Page 3 - 1964-05

Dramul socialismului Pag. 3
Nr. Î906

ÎNALTA apreciere C ® M O (/C £ f? £ A

TRW TV& W MtMES!
O dată cu introducerea qazului vă cu pricepere o cerinţă a pro­
metan in uzină, in tata colectivului ducţiei. IX EVA
U C AI. Zlutna s-au ivit probleme Cu pu(in timp in urmă, in uzină,
noi privind lolosuca lui cu maxi­ era la ordinea zilei îmbunătăţirea
mum de eficacitate. La cuptorul de alimentării cuptoarelor de topite. Cu ’d.cu Cttsgccet. gUjd
topite de 80 m.p. era necesară pasiunea şi perseverenta statornică &Cc
schimbarea sistemului de arzătoa­ ce-1 caracter izează, maistrul DominiU
re. S-au iacul nume mosc încercări a tăcut din nou do\ oda unei înalte
insă arzătoarele G.A.R.-200, n-au prcriăliri profesionale. La slirşitul
untul a.siqura temperatura de topi­ unei tndelunqale munci de cerce­
re necesară. tare a procesului tchnnloqic (le în­
cărcare. maistrul DominiU s-a pre­ !
hi această situaţie au început
Irăminfări/e si căutările pentru qă- zentat la cabinetul tehnic cu o nouă
sirea unei solulii tehnice cotcspun- Inovaţie Este vorba despre „iVottf
zutoare Au fost întocmite schite şi sistem de alimcnlorc cu talere pen­
luciile propuneri. Suqesliile. păre­ tru 6enz/7c cu rac/cli de ta încăr­
rile şi propunerile s-au concretizat carea cuptorului de topire".
In cele din urmă Inlr-o nouă temă Despre inficniozitateo si eficienta
acestei inovulii s-n vorbii mult tnq.
de inovaţie numită „Noul tip de ar-
7.ato; cu flacăra Iuikiu" care a rez.nl- Aurel Guşat, şclul secţiei mclalur-
vat cu succes trecerea de ta com- qice, apreciază că aplicarea inova­ TOAT£ CQLECTiV£i£ &£ tfUNCA A ii
bustihi/ul lichid —■ păcura, cu preţ ţiei duce la dozarea constantă şi
de cosi ridicat, la cel qa?.os. Inqi- uni tor mu ă şarjei. sincronizează TRUSTULUI MMtEQOEM, PENTRU -
ncriit 7’ra/an Urs şi maistruf Alexan­ mersul radefilor cu volumul de
dru DominiU, autorii acestei inova­ material încărcai cvilîndu-sc asflel AUXÂR/Li QQŢfMUTE, UR/AfOU-Li NO/
In oraşul Haţeg va fi dac contul în exploatare un modern abator — combinat pentru industrializarea cărnii, . ţii. spun că fură sprijinul colecti­ supraîncărcarea sau mersul în qol.
cu o capacitate zilnica de tăiere şi prelucrare de 32 tone. vului ei nu ar fi putut ajunqe la iar prin uniformizarea încărcăturii
IN FOTO : Exteriorul noului abator. SUCC£S£ M ÎNTRECEREA PENTRU ÎN ­
acest rc7Ailiat. Fireşte, cei dm iur favorizează creşterea indicilor de
l au ajnlat, ci insă sini aceia care utilizare a cuptorului. întrebai des­ DEPLINIREA QQtECWELOR PLANULUI
pre eficienta acestei inovn(ii, încăr­
au ştiut să se folosească de expe- cătorul- Peltic Ştclan răspunde : D E Pnooucr/E
tlcnla colectivă şi să qăseascu cea
Sfînjenarii din Pîrîol Bordylaji mal econoni/coosd soluţie. Pinu a rcducînd considerabil elorlut liz.ic. J
— lnnvQlia îmi uşurează munco,
aiunqe aici, a fost nevoie să con­
Aprecieri simple, tovărăşeşti, care
frunte şi să compare multe varian­
3 septembrie 1963. In birou l direc­ Cind a făcui această promisiune ninda-se astfel un vo/um marc de pentru maistrul Alexandru Dominih
to ru lu i se di set i/(7 aprins. Mo/se Ciuculcscu se baza pe ceva lobde industriale. te. Literatura tehnică de specialitate sint insă cea mai inaltă răsplată.
— //; cunoşli bine meseriei. O j- In primul rind el stăpinca bine me­ Orqanizîndu-şi judicios munca, le a losl de un reol lotos In qăsi- NICOLAE BAlSAN
m enii le apreciau). Com unistul Vin- seria. Se născuse doar în sa1ui Po­ mecanicii de luniciilnre Laurenliu ren acestei soluţii De alllcl nu cslc strunei nr
rcl Rădos ne-a inform ul cu eşti cel iana Răchiiclii. un sal de toreslicri Vereş si Petru Plcşu, lasonatorii Pe­
mal bun slin jenat... Cind a început sa lucreze cu lapina tru Podean, Corne/ R. Bărboni şl pentru prima dală cind maistrul (Din poxlnl de corespondenţi I R 1 C.-D m
Ţ in u tu l fşi piron i ochii în pămînl. Si toporul era destul de linăr. Pă­ Cornel G Bătboni, cărăuşii Petru principal Alexandru DominiU rezol­ voluntari U.C.M. ZI o In o)
Pala i se înroşise. Ern prea modest rinţii lui, IrnfU. rudele erau cunos­ Săracii, Viorcl Săracii, Aton Ciucu­
ca să răspundă laudelor directoru­ cuţi de oamenii de prin pur (de lo­ lcscu si alţii, şi-au depăşii lună de
lu i cului ca slinjcnari de Irunlc. In bri- lună sarcinile de plan. Ca urmare, Un n o u m a g a z in &&’fAh£eju£ ziâc
— Ce zici. prim eşti ? qudu a\ca oameni de nădejde. Pe­ din parchetul Piriul Bordului stin-
tru Podean, Cornel R. Bătboni, Pe­
— Ducu-I aşa cum spuneţi dum ­ jcnaiii din btiqada condusă de Numărul unităţilor comerciale spe­ Bine aprovizionat şi dotat cu mobilier
neavoastră, pnm csc Num ai ca în tru Săraca. Lnurcnfiu Vereş, Pefru Mo isc Ciuculcscu au exploatat circa cializate din oraşul Orăştic a crescut modern, magazinul oferă cumpărători­
briqadâ sini s lin jc n a ri mai v iis ln ic i Plcşa si alţii, au lucrat numai la 7.000 mc. masă lemnoasă, depăşii)- prin deschiderea unui nou magazin cu lor un bogat sortiment de mărfuri.
pădure.
dccit mine... du-şi sarcina pîaniticată. Din acest articole de galanterie, mercerie şi nu- T. LAZÂRESCU
Alo/sc Ciuculcscu le-n vorbii mun­ volum, aproape 5.000 m c. masă lem­ i M A I
A doua 7.i, in acelaşi birou, inqi- rochinăric. corespondent
ne tul Romulus G oliţi, d irectoru l în ­ citorilor simplu despre sarcinile bri- noasă a fost destinată în scopuri in­
treprind erii forestiere Hunedoara, qă'/.ii. Aceştia l-au înţeles. Puşi pe dustriale. Aşadar, forestierii de aici
împreuna cu M oisc Ciuculcscu. noul lapte mari. au amenajai căile de si-au depăşii planul de valorificate F i e r v e c h i p e n t r u oţelării 2 <
şei de briqadâ, sluteau aplecaţi asu­ acces şi uri drum pentru trasul lem­ a masei lemnoase cu peste 1.300
pra unor h a iti şi scheme. In y.hia nului. un construit o cabană spaţi­ mc. Ţinând Al nise Ciuculcscu şi-a îndrumaţi şi mobilizaţi de către or­ 3000 kg fier vechi. S-au evidenţiat în FELSCiTÂ COLECTIVUL SAU OE MUNCĂ,
aceea urma să se completeze „ccr- oasă şi :m instalai mecanismele <lc respectai aslicl cuvintul dat — (licpt ganizaţia U.T.M. tinerii din comuna mod deosebit tinerii Silvia Furcă, Szabo
lilic a lu l de naŞieic" al parchetului scns-apr/rpial Apoi după ce au pentru care, el şi hdrcnqa biiijadu. Cristur desfăşoară largi acţiuni patrio­ Estera, Szabo Paraschiva, Constantin BENEFICIARII ş i FURNIZORII' URÎNOU-LE
P irîut nordului chjlr/uti bine, nu impui (ii parchetul merită laudă şi preţuire. tice de strîngcrc a fierului vechi. Nu­ Sioian, Korodi Ana şi alţii NOI SUCCESE liV MUNCĂ.
Sn po stole. Au /ost leu mate mai mul­ mai în două zile ca urmare a organi­ HORVATH ELEONORA
— A ici vei insluln un Wissen — L. DEMETCR
li arătă tin u n ilu i pe una din /mtfl te echipe. Pentru valorificarea cil zării unei asemenea acţiuni s-au strîns corespondenta
in q in c rjil Romulus Got iu. Pe celă­ mai supeiioaiă a masei lemnoase,
lalt zic să-l instalezi in partea o- la (oale locuiile ile muncă s-a apli­
pusă cat tăierea la rind cu lasnnarca tă lucrul. Pe o lungime de 430
concomitenta a lemnului rotund cu
Rind pe tin d au fost fixate pină cel despicai. In miez t e noapte m. aii Icqa! lirele rupte Ploaia con­
şi potecile cărăuşilor tinuu. Emil Mihuf şi loan Sorop a- o-
— Dar pla n u l? Cit va trebui să ..Vuiete au trecut una cile lina. In lerqau de la un slilp la uliul- Mol
exploatăm ? briqadâ se muncea cu sini şi pa­ O elipir telefonista de serviciu din prin bezna nopţii iăsîndu-şi Infa bi­ tirziu. „cclupa“ de inlcrvcnfie cs(<*
siune. Alo/se Ciuculcscu era toi tim­
— Să discutăm şi despre usla. pul in mijlocul muncitorilor şi le centrala stafiei C f.R. Petroşani ră­ ciuită de picăturile rect ale ploii completată. Celor doi li se alătură — ^ ^
Sl in r/ine riil Go/iu răsfoi in qra- arăta concret cum să lucreze pen­ mase incrcm cnilă cu o mină pe-o A tuns acasă la trnuiul loan $°- comunistul Troian lonescu si Petru
hu Uleie unui carneţel. Asupra uncia tru oblincrco unor reali2ă ii In i­ liŞă, cu cealaltă apăsindu-şi recep­ rop, bătu în uşă pină-l trezi şi-l Druqhiceanu venifi tot din Petro­ COmUCfMA
se opri chihzuintl. Luă riqla de cal­ moase. Personal executa sorlarca torul căştii pe ureche. Nu, n-aude puse lu curent cu situaţia. şani.
cul şi v c n lic a Incd o dulăi rcv.utta- lemnului, tcspcclind cu strictele zqom olul fam iliar cu care cslc obiş­ — ...Asta-i Ioane I Imbiacă-tc re­ După trei orc de muncă încorda •
Iclc unor o p e ia lii. nuită de uni de zile. Ceva nu-i In pede. Vezi că afară-i rece şi plouă. lă, înlruntind noroiul şl ploaia rece. mmmwBM ommpi m
ST AS-utilc.
— 0 300 m.c., din care 3 200 m c. rcqulă pe lin ia cu Simeria q in d i s' f-a{i ceva călduros şi qrăbeşte-te Icqălura pe circuitele mal Impor­ LOCALĂ -D£Vi\
Pentru valorificarea c il mai com­ înec iui să manipuleze cu repeziciu­
lemn pentru lucru. E drept, c cam Sa nu ui(i sculele de intervenţie... tante a losl restabilită. Din nou vo­
m ull dar dacă vă preocupaţi îndea­ plexă a lem nului, lasonatorilor li ne iiş c lc una după alta. G indut de­ Fără să mai aştepte, porni Îna­ cea tclcinnislei zboară pe lirele me­
ve
s-a indicul să taie in aşa fel ar­ I ni certitudine. Fără să mai aşlcp- poi. Utcmislul loan Sorop îl ajun­ talice care fac Icqălura cu stafiile
proape de valorificarea c il mal su­ bori; Incit cioata rămasă să lic c il
perioară a lem nului se poale rea­ se poale de mică Crăci le arb orilor le, tăcu Icqăfuru cu şchil sccloru- se aproape de stafie. Mctqcau jn cuprinse Intre Petroşani şi Simeria
liza. li ii T.T.R. şi anunţă qrabilă : tăcere. Nu ştiau curc-l cauza şi în rece ploaie se aud comenzi, im-
au losl Icqalc in snopi şl v o /o rili- — C om unicaţiile cu Simeria s-au unde sa întîmplat dclccfiunea plcqafii de mişcare sint anunţaţi de
— Vă prom it cu vom lacc lot ce
calc. A ii losl luate măsuri pentru întrerupt I SHau doar cu trebuie să He undeva pornirea şi sosirea Irenurilnt ; tronx-
ne slu In pulinfă. rcsortarca lem nului de lucru, obfi-
Com unistul Emil M ihuf, ca în to t­ dincolo de stafia Alerişor, ultima pa portul C P U. se dcsluşonru normal.
deauna fn asemenea sdualii. îşi fi­ linia Petroşani—Sima la care răs­ Si aceasta datorită muncii comuniş­
xează cu calm, dar repede, un plan punde la apelul tclclonislcl. tilor Emil Miluiţ, Traian lonescu, a
Hotărăsc să lic anunţaţi citiva
Expoziţie de artă populară de acţiune. (Un lucrălotii sectorului, su vină cil iitemislului loan Sorop şi a price­
— Docă ar fi ziuă... şi ploaia putului meseriaş Petru Druqhiceanu.
asia.. — qindca el in tim p ce se pot mai repede după ci. ...A doua zt dimineaţa o conl/'m/Qf
In cadrul celei de-a treia expoziţii unclc dintre cele mai frumoase obiecte îmbrăca. Dar nu era tim p de p ie r­ ..Cei doi. au ajuns la locul cu munca pentru detinitivarca traseu­
trăseseră
pricina : doi stîlpi rupfi
Bienale de artă populară, în sacul Lă- executate de locuitorii satului. dut. T rcn u tîlc ce urmează să plece după ei firele metalice, iiitrcrupînd lui şi înlocuirea stUpUoc. Alături de
pugîul de Sus, raionul Ilia, s-n organizat La reuşita acestei expoziţii o contri­ spre Simeria trebuie anunţate. A ll­ comunicaţiile. lucrătorii sectorului din Petroşani
tel nu li se poale da pornirea Lo au losl prezenţi şi cel de In secto­
o frumoasă expoziţie tic artă populară. buţie însemnată au adus cadrele didac­ semicocsetia din Cătun, este aştep­ — Alunecare (le teren, stabili co­ rul T.T.R. Simeria, anunlafi imediat
Prin specificul lor, măiestria cu care tice. tai cărbunele. De prim irea lu i la muniştii/ Mihuf. Acum Ioane ştim după restabilirea provizorie a le-
tim p depinde îndeplinirea planului cc-avcm de tăcut. In primul rind qăturii. împreună, muncind continuu
au fost executate şi caracterul local, MIRON SIMEDRLA In zeci de sectoare. Sectorul Im tre­ stalzilim o leqăturâ provizorie. Cir- timp de 24 de orc, au plantat R
cele peste 80 de lucrări expuse — că­ învăţător buie să le vină în ajutor. Si apoi... ci dulia nu trebuie in nici un caz stîlpi, restabilind luate comunica-
măşi cusurc cu motive din aţă colorată, siquranln circu la ţie i c mai presus oprită. FELICITĂ COLECTIVUL
PETRE PANDURU de otice I Alo/ mult dihulnd firele metalice. fi ile.
cojoace, covoare, cingătorî, ştergare, FICIARII Şt FURNIZORII CARE AU CONTRIBUIT
directorul Căminului cultural Com unistul Emil N ih u { uleatqă U/.i pină la piele, cel doi începu­ R. BUDISJ
feţe de masa, ctc. — oferă vizitatorilor din Lăpugiu! de Sus
LA REALIZAREA SARCINILOR UE PRODUCŢIE
Şl LE UREAZĂ NU! SUCCESE ÎN MUNCĂ.
CU PRILEJUL ZILEI DE 1 MAI
1964 CONDUCEREA ÎNTREPRINDE­
RII DE CULTURA Şl FERMENTA­
REA TUTUNULUI OCNA MUREŞ,
REGIUNEA CLUJ. FELICITA GOS­
PODĂRIILE AGRICOLE COLECTI­
VE CARE AU OBŢINUT REZULTA­
O dală cu sosirea seni. in Infa pre nnulufitc (Un salul Ier. L-am în­ qcncrată. Să o concretizăm cu ci* TE BUNE ÎN CAMPANIA DE PRE­
sediului G A C. dn Cilnic se adu­ trebat Insă cum au reuşit oamenii /cvti cii:c scmniliculivc luate din GĂTIRE A TERENULUI PENTRU
nară moi mulfi colectivişti. Nu cki să şi schimbe alH de mult viafa in evidenta statului popular comunal. CULTURA ŞI A RĂSADNIŢELOR CA:
vorba de nici o şedinţă, dar n ini tul numai citiva ani In comuna Ci/mc s-au consiliul In SEULIA DIN RAIONUL LUDUŞ, RE­
în obiceiul lor ca in uram spre casă — As/o e mai </icu ca să n ex­ ultimii 10 ani 705 cose s-au cum­ GIUNEA MUREŞ AUTONOMA MA­ consiliul M c m m c m r v ’i ip|Mj a
srt se oprească puţin ne la sediu, aşa plic cu. Dar inie aici c io v , JL'n pătai 273 atau'c/e, 120 aparate (le GHIARĂ, „DRUMUL SOCIALISMU­
numai ca să discute despic mersul contabilul rinspndutiei l-A aic acolo radio, 210 (liluznaic, 230 bi'.'icleie, LUI" DIN GÎRBOVA RAIONUL
treburilor. in reriislrc nqlinila sulului 13 motorete W motociclete, 120 r/nr- SEBEŞ, REGIUNEA HUNEDOARA M a.a c . "
Rezemat (le poartă, un hăt rin cil In vitiifm de a inha in birou o ve­ niluti de mobdă 120 maşini de ŞI ALTELE DORINDU-LE Şl ÎN
părul alhd de mulţimea anilor, pri­ spălat, circa 200 maşini de cusut, ACEST AN SA OBŢINĂ REZULTATE
nit sim ultan dm p-ruten b a ln n u lu i
vea alem cind la timpurile de co­ colectivist şi u iov Bio Am accep- 2 televizoare. Despre numărul cos­ TOT ATIT DE BUNE CA Şl ÎN ANUL P/4NUL M JOS ^
lectivişti caic discutau aprins des­ tumelor de haine nu există eviden­ TRECUT. DE ASEMENEA, FELICITĂ
pre mersul Insămlnţâtilnr. cind la tă scrisă Dur dacă intri in sal, in ÎNTREGUL SAU COLECTIV DE
acel du-lc-vinn de biciclete, moto­ zi de luciu sau mai ales de repaus, MUNCA, ATIT DE LA SEDIUL CEN­
rete şl motociclete cate lasou dirc î n s e m n ă r i nu ni să vezi dccit bar boli. temei, TRAL, CIT ŞI DIN EXTERIOR, PRE­
de oral in urma lor pe slrodă. In d e r e p o r te r copii bine imbrâcnli, cu tetele îm- CUM ŞI BENEFICIARII DORINDU-LE
lata porlil se opri o motoretă. T i- hujotatc şi plini de voioşie E: cel NOI SUCCESE ÎN MUNCA. JL /Tm| ir/tai
nărui c-'jtc veni cu ca sătulă res­ mai bun indiciu al unei v ic(/ tm-
pectuos pe butan apoi se untrenen- tai-o deşi In sinea mea mă qintlcnm bcişuriate
zo in discuţiile ce se puilau. Observ că din reqixtrclc contabile nu po> Cuid am plecat, liălftnul se uita | |l| 0PSTOŢt COL£CriVI$TtlŞILE
că băliinul‘ vrea să-mi spună ceva. tot la poartă. I
dar se slicşlc Mă apropii şi cuul alia marc luciu despre via/a oame­ — Afi altui secretul? mă întreba j ' .! M / VREA2Â NOI SUCCESE IN
să inlru in \Otbu cu el. După un nilor AIi-am notat citcvu ciltc In el zimbind j
scuti schimb tic cuvinte mă întrebă: anul Wb.l qospoilăi iu a livial sto­ — Da. l-am aliat.
lului 32 400 /(// cur ne. 2302 63 lilii
— \'d place solul nostru ? — Giahcul dm iota cooperat o ci T / MUNCA OE .
— Du Iunie de vacă şi 113)00 hiri lapte
ile naie. 1.6-10 lip. lină, 18 160 bucali l-uli văzul ?
— Eu trăiesc rlc peste 60 rlc ani oua, 757)00 l<(i r/iiu 4/7/00 Iu/ po­ — Nu
în c i dai nu nu-a plăcut niciodată rumb. /;; 000 lai. cai foii. 5/.0O0 lai — E bine să-l \ede(i că spune
aşu rlc mult ca acum. S-au schimbat Icifume. Suma pi imită in schimbul multe. Ciml \ om tare ce scrie aco­
molie Nti-I mai recunoşti acestor produse se ridică la on mi­ lo. ulmii i satul nostru w/ arabi u-
Pe strada trecu un irnclnt Omul lion şi tumălulc lei Da un md/on pioupc cu Un o ias.
II ui mări lânii cu privirea pmă si înmuiate hi vreo 200 tnmilit de z\m minai stalul Itulrinuliti Gruli-
nu-l mai v d/n. apoi continuă : colectivişti. Bineînţeles, ca nu s-a cui inUi11.şa telul in care se vu dez­
— ie duci în c.imri şi li c mai împărţit in înheqime penhn că. volta s cornul zootehnic intre anii
marc (Iranul să ve/.i Ir netoatele cum cuier liviştu au qrijă c:i şi toiului lObl—l'lbâ Se prevede o creştere
oră. cum qttmca/a şi seamănă Şi de ba/a să ricoşeu. Iiimlcă O este însemnată a numărului de bovine,
Cind le <iîndesit că nu au Denii do­ motorul dezvoltării qospudănCi. am- uvme. porcine şi năsăti Nuinunil
cil nul mi ani de cind ne chinuiam pliuculonil vciulurdor ei S-au im­ porcinelor v a crcşic de hi 5fi i:i
să lucrăm nărniniul cu nişte vă cule parii/ totuşi sume *Inimoase Iu zrua- 19!ii. la 3r>0 in 1033 iar ut ,păsări­
slabe şi cu plutimi. cuie acum nu mnncn Dar în tilaiă de buia, co­ lor de la I.b73 la peste 3.000 In
mai la muzeu mai au valoare Vii lectiviştii au primit şi produse a lOb't se vru li\on statului cu peste
in sat şi i ezi la tot pasul ceva nou caroi vutnnie, calculată la orei de 200.000 litri rle lupte şi cu 70 tone
Oamenii nu moi umblă ne ins stol, se riduri la neste un militai carne mm mull tlecil in 1963. (cea
Mulfi ou nărâsii şi bicicletele Şi-an Ici. (c înseamnă apioape dublu In lapte
cumnatul motorete. Im urni au în­ şi de trei ori m<u multă (dine
Am notai rloar citcia cihc. in pn-
cepui eu nudnerelele tatii p>m casc mu vedete pat sece ca nriinic rdte Creştete a numărului ile animale
Şi VC7.Î niobiin nouă radiouri, ln- cute l'nr in spatele lor se nsr.unde şi rlnhlatea cunidufilnr de produse
qidere. ntarin/c şi mutic alic lucimi vinduic stalului \.(, tace sti se du­
eofe nici nu ş'iu cum le spune Fc- un ini ieri c'imp'.cx rlc lucruri, de. bleze şi veniturile băneşti ale qos- I
lapte inletcsunie Fje ne amtu care
incite înten mo uite cum a:ulă răz­ e<ie .izvorul celor oaste dună m ili­ portă net. la Inc de un milion şt jn- ,
boiul de leşul, de turcă şi de Insul matale in 1963. vor h Itcj milioane S
(le tors Imor Vedeţi, oamenii cum­ oane iei mt rute inir-nn siiKpii an in 1963. Aceasta Inseumnă că pe ^
pără haine de riata rle hi coopera­ în casete colet-tivişidor din Citme st iaz ile 'talului vor h lot mai multe *
tor) Sini niai comode, mai Immnu- Allind acest lucru ne apare cit se motociclete şi... cu sir/iuaută vor J
se Am ajun\ să văd şi ceva ce poale (le dur Cum au reuşii oame­ apare St maşini ale colectiv îşi dot, ţ
nu aş ti crezul că voi vedea in nii de aici să-şi imhtinălălcască atit in cosele lor vor li mai multe iele- |
viata mea In sat au apumt tele­ de mult nivelul de violă mole rial vizoare, aparate de radio, maşini şl l
vizoare şi masi‘ni care spală, storc olyiectc de uz casnic, viata oameni- |
şi usucă cămăşile Al are lucru ! şi cultural. Nivelul de viaţă mate­ tor va li şi mai imbclşuqată.
Butrinul ar mai li vorbit mull des­ rial şi culturali E o formulă cam T. MARIAN