Page 33 - 1964-05
P. 33
MlOIIO'*
tfu n e d o u m .Pev'a
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢt-VÂt
CU COCSUL ECONOMISIT IN PRIMUL TRIMES
TRU AL ANULUI, LÂ SECŢIILE FURNALE
ALE CS. HUNEDOARA, SE POATE PRODUCE
„ 13.000 TONE fii
î FON TA
N • •
ţv» iC
V;
ri', -
p i . 7' r S >7 Y.
, > •
iH s fe v ţţM / e * •* t ♦ y
P l e c a r e a în S .U .A . - * W* - . r -*rV i V * ~ Y * * n j r r r r r r J
a d e le g a ţie i » -
M i i m m i i s i - w i m ie h i i i e g u v e r n a m e n t a l e H B H B n L . lTTwI__ \ W ifrtă -r 1 ^î-~r ” ■ ——
a R .P . R o m î n e 1 O L
Marţi dimineaţa a plecat în Statele
Unite ale Amcricii delegaţia guverna
mentală ronaîna, condusă de Gheorghe
tive asupra unor probleme ce intere Produse de larg consum multe şi de calitate
Gaston Marin, vicepreşedinte al Consi
liului dc Miniştri, care va duce trata
sează ambele guverne. Aceste tratative
sc vor referi, în primul rînd, la pro Este cunoscut faptul că una din princi gaz, bănci tip parc, minere unelte, nuă a tehnologiei. Inccpînd cu luna mai
bleme economice, precum şi la alte as palele sarcini ale întreprinderilor dc gherghefuri şi mcrdcnclc. a fost organizată o nouă secţie dc tăbă-
pecte care privesc relaţiile între cele industrie locală este dc a produce, prin Faptul că în primele patru luni alo carie pentru pici dc caprine şi ovine.
două ţări valorificarea resurselor locale, cîc mal anului planul, atît la producţia globală, Din luna iunie aici se vor executa di
Din delegaţia romînă fac parce Mi multe bunuri dc uz casnic. Colectivul cît şi la producţia marfă a fost depăşit ferite confecţii din piele. La secţia me
luit Horescu, ministrul Industriei pe întreprinderii raionale dc Industrie loca ilustrează eforturile depuse dc colecti canică s-a introdus rcccnc fabricarea
trolului şi chimici, Georgc Macovcscu, lă din Orăştic, sub conducerea organiza vul întreprinderii. mobilierului metalic vopsit la cuptor
adjunct al ministrului afacerilor exter ţiei dc partid, a obţinut pc această li — Cum este apreciată calitatea (hamerslhag) atît pentru ccl destinat co
ne, M iluil Petri, adjunct al ministrului nie o seric dc succese. Pentru a ilustra produselor şi ce măsuri aii luat merţului cît şi pentru ccl şcolar, In sec
comerţului cxţcrior, Petre Bălăccnnu, cîtcva aspecte dm munca acestui colec torul lemn vor fi montate o scrie de uti
ministrul R.P. Romîne în Statele Uni tiv, am solicitat toz. Ilic Popa, ingine pentru îmbunătăţirea ei i laje noî printre care două strunguri dc
te. Delegaţia este însoţita dc un grup rul şef al întreprinderii, să nc răspun întregul colectiv al întreprinderii a fost copiat lemn pentru umeraşe masive
dc consilieri şi experţi. dă la cîtcva întrebări. preocupat pentru realizarea unor canti strunjite. De asemenea, pentru ridicarea
La plecare, pc aeroportul Băncasa, tăţi sporite dc produse dc larg consum, gradului dc calificare al muncitorilor s-a
delegaţia a fost condusă dc Alexandru — Cc produse de larg consuni organizac un curs care cuprinde trei
Bîrlădcanu, Gogu Rădulescu şi Con se realizează în întreprindere t specialităţi (turnători, lăcătuşi şi tîm-
stantin Tuzu, vicepreşedinţi ai Consi I N T E R V I U plan).
liului do Minişrri, Corncliu Măncscu, In ultimii ani noi nc-am îndrepcac toc Totodată, la fabrica ceramică dc la
ministrul afacerilor externe, Victor lo- mai muit atenţia spre realizarea unor acordînd în acelaşi timp atenţia cuve Pricaz sc vor executa sub formă experi
ncscu, ministrul comerţului exterior, produse cerute dc masele dc cumpără nită şi calităţii lor. Strădaniile nu au mentală cărâmizi-trafon pentru orna
Gheorghe Râiloî, ministrul Industriei tori, produse dc uz casnic şi de larg fost zadarnice. In tot anul 1963 cît şi mentarea laţadclor la blocuri, cărâmizi-
construcţiilor de maşini, Roman Mol- consum. Acest lucru este ilustrat şi dc în cele patru luni din acest an nu s-a placaj pentru placarea blocurilor, iar la
dovan, EnunoiI Florcscu şi Scrgiu liul- faptul că în prezent producem cu 24 primit mei o rcclamaţic din partea uni secţia prefabricate se vor produce gar
gacov, prim-vîccprcşcdinţi ai Comitetu asemenea sortimente mai mul: dccîc în tăţilor comerciale sau a celorlalţi bene duri din beton armat, borduri, fîşîi ctc.
lui dc Stat al Planificării, Bucur $chio- anul 1960. ficiari. Măsurile ce se vor lua în continuare,
pu, prim-vicepreşcdinte al Consiliului Pentru a studia cerinţele consumato l’cntru buna desfăşurare a muncii au cît şi entuziasmul întregului colectiv
Superior al Agriculturii, reprezentanţi rilor, şi a introduce în fabricaţie pro fost luate însă şi o scrie dc măsuri. La vor contribui la realizarea şi depăşirea
ai conducerii unor ministere şi institu dusele cele mai mult solicitate dc oame secţia mecanică s-au adus îmbunătăţiri sarcinilor cc nc revin.
ţii centrale. nii muncii, întreprinderea noastră a par procesului tehnologic dc nichclaj, cro-
Au fost dc faţă Willia.m A Crawford. ticipat la sfîrşîtul anului trecut Ia ex maj şi la băile dc cromarc. Este în lu
ministrul S.U A. la Bucureşti şi mem poziţia organizacâ în oraşul Deva de cru baia de zincarc. îmbunătăţiri s-au Noi maşini auto
bri ai legaţiei. secţiunea de industrie locală a Sfatuiui adus şi la prese, iar matriţele au fost
(Agcrprcs) în dofare
popular regional. Atunci am expus pes înlocuite pentru o serie dc produse. Prin
te 30 dc diferite produse printre care : executarea şabloanelor, matriţa dc trefi Cerinţele mereu crcscîndc de trans
In s ilo z e a z a şezlonguri, 6 tipuri dc suporţi metalici lat ţeava şi sudarea automată a ţevilor, port, solicitările numeroase ale bene
pentru flori, 4 tipuri dc portbagaje pen s-a îmbunătăţit mult şi procesul dc pro ficiarilor au determinat conducerea
s e c a r a f u r a je r ă tru motociclete, deme oglinzi, lopeţi ducere a băncilor şcolare. IR .TA . Hunedoara-Deva să ia măsuri
M o d e la re a I . 0..0 Nenea lac,cază in ...cita La pentru jar, gherghefuri, linguri, merdo- La secţia tîmplăric, unde şi ponderea pentru dotarea1 parcului auto cu noi
J l, gospodăria agricolă de stat din
cuplndu-sc îndeaproape de otgunizareu judicioasa a muncii, ca re Ş Ş . 5 P-. j.olo . v q .NOIU Celmar a început recoltatul şi în- nclc, cărucioare aragaz şî altele. Pc baza produselor este mai marc, s-au adus maşini. Astfel, numai în ultima peri
/iu/r sa dea numai lucrări dc bună calitate. silozatul secarei furajere însămînla- comenzilor lansate dc comerţ s-au in mulciplc îmbunătăţiri la cele 4 linii teh oadă a lunii aprilie parcul dc autove
hicule a mai crescut cu încă 20 auto
tă clin toamnă pe o suprafaţă de trodus în procesul dc fabricaţie bună nologice. Astfel s-au redistribuit maşi camioane ..Carpaţi", c.uc au fost re
Şantier evidenţiat Randamente sporite 20 hectare. Recoltatul, care se face parte din aceste produse cît şi altele nile pc flux, s-au executat utilaje noi partizate autobazelor din Deva, Alba
cu ajutorul a 2 combine, s-a exe pentru care s-au încheiat contracte mai (maşina de strunjit cozi) s-a dotat sec lulia. Petroşani şi Sebeş. In această pe
ţia cu scule noi (dispozitiv pentru fa
înainte. In prezent secţiile întreprinderii
în întrecere La începutul acestui an. minerii de mentele în abataj să crească de la 4,039 cutat pînă ieri pe mai bine de 10 bricarea umeraşelor îmbrăcate cu P.V.C., rioadă autobaza din Deva a fost do
la Aninoasa s-au angajat să dea panici tone pc post planificat, la 4,223 tone hectare De menţionat că datorită produc peste 30 sortimente dc larg s-au executat matriţe pentru maşina dc tată şi cu 5 autobasculante.
Recent, în cadrul trustului regio peste plan 15.000 tone dc cărbune, dm pe post realizat în luna aprilie. executării la timp şi în bune con- consum. Unităţile comerciale din regiu sudat masele plastice) ctc. Pentru o mai bună asigurare a trans
nal de construcţii a avut l° c con* care S.000 tone să fie extras pîn.i la Sporind randamentele în abataje, bri diţiuni a lucrărilor de însămînţat şi ne şi din afară au primit cantităţi im portului dc călători s-au primit şi 4
sfâtuirea trimestrială de producţie 23 August. găzi de mineri, prinerc care cele con întreţinere, producţia de masă ver portante tic scaune pliante, prefabrica — Cc vă propuneli pentru vii- autobuze l.V . 2, care, fiind puse în
la care au participat cadre dm con- Realizarea angajamentelor luate în duse dc Aurel Cristca, Prancisc Schnci- de la hectar este de 35 000 kg., cu te din beton (răsadniţe), umeraşe, lăzi tor > circulaţie, suplimentează traseele deser
der, Rcmus Moisiu, Ioan David. Vic
tip 500, cîrligc pentru jar, lopeţi pentru
ducererile tuturor unităţilor aparţi întrecerea socialistă a mobilizat .>*'ire- tor lanc ctc., şi-au depăşit angajamen 10.000 kg. mai muit faţă de preve jar, cleme pentru oglinzi, balamale-mo- Conducerea întreprinderii a studiat vite dc autobazele din Deva şi Brad.
nătoare, de pe cuprinsul regiunii. Cu cui colectiv la o muncă susţinută în tele luate în întrecerea socialistă reu derile planului. * bilă, săpăligi dc grădină, cărucioare ara posibilităţile introducem în fabricaţie a I. BODEA
prilejul consfătuirii s-a evidenţiat vederea creşterii randamentelor in aba şind să extragă peste plan mai mult dc noi sortimente şi perfecţionarea conti corespondent
faptul--eâ in cursul primelor trei taje, calc sigură dc sporire a producţiei li.000 tone dc cărbune.
luni de activitate, şantierul nr. 6 din dc cărbuni. Organizarea temeinică, fo
Brad $i-a realizat planul de produc losirea judicioasă a timpului dc lucru, C. DAN1LA TOATE FORŢELE LA ÎNGRIJIREA CULTURILOR
extinderea iniţiativei ,,Douâ cîmpuri da
ţie în proporţie de 142 la suta, pro cărbune pc schimb", din fiecare aripă I. TOTH
ductivitatea muncii a fost depăşită dc abataj camera au făcut ca randa corespondenţi
cu 13 procente, iar în afara sarcini Prima praşilă la culturile de legume
lor s-au predat 16 apartamente de In cimp şi la grădină
bună calitate. Mamfestînd o grijă Cu 2 zile mai devreme Convinşi de însemnătatea pe care tă cu ceapă s-a aplicat prima pra In vederea obţinerii unor recolte
deosebita pentru gospodărirea şi o prezintă efectuarea la timp şi de asigurîndu-se aslfel o răsărire uni
conservarea materialelor, colectivul Pc adresa redacţiei a sosit o scrisoa Muncitorii de aicî, printr-o maî bună bună calitate a lucrărilor de îngri şilâ, în prezent efectuîndu-se pra- sporite la ha., colectiviştii din satul formă şi rapidă a plantelor. Aceasla
de aici a reuşit să încadreze lucră re din partea tovarăşului Nicolac Stoi organizare a întrecerii, prm folosirea jire «i culturilor pentru sporirea pro \ ila a doua. Prima praşilă s-a exe Aurel Vlaicu, raionul Orăştie, acor va permite ca lucrările următoare
rile în costurile planilicale şi să ob ca, strungar la Fabrica chimică dm judicioasă a timpului de lucru, au reu ducţiei agricole, colectiviştii din Ha cutat, dc asemenea, la varza timpu dă o atenţie sporită efectuării la dc îngrijire să poală fi executate, de
ţină economii la preţul de cost în Or.ăştic. Am desprins din cuprinsul cî şit să-şi îndeplinească planul lunar cu ţeg, mobilizaţi şi îndrumaţi de or rie pe 2 ha., la rădăcinoase pe 2 ha. timp şi la un nivel agrotehnic co asemenea, la timp $i în bune con
valoare de 12 000 lei. că în cadrul fabricii se desfăşoară o 2 zile mai devreme, obţinind, în ace ganizaţia de partid acorda o mare a- şi la mazăre pe 2 ha. respunzător a lucrărilor de îngriji exiuni. O atcnlie sporită se acordă
Aceste rezultate frumoase sînt ro vie întrecere socialistă în vederea în laşi timp economii în valoare dc 2.000 ienţio creării unor condiţii normale re la culturile prăsitoare şi. de le şi îngrijirii sfeclei de zahăr, cultură
dul strădaniei întregului colectiv, deplinirii angajamentelor luate în cins Icî. de creştere şi dezvoltare a plante gume. La cultura porumbului, din ia care s-a executat praşila l-a pc
M. SIM ION
din rîndul căruia s-au evidenţiat în tea zilei dc 23 August. Prime colec Printre brigăzile care au obţinut cele lor. In acest scop ei au grăpal în corespondent cele 287 ha. ocupate cu această mai mult de 25 la sulă din sujirafata
mod deosebit ing. Carol Hertl, şe tivele care au obţinut rezultate bune mr.i bune rezultate se numără cele con treaga suprafaţă cultivată cu porumb plantă au fost grăpate peste 160 ha., planificată. Paralel cu aceasta s-au
ful şantierului, Victor Bodoroncea, în muncă în luna aprilie se numără şi duse dc Aurel Podea şi losif Crişan, şi au plivit buruienile de pe aproa plivit buruienile de pe mai mult dc
c.vc şi-au depăşit planul în luna apri
şef de lot, maiştrii Dumitru Andrei cel dm cadrul atelierului dc tîinplărie. pe jumătate dm suprafaţa ocupata Pe ogoarele raionului Alba jumătate din suprafaţa destinată cul
şi Vladitrur Dorica, muncitprii Ion lie cu 13 şi respectiv 19 procente. cu grîu. De asemenea, s-a aplicat turilor de păioase.
Corespondentul nostru, tov.
Sabin
joldiş, Petre Horculea. Nicolac Că prima praşilă la sfecla de zahăr, lu Dănilă ne informează că în toate gos Tot pîna ieri şi colectiviştii dîn Galtla $i la grădina de legume lucrările
pitanii, Gheorghe Oprea, Dumitru Maşini de cusut peste plan crare care continuă să sc execute podăriile agricole colective din raionul dc fos au exccutac prima praşilă pc 15 se desfăşoară cu Intensitate Pînă
ha. dm cele 18 ha. ocupate cu sfeclă
Bodoroncea şi alţii. din plin şi pe cele 25 ha. cu car- Alba sc desfăşoară din plin lucrările dc dc zahăr. acum au fost semănate şi plantate
Drept răsplată pentru' realizările Muncitorii. inginerii şi tehnicienii 1 ianuarie şi pma Ia 1 mai să sc poata lofL întreţinere a culturilor prăşitoarc. Ast Insămînţatul cartofilor la timp a per cu diferite legume 8,5 ha. Pe supra
deosebite obţinute în întrecerea so sectorului maşini Jc cusut dc la UM. da peste plan 150 maşini dc cusut. Se Realizări de seamă au obţinut şi fel, c,i urmare a bunei organizări a mis colectiviştilor din raionul Alba ca feţele cultivate mai din vreme s-au
cialistă, acestui colectiv i s-a înmî- Cutzir s-au angajat sa dea peste plan în evidenţiază prin aportul lor colectivele colectiviştii care lucrează la grădina muncii, colectiviştii din Oarda au reu şî la această plantă să poată începe clin făcut lucrări de plivire şî s-a aplicat
nat ,.Drapelul de şantier evidenţiat acest an SCO bucăţi maşini de cusut. dc num că Jc la uzi nare şi montaj. şit ca pînă ieri să termine primii pc vreme lucrările dc întreţinere. Astfel, cîte o praşilâ. In prezent se conti
în întrecerea socialistă" pe trimes Luna organizare a muncii şi întrece de legume. După plantarea şi însă- raion praşila pc cele 10 hectare culti numai într-o singură zî, la gospodăria nua plantatul roşiilor, iar pentru pe
mînţaiea legumelor, colectiviştii şi-au
trul I. Ing. HAZ1L CRIŞAN rea însufleţită ce sc desfăşoară în toate AVRAM OLTEANU îndreptat alentia spre îngrijirea cul vate cu tloarca-sonrclui. Această lucra colectivă din Galda s-au prăşit 4 ha. peni s-au pregătit 15.000 cuiburi. De
re s-u executat şi în gospodăriile colec
corespondent atelierele sectorului au făcue ca dc la maistru turilor. Pc întreaga suprafaţă ocupa tive din Galtiu, Alba ctc. cu cartofi, la Şard 3 ha., la Galtiu 2 ha. asemenea, pe 5 ha. s-a cultivat men
CCC.
tă. Cele mai bune realizări în ceea
co priveşte încadrarea lucrărilor în
epoca optimă le-au obtînut colecti
Cu cîtiva ani In urmă, construclo•
viştii din brigada condusă de Ioan
ORAŞUL NOU CALAN lui şi s-au oprit /)c o ridică tură de 8 săli dc clasă. Lu şcoala medic din Baciu. V. p r a t a
lost construită o şcoală modernă cu
rii au trecut jiodul pes/e apa Şiroiu
oraşul nou învaţă peste 800 elevi
deal, unde se alta un teren viran.
sub indturnarea atentă a 32 cadre
Pc acest loc aveau să pună temelii didactice. Datorită creşterii număru corespondent
le unui oraş nou. Au lost construite lui elevilor, localul de şcoală a dc-
aici zeci de blocuri, cure însumează veni/ ncincăpă/or. Dc aceea, in ;>re-
aproape 960 apartamente. Blocurile, y.cnl sc lucrează intens la localul
lucrate cu mult (just, dau o notă dc unei noi şcoli, cu 16 săli de clasă, La concret
Irumuscie, un aspect de oraş mo cmc va li dală în lolosinţă pină la
ţ w dem. In prezent constructorii Jucrcu- slirşilu.1 anului.
/Xi intens la alte blocuri care ur Au apărut slră/.i Irumoasc, ati lost In unităţile O L.F. de la gu
mează a li dale in folosin(ă. asigurate condiţii incdico-suniture. rile de mină Hartes si Alinaţi
Peniţa crearea tuturor condiţiilor la dispoziţia cetăţenilor s-au pus nu sc găseşle clecit fasole us
de care au nevoie locatarii, uncie autobuze care circulă din 20 in 20 cată si ceapă veche Încolţită
r m blocuri au lost mc văzu le cu simţit dc minute dc la oraşul nou Iq oru- In schimb, U.R C C. Alba !ul:a
comerciale de unde să se poată tace şui vechi. a trimis acestor unităli pentru
aprovizionarea respectivă. In acest Noii locatari, ani renul i dc dcjni- desfacere cantităţi mari de.,
sens'au lost deschise I I unităţi co laţi, contribuie din plin la înltunui- sirop de zmeură, bere şi vin
I f t u m merciale, aprovizionate cu un bogat sclare:i oroşului. In lata tuturor vărsat (?!).
sortiment dc mărfuri alimentare si
industriale. Locatarii — majoritatea bloeuri/or au fost amenajate zone
verzi, au fost sădiţi pomi ornamen
muncitori, tehnicieni şi ingineri de tau şi Hori. Numai In această pri
măvară au lost plantaţi in întregul
JT m H la Uzina „ Victoria“ Călan — nu au oraş Călan 1.180 pomi ornamentali,
lost puşi in încurcătură atunci citid
a lost vorba ca fiii lor să înveţe la 873 arbuşti şi jicsie 10 000 de pan-
şcoală. Pentru elevii din Călan a scluţc, cele mai multe in oraşul
i» « r îjfc v nou. De aceea, o-
taşul nou Căhn
este denumit de lo
calnici otaşul i)an-
selulclor. Sc cuvi
ELEVII CLASEI A IX-A, A, LA O ORA DE CURS. ne să amin!im in
aceste rfnduri con
tribuţia depuluţi'.or
Chiţica Hribul. Mo
no Groza, Victo
ria Tirlea şi Ion
Dudaş, care au în
registra! cele mai
— O legătură de ceapă verde, vă
Inimoase succese rog I
in acţiunea de in- — Lipseşte. Dat vă putem servi un
sirop...
Irumusciare a ora
— Atunci salată verde t
şului.
— Salată n-avem. Dar vă oferim
o bere...
V. ALBU
bcob Groza, responsabilul comitetului dc la blocul nr. — Ridichi ? I
7, împreună cu alţi locatari îngrijind florile. VEDERE PARŢIALA A ORAŞULUI NOU CALAN. ASPECT DIN NOUL MAGAZIN CU AUTOSERVIRE. Foto: A. VOTS — Avem un vin.../