Page 29 - 1964-05
P. 29
PROLETARI DIN TOATE TARILE, U N ITI-V At
O m n i ( L i n
De ;>c trotuarul dulăi In lespezi cu tragere de inimă. Aşa e şt el, murilor de lier, cu ca a dus mii si
de piatră. Sabin Pclrean minai ic cu mecanicul Sabin Pclrean. A cunos mii de trenuri in tară încărcate cu
privirea lalelele inllotilc dc pc ron- cut locomotiva, cu toate tainele el. rodul muncii minerilor, al lutnahş-
durilc cc împlinesc cu Irumuselca in anii cind vacarmul războiului il IHor şi otelurilor, al laminatoriloi,
lor cunca. O lelişcanâ bruna, cij umcninla. cind sunetul sirenelor It al forestierilor, al oamenilor dc pe
ochi dc mură şi l>ur strins in două strccutQ in sullel oroare, cind uni- ogoare... Această maşină a lngniil-u
cozi lungi, deschide larg poarta. ca pe un dur de marc praf, cu ca a
— Ce veşli mi-aduci azi. Sabin o ? economisit combustibil a cărui, valoa
Fala ride ştrengăreşte, işi sărută re ajunge la aproape o jumătate ele
tatăl ş i: milion.
— Dune. Cred câ am coicc/al cel Acolo, în murchi/a locomotivei
doi de 8. Si. după o scurtă pauză, 230 3/0. mecanicul Pclrean a /ost
adaugă : n-ai spus dumneata cei bi şi dascălul tinerilor cure au finui să
cicleta mi-a adus note mai mici 1 iavele din priceperea şi dragostea
Le-am corectat... Acum pot să ies cu lui tic muncă Acolo au deprins tai
bicicleta F... nele meseriei şi losil Plaga şj Trân
Tatăl y.imbeştc. Răminc rezemat tise Susan şi Rcmus Balonnrcan şt
de poartă, plimbindu-şi privirea pc Yiorcl Mat ian şi alifia zeci dc ti
stradu liniştită, mărginită de-o parte neri care uzi sc bucură dc aprecie
Anqaiamentuî socialist — cuvînt de onoare şi dc alta numai dc casc noi. „Auzi. muncesc,
rea unanimă a colectivelor in care
să-mi zică azi
Todiruşcu că nu-s
...In Simcria, />c strada ton Crean
destul dc dinamic... Adică el ce-ar
vrea ? Să mă mişc ca acum 20 dc gă la nr. 2-1, in curtea casei noi.
ani ?... Doar peste trei ani ies la cu trotuar dalai in lespezi dc pia
pensie../'. tră, cu pomi înfloriţi şi ronduri cu
Cu ochii mini ii, mecanicul Sabin multe Hori poate li zărit deseori un
De Ia subredacjia noastră din Lupeni Pehean prinse să iruinarcască criny om. N iinilc Ini, care îngrijesc cu
pcic din trecut. II revuzu pc Sabin brclc morţii apăsau asupra pămfn- gingăşie Horite., care întorc cu ne
in marchiza locomotivei scrutind ittlui roinincsc... saţ lilclc cariilor, sini miini care nu
Toate sectoarele cu planul depăşit in puterea nopţii drumul dc nici- Revenise in Simcria — locul na dirijat atent mai bine de două de
Rcvăzu podul ixrslc Mureş, stal iu tal — in vara cind pentru tara cenii manetele din marchiza loco
Colectivul de munci dc la E. M. Lu le patru luni ale anului, minerii din Lu Cistei şi.. Du, pul in a trebuit.. O luxrstră răsărise soarele lui August motivei, pc magistralele de otel ale
peni şi-a intensificat eforturile pentru peni au scos la zi 6.036 tone cărbune mică ncalcnlic... A doua zi clic Atuncir mecanicul de locomotiva şl-a /rntriei far in privirile acelea se
înfăptuirea angajamentelor luate in în peste sarcinile planificate. Dc subliniat slrim/cri dc miini n-a primit ?! Clic reluat iar locul in capul trenului nine. care au mingiial dc alilea ori
trecerea socialistă în cinstea celei dc a faptul că în luna aprilie toate sectoarele lelicilân ? I Le meritase. Evitase un De atunci, cu maşina pc caic n-n zulufii aurii ni Marianei şi cositele
XX-a aniversări a eliberării patriei noa exploatării şi-au depăşit planul dc pro accident dc cale lerală. Cu cinci schimbat-o dccit o singură dala, a tuciurii ale Sabinei, in ochit aceia
stre dc sub jugul fascist. Hotarîţi să ob ducţie. ani mai lir/.iu, în 105-1, privirilc-i pui curs sute dc mii de kilometri pa albaştri, ce au scrutai şute dc zile
ţină succese tot mai frumoase în pro La obţinerea succeselor amintite o senine, in continuu atenţie, au pre drumurile dc Hor Dacă ar pune cin şi no/)ti căile de lier, stăruie in ii-
ducţie, muncitorii de aici, îndrumaţi în contribuţie însemnată au adus colecti venit din nou un accident. Si cit dc la cap kilometrii parcurşi, Sabin păriţă mindria. Este mindna j>c care
permanenţă de organizaţia dc partid, vele dc muncă ale sectoarelor III. 1VR. simplu răspundea el la strtngcrilc Pclrean şi-ar putea da scama că In pot s<1 o aibă acel oameni care au
s-au preocupat mai mult de îmbunătă şi lf, care şi-au depăşit sarcinile de dc miini din zilele următoare: uceşti ani ar 11 putut tace dc l l muncit şi au trăit cinstit In viufă,
ţirea organizării muncii, aplicarea celor plan lună dc lună. Dintre brigăzile caic „Mi-am tăcut datoria dc cclcrisr. ori ocolul pămintului pc la eoni care au pornit şi işi dăruiesc entu
mai bune metode dc exploatare a căr au obţinut cele mai bune realizări amin Mi-am tăcut dutoria. Cuvinte spu lor. De 11 ani nu şi-a părăsii ma
bunelui, extinderea mecanizării lucrări tim pe cele conduse dc minerii Petre se lapidar de un om care mai nuili şina cu nr 230.310. I)ln uvjrclnrsi ziasmul în bătălia marc pc frontul
lor grele ctc. In procesul dc producţie Constantin, Sabin Chîoancă, loan dc două decenii din viată şi le-a locomotivei a scrutat alilea zile Şi construirii vieţii noi.
au fost aplicate măsuri tchnico-organi- Gluoancă şi altele. închinat muncii atente, dc marc răs noph întinderile ncsHrşilc ale dru LUCIA LICIU
z.atnrice bine chibzuite, circ şi-au do A. MICA pundere. de pc magistralele de otel
vedit eficacitatea. Ca urmare, în prime activist sindical ale patriei. Mereu la post, in mar
chiza locomotivei, mecanicul Sabin
In secţia de bază Pclrean a străbătut Carpalii, peleri Primirea la Consiliul de Stat a delegaţiei
nele verzi şi aurii ale cimpnlor, dea
Muncitorii secţiei a Il-a filatură a în teţe procesul tehnologic, filatori cum lurile, a colindai tara care In cei parlamentului austriac
treprinderii „Viscoza4' din Lupeni au sînt Crigore Roşoiu, Glieorghc Pop, 20 dc ani a prins să-şi împlinească
Preşedintele Consiliului dc Stat
al
înscris pe graficul întrecerii socialiste Dumitru Rosoiu, llic Stana şi alţii au bogăţiile şi frumuseţile sub ochii R.P. Romîne, Glieorghc Ghcorghiu-Dcj, Naţionale, Glieorghc Gaston Marin, vi
noi şi frumoase realizări. Prcocupîndu-sc reuşit să realizeze în luna aprilie 15— lui. A lost mai torul al Hor prelaccri. cepreşedinte al Consiliului dc Miniştri,
în permanenţă dc folosirea cit mai ju 20.000 bobine fără nici un rebut. Rezul al atilor bucurii cc şi-au găsit sălaş a primit luni ia Consiliul dc Stat de Crigore Gcamânu, secretarul Con
legaţia parlamentului austriac condusă
dicioasă a timpului dc luciu, deservirea tate bune au fose dobîndite şi dc mun pe păminiul bogat al patriei. siliului dc Stat, Pompiliu Maco-
raţională a maşinilor dc fdaj, ridicarea citorii Dănilă Darloţchi, Glieorghc Dc cile otl trecea cu trenul pe. dc Roşa Jochmann, membru al Consi vei adjunct al ministrului afacerilor
calificării profesionale etc. filatorii şi-au llinca, losif Coş a, loan Bill, Ştefan întinderile lăţii sau chiar numai are liului Naţional al, Austriei, care face o externe şi deputaţi în Marca Adunare
vizită în ţara noastră la invitaţia Marii
depăşit lună dc lună sarcinile dc plan. Prună, Pavci Pastor şi alţii, care au fost regiunii, simfea cum însăşi viola de Adunări Naţionale. Naţională.
In luna aprilie şi-au depăşit planul cu declaraţi evidenţiaţi în întrecerea so filează prin fala lui. Şi, ori dc cile La întrevederea, caic a decurs înrr-o Au fosi dc faţă dr. Paul Wcizler, am
5.0 la sută. cialistă. ori remorca trenuri încărcate cu atmosferă cordiala, au luat parte Şte basadorul Austriei în R.P. Romînă şj
Succese asemănătoare au fost obţinute V. DOBROIU cărbuni, cu luminutc, cu lemn, cu fan Voitcc, preşedintele Marii Adunări membri ai ambasadei.
di în cc priveşte îmbunătăţirea calităţii muncilor filator la întreprinderea grinc simte a că duce in tacă munca (Agerpres,
firelor dc mătase. Rcspcctînd cu stric „Viscoza" oamenilor, entuziasmul lor, pasiunea
pe cate o pun in ceea ce lac. Că Premiera filmului
Munca — organizată judicios aşa sini oamenii dc azi, muncesc a
Constructorii dc pe şantierul dc lo deplinite, dc calificarea profesională a „Dragoste lungă de-o seară
cuinţe al oraşului Lupeni cunosc bine fiecărui muncitor el împarte oamenii pc Tcrî a avut loc în sala cinematografu zorul secuiul al filmului Mircea Iva, pre
hărnicia cu care lucrează muncitorii din operaţii de lucru, cxplicîndu-lc concret lui Patria din Deva premiera noului cum şi pe actorii Graţiela Albini, Ilincj
brigada dc instalatori condusă dc tov. cc au dc făcut. Muncitorii cu experien film romîncsc „Dragoste lungă dc-o Tomorovcanu şî Traian Stăncscu.
Vinrilă Istodor. Dc fapt, mulţi construc ţă lucrează împreună cu cei care au o U.M. Cugir, secţia maşini de scară'*. La premiera filmului au luat fn cuvînrul lor, scriitorul Alccu Ivan
tori urmîndu-lc exemplul au început să calificare profesională mai slabă. In tim cusut, atelierul montaj. De aici. Staţiunile balneare şi cabanele parte membri ai biroului Comitetului Ghilia şi regizorul Horea Popcscu au
aplice în producţie metodele lor dc maşinile de cusut după ce au regional Hunedoara al P.M.R,, membri relaiat aspecte din timpul filmărilor
muncă. Şi realizările sînt tot mai bune. pul lucrului îi controlează, le arată con ai comitetului executiv al Sfatului popu care au fost făcute în satul Stremţ, r.v
cret cum trebuie să execute diferite ope lost verificate şi ambalate iau
După cum ne-a relatat tov. Vintilâ turistice în pragul sezonului lar a) regiunii Hunedoara, activişti dc u nul Albi, au mulţumit organelor de
Istodor, şeful brigăzii, „secretul" succe raţiuni. drumul unităţilor de desfacere. partid şi dc stat, numeroşi oameni ai w rtid şi de stat, pentru ajutorul dat.la
selor constă în organizarea judicioasă V. CÎRSTOIU Muncitori cum sînt losif Similie Regiunea Hunedoara, pnn configura covor P.V.C., 240 m l. perdele dc mă muncii d*n întreprinderile şi instituţiile realizarea filmului.
a muncii. înainte de începerea lucrului, instalator pc şantierul şi Nicolae Gruza, unii dintre cei ţia ci geografică, oferă largi condiţii tase ctc. Toate acestea vor face interio oraşului Deva. Aplauzele cu caro cei prezenţi în sală
ţinînd scama dc sarcinile cc trebuie în dc construcţii dc locuinţe rul camerelor mat plăcut, mai ambiant. Cei prezenţi au întimpinat cu vii au primit noua creaţie a cinematogra
mai apreciaţi din secţie, acorda pentru turism şi rccrccrc. Natura deose aplauze pc creatorii filmului, regizorul
bit dc bogată, frumoasele şi pitorcştilc Ponduri importante s-au alocat şi pen fici noastre, confirmă aprecierea unani
atenţie deosebită operaţiunii dc Horea Popcscu, scriitorul Alccu Ivan mă a înaltei ţinute artistice a filmului
locuri dc odihnă, atrag un marc număr tru procurarea dc veselă şi tacîmuri. In
reglare, lată-i în fotografia de dc oameni ai muncii din regiune şi din acelaşi timp staţiunile şi cabanglc au fose Ghilia — autorul scenariului, pc regi „Dragoscc lunga dc-o seară*4.
Deschiderea lucrărilor celei de-a ll-a Conferinţe (atA reglînd u/i nou lot de ma alic regiuni ale ţării. ' şi vor fi dotate cu
şini de cusut „ Ileana“. Pentru a vedea moJul cum întreprin mijloace auro şt hi-
Sindicale Internaţionale cu privire derea regională balnco-chmatcrică sc po necesare trans
ocupă dc asigurarea unor condiţii cit portului dc alimen
la problemele femeilor muncitoare mai optime la staţiunile dc odihnă şt la te la cele mai înde
părtate puncte tu
Un nou cabanele turistice, Comitetul executiv, al ristice.
Sfatului popular regional a supus discu
Luni dimineaţa. în sala mica a Pa In unanimitate au fo«r aprob.ve apoi ţiei membrilor săi stadiul pregătirilor
latului k P Koniinc, s-au deschis lu ordinea «le zi şî Regulamentul Confe m agazin mixt acestora în vederea noului sezon de Multe schimbări
crările celei dc-a Il-a Conferinţe Sin rinţei Pe ordinea dc zi figurează ur vară. Din raportul prezentat a reieşit în bine vor îutîlni
dicale Internaţionale cu privire !a pro mătoarele trei rapoarte : Particip.'re,, că 1 R D C. are în exploatare şi admi în noul sezon bal
blemele femeilor muncitoare, convocată femeilor muncitoare Ia lupta sindicate Recent, co urmare a folosim din nistrare staţiunile balneare Gcoagiu Băi, near, vizitatorii sta- <
oc Federaţia Sindicală MomFală pc baza lor pentru înfăptuirea programului uv plin n materialelor din resurse lo Vaţa dc Jos, Călan băi şi baia sărată ţiuiţii Gcoagiu Băi. ^
hotânrii celui dc-al V-lca Congres Sin acţiune în etapă actuală, adoptat de al cale şi a efeelu.Vii de către ceiă- La vilele 1 şi 17 s-au
dical MonJial. V-lca Congres Sindical MomJ'il îm lent a învii număr însemnat de orc din Deva cu un număr total de 756 executat uuclc I ti -
locuri, Cit şi 15 cabane turistice in ma
I.a propunerea preşedintelui Fodera- potriva politicii antisociale disc'imiin- sivele Parîng, Retezat şi Vulcan cu crăii dc reparaţii şi
ţîei Sindicale Mondiale. Rcnato Uitossi. toi'ii pe care o duc monopolurile capi de munca nniriolrco, în comuna Rîu 1.323 locuri. altele sînt în curs dc
conferinţa a ales' prezidiul dc onoare, taliste faţă tic femeile muncitoare ; Ro de Mori din raionul Haţeţţ a fost execuţie la vilele 7 şi
alcătuit din membrii Comitetului Exe lul şi contribuţia femeilor muncitoare dai în folositVâ un magazin mixt. Datorită preocupării tuturor salariaţi 13, jar sala Jc mese
cutiv al F.S.M, şi şefii Jclcgaţiilor parti «i n ţările coloniale sau care au <ln- lor I.K.B.C., in anul trecut pianul dc îşi va mări capacita-
hîisdic dc ctirînd independenţa la lupta încă din primele zile de la deschi prestări a fost realizat in proporţie de i.... Pentru asigura-
cipante la Conferinţă, şi prezidiul de 141 la sută. Aceasta ilustrează că s-au
lucru. sindicatelor pentru lichidarea totală a dere, aici. s-a înregistrat un mare unei odihne cît
colonialismului, prntru cucerirea şî lăr asigurai în general condiţii corespunză mai plăcute s-au do
In continuare, Rcnato Bitossi a rostit, girea drepturilor lor ; Pentru atragerea număr de cumpărători. Fund bine toare in staţiuni şi la cabane. In noul
ciivîiuul dc deschidere a lucrărilor Con mai largă şi organizarea femeilor mun aprovizionat cu tot felul de mărfuri, an însă, aşa cum a reieşit din lucrările tat unele vile cu i 00
ferinţei. şedinţei, sarcinile sînt mult mai mari, paturi speciale şi 80
citoare în .sindicate, pentru participa ir.asazinul realizează zilnic vînzări
In numele sindicatelor din R.P. Ro- rea lor activă la viaţa şi conducerea în valoare de 5—fvCOO lei. lucrti.ee impune luarea încă din timp noptiere. Nici exte
mînă. conferinţa a fost salutată dc sindicatelor a celor mai corespunzătoare măsuri. riorul uu a fost ne
AUREL ADĂMONI Primele rezultate în această direcţie s-au
Martin hac, preşcJintcle CCS. Lucrările conierinţei continuă. corespondau şi obţinut. Pc baza fondurilor alocate glijat. Pină acum )i
s-au executat o scrie dc lucrări şi s-au Gcoagiu băi s-au
procurat unele materiale. Astfel, din plantat 300 arbori
fondurile alocate s-au procurat 400 sal ornament;:/* şi sînt Cabana Cîmoul lui Neag
tele din lînă şi spuntex, 800 perne, 400 îi* curs i.c plantare
pături, 2.470 m. pînză albă pentru cear un marc număr dc tradafiri şi flori. Lu au fost scoase în evidenţă şi unele de distractive (şah, şubahă rît şi unele ma
crări asemănătoare s-au executat şi la ficienţe care mai există atic în cc pri
şafuri şi feţe pernă, din care s-au şi teriale sportive (mingi dc volei ctc.)
staţiunile din Vaţa, Miercurea şi Călan. veşte pregătirile staţiunilor pentru se Este necesar deci ca în această problemă
crează intens la plivitul griului, iar în brigada l-a şi Aurel borza din brigada confecţionat 700. Şi mobilierul a fost La Vaţa dc Jos s-au alocat fonduri im zon, cît mai ales în exploatarea caba
Plivesc griul grădina dc legume se pregăteşte varza a doua. reînnoit. S-au procurat pînă în prezene portante pentru repararea vilelor 7-8 şi nelor. Aşa Jc pildă s-a arătat că deşi vo să sc ia măsuri urgente.
In atenţia l.R.b.C. trebuie să stea în
Parale! cu aceasta s-a trecut la pli
Colectiviştii din boz, raionul Ilia. dc vară, ceapa şi alte culturi. vind griului de toamnă şi la îngrijirea 230 paruri tip spital, urmînd să sc pri 11, lucrare cc sc află intr-un stadiu lumul de reparaţii pc trimestrul I a fost viitor acţiunea dc popularizare a punc
avansat, iar la Miercurea Băi, s-au plan
s-au convins din experienţa acumulată culturii porumbului Pc suprafeţele unde mească încă 130. In felul acesta vor pu tat 300 arbuşti şi s-au amenajat frumoa «lepâşit, este necesar să sc urgenteze lu telor, turistice şi staţiunilor balneare din
iu cursul anilor precedenţi cir şi din Primele lucrări la cultura porumbul a ajuns să aibă 3 pînă la 4 tea fi înlocuite majoritatea paturilor nc- se zone verzi. Pentru odihnă, în parcu crările planificate, întrucît sezonul sc va regiune. La trebuie făcută în aşa fel
cclc însuşite la învăţămîntul agrotehnic porumbului frunze sc lucrează cu sapa rotativă. Fo corcspunzătoarc din staţiunile balneare deschide în curînd şi lucrările nu vor îneît să fie atraşi spre ele cît mai mulţi
că obţinerea unor recolte sporire la losind timpul prielnic dc lucru, pînă rile staţiunilor au fost montate bănci. mai putea continua. In acelaşi timp oameni ai muncii din regiunea noastră.
hectar este legată in marc măsură dc Membrii gospodăriei agricole colecti ieri s-au lucrat cu sapa rotativă 15 Ita. şi cabanele turistice. Mobilierul şi inven Un volum importanc dc lucrări dc re I R.R.C să urmărească folosirea cît mai Pentru aceasta însă 1 R.B.C. arc datorii
efectuarea la timp şi de calitate cores ve „Dacia" din Orăştie au semănat cu dc porumb. Lucrarea a fost executată tarul acestora va mai fi completat cu paraţii s-au efectuat şi la cabanele Buta, eficientă a fondurilor pentru reparaţii
punzătoare a lucrărilor dc îngrijire a porumb 240 dc hectare. Convinşi dc dc către mecanizatorul loan kepler în încă 235 scaune curbate, 30 cuiere pom, Petrila, Vulcan şi altele. capitale şi întreţineri dc imobile să ia toate măsurile în vederea asigură
culturilor. Pentru realizarea acestui o- Iaptul că realizarea unor producţii spo bune condiţiuni. 60 covoare, 150 m l. preşuri, 100 m.l. In cadrul şedinţei dc comitet executiv Vizitînd multe din cabanele turisti rii unor condiţii «lin cele mai optime
ucctiv, zilele trecute au fost mobili rite la hectar este condiţionată in mare ce, au subliniat mai mulţi tovarăşi, ob petrecerii timpului liber al oamenilor
zaţi peste 80 dc colectivişti la efectua măsură dc efectuarea la timp şi dc bună servi lipsa unei ospitalităţi corespunză muncii.
rea lucrărilor amintite. In numai două calitate a lucrărilor dc întreţinere, ci toare. Unii cabanieri primesc rece tu
zile s-a plivit griul pc o suprafaţă dc au trecut la îngrijirea culturii. Polosind riştii, nu Ic asigură condiţii din cele mai V. FURIR
.43 ha. din cele 215 Ita. cîtc sînt ocupa timpul prielnic de lucru, la 7 zile după corespunzătoare. La Prislop şi Şurianul
te cu această cultură. De ascm.nca s-au cc s-a însăntînţat porumbul, pc unele este greu să găseşti o mîncarc caldă sau
plivit 15 ha cultivate cu orz. parcele s-a trecui la executarea lucră chiar un ceai. Nici la cabanele Gura Zla- La concret
La realizarea lucrărilor amintite o rilor dc întreţinere. Pînă la data tic 10 tn şi Gîmpul iui Ncag lucrurile nu stau CT.'aP rr tmarinrrame,■. »«uw
contribuţie dc scamă şi-.iu adus-o co mai s-au grăpnt 70 dc hectare. Pentru cu mult mai bine. La Baleca cabana
lectivistele Maria Uîc. Cătălina Pavci, efectuarea în bune condiţiuni a lucră nu are în dotare veselă şi tacîmuri. Tot
bufetul din satul
Dcmsuş —
Cătălina Puşa şi altele. rilor amintite s-au folosit agregate tic aici dc mult timp o cameră stă închisă raionul Haţeg — nu este d o t i r
$i la G A C. din Bretea Murcşană au grape cu colţi reglabili. pc motiv că ar fi „rezervată" de O.N.T. cu scaune. Vinovat dc aceasta -
fost obţinute rezultate bune )j îngriji Paralel cu aceasta sc lucrează intens Carpaţi, lucru caic nu corespunde rea face consiliul de conducere •>!
rea culturilor. Zilnic participă la plivit şi la plivitul griului rcalizîndu-sc 200 lităţii In general s-a apreciat ca la ca cooperativei dc centru din Ber
aproape S0 de colectivişti, rcalizîndu- dc hectare din cele 365 cultivate în to bane se observă o slabă gospodărire, o hclot.
kc cîtc 20 dc hectare. La efectuarea lu tal La efectuarea lucrărilor amintite lipsă dc preocupare a personalului de
crării amintire s-au evidenţiat brigăzile s-au evidenţiat colectiviştii din echi aici pentru crearea unor condiţii din ce
conduse, dc Viorc! Ardclcanu şi Aurel pele conduse de Florica Orăşan, Maria în cc mai bune pentru oamenii muncii
Lazăr. Zgîrdca şi Petru Turdăşan din brigada veniţi să-şi petreacă timpul liber în mod
plăcut, recreativ.
Prăşesc cartofii a La precum şi echipele conduse de
Aclum Groza. losif borza şi losif Lupşor La staţiunile balneare Miercurea şi
Vaţa este necesar să se ia măsuri urgente
La G.A.C. din Ilia, ne informează din brigada a doua.
pentru asigurarea cadrelor medicale ne
corespondenta noastră, tov. Maria Sto- cesare sezonului, crearea dc spaţii cores
îcncscu, s-a trecut zilele acestea cu forţe Muncă rodnică punzătoare tratamentelor şi dotarea cu
utilaj medical necesar.
sporite la efectuarea lucrărilor dc în Zilele acestea colectiviştii din Gîrbo-
treţinere la cultura cartofilor. OrganL va au trecut la efectuarea praşilei a In staţiunile balneare cît şî la cabane
z.înd munca în bune condiţiuni, pină doua la cultura sfeclei dc zahăr. Pînă s-au luat uncie măsuri pentru desfăşu
ieri, din cele 15 Ita semănate cu aceas rarea activităţii cultural-sportivc. Astfel,
în scara zilei de II mai s-au prăşit ma
tă cultură au fost prăşite 10 Ita. Con cabanele şi staţiunile au fost dotate cu
nual 7 ha. dc cartofi din ccic 30 dc comitent cu efectuarea accseei lucrări cărţi, iar în sezonul dc vară la staţiuni
hectare cîtc sînt plantate în total. sc face şi tăritul plantelor pc rînd, asi-
sc vor desfăşura bogate activităţi cultu
La executarea acestei lucrări s-au evi gtirîndu-se o densitate de 80.000 dc
rale, la caic îşi vor da concursul forma
denţiat colectivistele Llisabcta Crişan, plante la hectar. O contribuţie dc sca
ţii dm regiune. Totuşi se constată uncie
Lizi Popa, Sofia Suciu, Valcria Pitic şi mă la realizarea unor lucrări de cali deficienţe. Fondul dc cărţi este prost — Te duci la bulcC'J
altele tate şt-au adus-o colectiviştii din echi — De unde ştii ?
gospodărit, iar la majoritatea cabanelor
Paralel cu prăşitul cartofilor se lu pele conduse de Nicolae Pîrăianu din — Văd cu te duci cu scaunul In
}i staţiunilor lipsesc jocurile sportiv-, spate...