzii afli, dc pildă, că brigada Ştefan. Băluş loan, Covrig loan, Srro-
nă. netului tehnic, folosită cu bune re­ (oare/or, rebutul... lui Stănculcscu este cea mai bună din icscu Dumieru, electricianul Jurj Ale­
unui om ca să trăiască în cele maî ginerilor şi tehnicienilor. zultate în propaganda tehnica, este sector, că ea îşî îndeplineşte zilnic pla­ xandru şi tehniciană Căpăţînă Maria.
...In seara aceea am discutat mai bune condiţii Abia după ce am dis­ elaborarea unui buletin de informa­ Acum. la noua oţelărie Martin i nul, acordînd atenţie deosebită calităţii este deosebit dc apreciat dc întregul co­
De la începutul anului şi pină în
mult. Mi-am adus aminte cum cu 16 cutat mai mult, mi-am dat seama de prezent în secţiile productive au re tehnico-ştiinţifică, care apare o lucrează un colectiv harnic, care { ^ărbunelui. lectiv al minei pentru conţinutul şi rea­
ani în urmă am intrat ucenic la uzi­ tîlcul întrebării părinţilor. dată pe lună. In buletin sînt înse­ se situează permanent in fruntea j Mergînd pc firul procesului tehnolo­ lizarea sa artistică.
nă. Se lucra încă greu pe atunci. — Cum să nu am tot ce-mi tre­ fost ţinute 16 conferinţe tehnice în rate noutăţile apărute în tehnica luptei pentru înfăptuirea sarcinilor j gic, brigada artistică sc opreşte asupra D. lONASCU
Cînd am terminat şcoala profesio­ buie ? le-am spus. Cîşlig in medie care s-a explicat muncitorilor des­ tricotajelor, inovaţii aplicate în alte încredinţate de partid. j calităţii muncii, redă puşcarca selectivă corespondent
pre posibilitatea îmbunătăţirii cali­
nală am fost repartizat să lucrez la 1.700 lei pe lună. Pol să fac deci întreprinderi similare etc. Buletinele
turnătorie. împreună cu ceilalţi co­ multe lucruri. tăţii produselor în secţia circulare, sînt primite S' citite cu viu interes
legi turnam o serie de piese nece­ IULIAN SIRBU despre căile de reducere a consu­ în toată fabrica. La cinematograful ,,Patriau din Deva
murilor specifice şi altele, la
caro
sare atît în regiune, cît şi în ţară. turnător la Uzina au participat aproape 500 de mun­ $î cum e şi firesc, eficienţa acti­
Acum, condiţiile de muncă sînt cu „Victoria" Că la» citori. In cursul trimestrului I a fost vităţii cabinetului tehnic se vede în
organizată o decadă a propagan­ rezultatele practice obţinute de
dei tehnice în cadrul căreia a avut muncitori. In primul trimestru pla­
C ărfi percirM cei mici loc o expoziţie a cărţii tehnice, con­ nul producţiei globale a fost de­ , Dragoste lungă cle-o '
sfătuiri cu inovatorii etc., iar zilele păşit cu 0,0 la sută. La sortimentul
tiecute a avut loc o sesiune tehnico- ciorapi de bumbac, calitatea a fost
„Vînătoarea lui Dragoş“ şliinţifică în cadrul căreia s-au pre­ îmbunătăţită cu 0,18 la sută, la tri­ Un nou film rom îne c
dc DUMITRU ALMAŞ zentat 4 referaie pe teme ca : ten­ cotaje bumbac cu 0,12 la sută, iar
sionarea firelor în industria tricota­
In cadrul serici „Povestiri istorice" meleaguri, luînd în robie populaţia sa» la grupa ciorapi relon cu 0,2 la sulă.
bogat ilustrate, pentru şcolarii mici, în lăsînd-o muritoare dc foame, datoriei jelor, folosirea chibzuită a energiei Rezultate bune s-au înregistrat şi în Cinematografia noastră, în plină dez ■ lor, prin întreg subiectul, filmul zugră­ ent dc forţa şi rolul său în societate.
care au mai apărut volumele „Fluiera- prăzilor uriaşe pc care Ic acaparau. electrice etc. direcţia gospodăririi materiei pri­ voltare, a obţinut un nou şi meritoriu veşte noile relaţii caic s-au statornicie Brigadierul Milui, este tipul omului
şul şi alămîia" dc Dumitru Almaş, „Ste­ Dumitru Almaş a brodat o povesti­ Ca urmare a sporit interesul mun­ me. Bunăoară, la ciorapi de bumbac căruia îi place să trăiască o viaţă dezor­
larul din Borzcşti" de Euscbiu Caini- re în care sc întrevede ţesătura legen­ citorilor în studierea cărţii tehnice consumul specific s-a redus cu 0.4 succes prin recenta realizare a filmului în viaţa satului nostru contemporan.
lar, „Vodă-Cuza la Hanul Cucului" dc dei, învăluită în poezie, cuprinzînd însă la sută faţă de plan şi cu 0,5 Ja sută „Dragoste lungă dc-o scară", turnat Noua formă dc proprietate colectivă ganizată, fără răspunderi sociale şi mo­
Gcorgc Ncstor, va figura şi această lu­ un material faptic real. Sensul original şi s-a făcut un pas înainte în dez­ la tricotaje confecţii. după scenariul prozatorului Alccu Ivan asupra mijloacelor dc producţie, care a rale, este tipul omului îngîinfat şi dis­
crare, inspirată dmtr-un trecut îndepăr­ în care a interpretat legenda este me­ voltarea mişcării de inovaţii şi ra­ Gliile,r Deşi la primul său scenariu, au­ descătuşat inimile şi a şters urmele tre­ preţuitor, care, izolîndu-sc de societatea
tat al istorici patriei. Momentul creării ritoriu. Lupta lui Dragoş cu zimbrul ION OPINCARU
statului feudal, al unirii tuturor forţe­ capătă o semnificaţie istorică certă. ţionalizări. Să exemplificăm. Anul responsabilul cabinetului tehnic torul, un bun cunoscător al psihologici cutului dc uniiIinţI, dă oamenilor dc la în caic trăieşte, este, în mod justificat,
lor populare în jurul unei puteri uni­ Dragoş pornise după zimbru ca vînător, acesta la cabinetul tehnic au fost dc la fabrica „Sebeşul" Sebeş ţăranului nostru, reuşeşte să realizeze un sate posibilitatea sa se afirme, să sc bu­ învins.
tare este marcat dc existenţa în folclo­ dar el era în primul rînd un luptător scenariu valoros, cu un subiect intere- cure de demnitate şi cinste, de aprecie­ Merită să fie subliniat faptul că mul­
rul romîncsc a unor legende care me­ care ieşea duşmanului în întîmpinare. sanr şi cu personaje bine conturate, do­ rea colectivităţii. Cursul pc care îl ia te din imaginile filmului au fost luate
ritau să fie fructificate. Figura legenda­ Uv.bcchantâtar, conducătorul năvălito'
rului Dragoş, cel care a coborît eu cea­ iilor, caută cu ajutorul zimbrului să Laminate peste plan vedind calităţi în acest sens. viaţa celor trei surori — Victoria, Ma­ în regiunea noastră, în satul Strcmţ, din
ta sa dc maramureşeni spre şesul Mol­ spargă încercuirea în care căzuseră, dar Regizorul Horea Popcscu, caic a mai ria şi Ileana — eroine principale ale raionul Alba. Operator cu reale calităţi,
dovei pentru a-î ajuta pc fraţii lui, mol­ Dragoş zdrobeşte zimbrul şi romîni! îi Siderurgiştiî hunedoreni se străduiesc rea raţională a timpului dc lucru şl apli­ realizat filmul „Omul dc lingă tine", filmului, evoluţia lor atestă schimbări sensibil şî receptiv la fenomenul artis­
dovenii, să biruie duşmanul, este zu­ alungă pc duşmani. să întîmpinc ziua dc 23 August cu rezul­ carea unor măsuri tclmico-Organizato- prin atmosfera creată, prin dirijarea ac­ esenţiale în concepţia dc viaţă a ţărăni­ tic, Nicu Stan a ştiut să surprindă din
grăvită în culori vii dc imaginaţia po­ Episoadele sînt scrise cu nerv, cu mul­ tate cît mai frumoase în muncă. Prin­ peisajul satului amintic imagini dc o
porului şi de cronicarii noştri. Statul tă înţelegere pentru culoarea istorică. tre colectivele care înscriu realizări de ricc eficiente colectivul de muncă dc torilor, a reuşit să asigure filmului o mii noastre. Noile relaţii statornicite în­
feudal al Moldovei s-a creat în focul Cîteva dintre personajele povestirii sînt scamă sc numără şi ccl dc la laminorul aici a rcuşic sâ dea peste plan, în luna bună desfăşurare a acţiunii, stîrmnd un tre oameni au creat şi pentru cele trei rară frumuseţe, afirmîndu-sc şi dc data
luptei împotriva invaziei tătarilor, care portretizate cu măiestrie, se impun ci­ dc 1.000 mm. Prin organizarea temei­ aprilie maî mult dc 1.200 tone lami­ interes justificat. surori posibilitatea dc a-şi dobîndi o aceasta ca unui dintre talentaţii noştri
duceau războaie sîngcroasc pc aceste titorului. nică a procesului dc producţie, folosi­ nate dc bună calitate. Prin caracterul şi evoluţia personaje­ dată cu independenţa economică şi dem- operatori dc cinema.
nitacea morală, cinstea. Cunoscut din filmele ,,Sctca“ , „Lu-
Crescute în sărăcie şî umilinţî, lipsite peni 29", „Telegrame", arhitectul Lîviu
pelsal şters, monoton, aiid şl de­ pc anul trecut, este un simbol al dc încredere în propriile forţe, însingu­ Popa a asigurat o scenografic care a
zolant muncii entuziaste a tuturor cetăţe­ condus cu siguranţă la succesul real al
/ f r u m u s e ţ e ş l p r o s p e ţ i m e y latna dc astăzi este de ncrecu- nilor. rate, socotindu-sc pc deasupra şi urîte, filmului.
^ noscut. Păşind pe străzile ci ai Dar, liecate apreciere obligă le atît Victoria cît şi Maria s-au dăruit
senzaţia că le afli intr-un oraş in mai bine. Dc aceea anul acesta pei­ primului bărbat caic Ic-a băgat în sea­ In film apar actori dc prestigiu, cu­
/ nainte dc a inlro in comună şi ZIuIiiq sc recomandă singură. Ta­ lodc/e rudimentare de lucru vlăqu- plină dezvoltare. Blocuri moderne şi noscuţi publicului nostru şi apreciaţi ca
sajul comunei s-a îmbogăţit
cu
* a citi stereotipu carte de vizită, bloul de azi ul comunei va h şi mai iau trupurile ostenite ale minerilor. elequnlc rivalr/.cază in conlort şi incă 680 aiboti decoialtvi şi orna­ mă. Bărbatul Victoriei, un om dc ni­
scrisă neqtu pc iond t/ulbcn, zărim preqnant rclielat dacă vom arunca La „zi" făuritorii celui mai nob t Irumusefe cu alte blocuri dc locuit mentali. S-a lărgit suprulata spatii­ mic, a părăsit-o, lăsîndu-i pc umeri sar­ Silvia Popovici (în rolul Măriei), Gra-
creştetul înalt a două coşuii în­ o privite retrospectivă in ceea cc metal, uurul, trăiau in cel mai Şlet ■ dm oricâte alt oraş al fă tii. Se altă lor şi zonelor verzi, şanţurile au cina grea dc a-şi creşte singuri copilul. ţicla Albini (în rolul Victoriei), Ilinca
fipte in bolta u/.uric. Trîmbc de a lost odinioară. anonimat. Pretutindeni viata e/u In pragul dării in lolosin/ă comple­ devenit mui curate, laladele clădi­ Maria s-a dăruie bărbatului iubit, pen­ Tomoroveanu (în rolul Ilenei), Occavian
lum sc destramă in bălaia viatului. 1 inoqravuri şi loloqralii îrujăl- dominată de qriji şj nevoi. In casei xul cooperativelor meşteşugăreşti. rilor şi gardurile mai bine îngri­ Cotcscu (în rolul lui Miliai), Sandu Sti-
Pc cornişa din slînqa u Ampniukti, bcnilc dc vreme alături dc ve­ celor care trudeau în adincuri lipsei Un nou bloc cu 80 de apartamente jite. Păşeşti cu diag pe caidarîmul tru care însă dragostea, jurămintele n-au claru (în rolul lui Ghcorghc), Traian Sta*'
un lunicular încalecă muntele. Jos chi documente istorice ce se păs­ cel mai elementar conlott, iar da sc allă în stadiu dc linisaj. Cu a- proaspăt pietruit. Te bucuri că totul însemnat dccît o „dragoste lungă dc-o
trează in muzeul din Alba luliu. scaii". Ileana, mezina, crescută în condi­ ncscu (în rolul lui Traian) şi alţii.
Ungă albia riului, o impunătoare pe masa lor lipsea plinea. CU pt ces/ca, numărul apartamentelor date in jur inspiră optimism şi dragoste
vorbesc despre Zlatna ca liind un vcşlc aşezămintele de cultură, edu­ in iolosinfă minerilor şi muncitori­ ★
clădire din beton Şi sliclă — llo- important centru de exlraqere şi caţie şi asistentă medicală, fracţii lor de la uzina chimică-mctulurqică dc viată. ţiile satului nou, încrezătoare în forţe­
/ nsemnările dc lată ar fi mult
tafia. Salbe dc blocuri ce se inallă ptepurate a metalelor nobile. Cu erau inexistente. Un om bolnav (şi va creşte la 239. Trecind in revislă *■ ştirbite dacă n-am ammli şi des­ le ci, optimistă, echilibrată, va lupta Luni după-amiază, de U orele 18,30
pc verlioală iau locul vechilor că­ preful cilor elorturi se făcea insă cazurile erau Irecventc), îşi cuuf, realizările se cuvine să amintim şl pre asistenta medicală. Vizita l-u pentru o dragoste demnă. în sala „Patria" din Deva, şi nurţi după-
suţe. Toate la un loc formează co­ „industrie", o ştiu şi au simfU-o din sănătatea La Alba lulia, calc dc 3 j de şcoala medie cu 16 săli de clasă spitalul comunei a coincis cu un O dată cu noua viaţă a satului, mun­ amiază în Alba lulia şi comuna Stremţ,
loana vertebrală a acestei aşezări. plin vlrstnicii dc azi. In nună, me- Iun. Zlatna inlătişa vizitatorilor u unde 1.000 dc elevi işi însuşesc zil­ eveniment de marc însemnătate, ia cind în gospodăria colectivă, Maria şi vor avea loc premiere festive ale fil­
nic temeinice cunoştinţe, de şcoa­ cele două secţii, interne şi pediatrie mului, la care vor participa scenaristul
la din Pirita, de căminul cultural cu 40 de paturi, s-a adăugat o sec­ Victoria îşi rcdobîndcsc singure locul în Alccu Ivan Ghilca, regizorul Horea Po-
din Pătrinjcni c/c. ţie nouă de chirurgie cu 23 de pa­ socictacc, cucerind stima oamenilor.
/ a toate uccste înnoiri cc schim- turi. înzestrata cu a parate şi instru­ Prin tema sa, filmul milicează pentru pescu, operatorul Nicu Stan, şi actorii
** bă din lemehi vechea imagine mente moderne, secţia de chirurgie moralitatea eroilor, dezvăluind treptat, Graţiela Albini, Ilînca Tomoroveanu şi
a Zlalnei, IŞi aduc contribuţia oa­ sutisface toate exigentele. Doctorul virruţilc omului nou, puternic, conşti- Traian Stănescu.
menii ei harnici şi întreprinzători. Desideriu Kadar, specialist chirurg,
Tinăr şi virstnic, dc la mic la marc, e emoţional dar mulţumii. Celătea-
sc întrec in a adăuga comunei un na Salvma Utilă se simte excelent
spor de Ininuiscte şi prospeţime. după operaţia dc apendicită. A şi
Anticipînd împlinirea acestei inaltc plecat acasă in mijlocul familiei.
datorii patriotice, edilii comunei sini Operaţia a reuşit. Dc alunei au ur­
Întotdeauna In miezul problemelor. mai alte operaţii şi intervenţii chi­
Dm mulţimea formelor dc muncă, rurgicale mult mai complicate. Dar
una mj s-a părut deosebit dc clica- oricum, prima operaţie lăculă la
cc. Planul dc acţiuni gospodăreşti al si)ilalul din Zlatna va rămine în­
slutului popular a iosl defalca/ pc scrisă cu majuscule in arhiva spi­
circumscripţii, licrurc deputat luind talului.
cunoştinţă de lucrările prevăzute a Palm medici ajutaţi de personal
se executa in circumscripţia sa. Nici cu cafilicare medie veghează zi şi
o stradă, nici un coif al comunei noapte la sănăf^'ea oamenilor. Ca­
n-a scăpat ochiului ager a buniloi zuri urgente, grav? sini tratate cu
gospodari. O comisie s-a deplasai pricepere şi competentă. Un om, doi,
pe la casele oamenilor slind de vor­
bă cu liecarc cc/ă/can. Pe unii i-a trei... sini salvaţi din glicutelc mor­
colectivului,
ţii şi redaţi lomihci,
slătuil să-şi uhnieze sau să schim­ societăţii. Oamenii vin cu încredere
be gardul, pe alţii i-a îndrumai cum
sa-şi construiască casele, cc culori să-şi caute sănătatea la spiîol /a
sînt mai adecvate ialadclor, tmin- cc/c 6 puncte medicale din raza
du-se seama de ansamblul clădiri­ comunei.
lor din jur etc. P a lm u l rapid in care noul la te-
- ' cui vechiului, schimbările in
O sugestie, un slal, o părere şi
treptat, treptat cclăienij au început viata sacial-cconomică a oameni­
să se deprindă o iubi Şi a aprecia lor sc văd de la o zi la alta. Putem
Inimosul şi utilul. Şi mai mull, au alirma cu încrcdctc şi certitudine
tnvălal cum să le dobindeuscă A- că 7Jatna va deveni in următorii
cordareo diplomei dc comună hun- ani tot mai frumoasă.
Noi construcţii de locuinţe la Zlatna
taşă in gospodărire şi înlrumusclare SEDASTIAN TRUŢĂ
SCENĂ DIN FILM