Page 34 - 1964-05

/ Nr. 2914
Pag. 2 Drumul socialismului
s. - — . — , v ■ rrs~r ■ sm B

Î NTREŢI NEREA c u l t u r i i F O T B A L
Meci de verificare
Factor important a lotului regional

în sporirea producţiei de porumb giunii Hunedoara care va parti­
In vederea stabilirii lotului re­

cipa la întrecerile din cadrul
Gospodăriile agricole de stat din re­ reglabili la 4-6 zile de la semănatul po­ teşte în mod deosebit de bacterii în me­
giunea noastră au de realizat sarcini de rumbului. Scopul acestei lucrări este de diul aerat. Spartachiadeî republicane, Co­
producţie importante, care sînt svnns a distruge crusta pentru ca plantele să Prima praşilă trebuie aplicată înain­ misia regională de fotbal, orga­
legate de aplicarea în mod diferenţiat răsară mai uşor, să se asigure oxigenul tea ultimei lucrări cu sapa rotativă adi­ nizează joi, 14 mai 1964 la Hu­
a întregului complex de măsuri agro­ necesar germinaţiei, pentru a păstra că atunci cînd plantele au 10-15 cm. nedoara un meci de selecţie în
tehnice. umiditatea din sol la nivelul seminţelor înălţime.
Alături de celelalte lucrări executate şi a grăbi germinaţia acestora îiurucît Adîncimca la care se efectuează este care se vor întîlni Selecţionata
anterior, lucrările de îngrijire a cultu­ seminţele de porumb gc'imincază greu de 10-12 cm. folosindu-se viteza I marc categoriei B cu Selecţionata ca­
rilor sînt hoiărîeoare pentru producţie. dacă nu li se asigură oxigenul necesar a tractorului (4 km/oră) pentru a nu tegoriei C.
De modul cum vont reuşi să folosim prin afînarca stratului superficial al so­ produce acoperirea plantelor de porumb
momentul cel maî potrivit pentru exe­ lului. cu pămînt. Meciul între cele două selec­
cutarea lucrărilor cîi şi de calitatea lor Dacă se formează crusta înainte de ră­ Dacă la cultivatorul CPF-4 se montea­ ţionate se va desfăşura pe stadio­
va depinde şi recolta ce se va obţine în sărirea plantelor, ea trebuie distrusă prin ză la praşiia I cuţitele jumătate săgea­
acest an. repetarea grapării, avînd grijă să se re­ tă de tip CPU-4, 2, atunci se pot fo­ nul Siderurgistul, începînd de la
Anul trecut, gospodăriile caic au cxc- gleze colţii grapei în aşa fel pentru a losi vitezele mai mari de deplasare ale ora 17. In deschidere se vor în­
curat lucrările de întreţinere la timp şi nu dauna plantelor tinere. Cînd colţul tractorului. tîlni două echipe selecţionate din
în bune condiţii au obţinut producţii tinerelor plante este crescut şi apare pe­ Prăşitul II şi III mecanic se execută
bune de porumb. Astfel. G. A. S. din ricolul de a fî rupt, atunci nu se folo­ imediat ce apare crustă, la adîncimca de juniorii oraşului Hunedoara.
Orăştie. de pe suprafaţa de *154 ha. cul­ seşte grapa cu colţi reglabili ci grapa 5-5 cm. folosindu-se viteza 11l-a sau a Cele două selecţionate (B şi C),
tivată cu porumb (40 la sută din su­ stelată. IV-a a tractorului, iar cultivatoarele
prafaţa arabilă a gospodăriei) a obţinut Lucrarea cu sapa rotativă se recoman­ trebuie să fie echipate cu organe origi­ vor fi formate din următorii ju­
2.593 kg. porumb boabe la hectar în dă să se execute cînd porumbul arc 3-4 nale de CPF-4, fapt ce duce la execuţia cători :
cultură ncirîgată. G.A.S. din Apoldul de frunze şi cînd buruienile sînt în curs de unei lucrări de calitate şi la înăbuşirea Mecanizatorii Vasilc Popa, Adrian Rotaru şi Silviu Perţa, elev practicant, din brigada IV-a de la S.M.T. Orâştic,
Sus de pe 200 hectare -a realizat 2.760 încolţite. buruienilor pe rîndurilc de plante. SELECŢIONATA CATEGORIEI B: ce lucrează pe ogoarele G.A.C. Aurel Vlaicu, citesc ziarul în pauza de prînz.
kg. porumb boabe la hectar. Pentru a realiza o lucrare de bună O grijă deosebită trebuie să acorde
Nu acelaşi lucru se poare spune însă calitate cu sapa rotativă, trebuie să se mecanizatorii respectării zonei de pro­
despre G.A.S. din Petreşti, care a execu­ lucreze cu cea mai marc viteză de de­ tecţie a plantelor. Distanţa dintre plan­ Zamfir, Nicoară, Crăciun, Ciulac,
tat praşilele cu înrîrzierc şi în timp mai plasare a tractorului, în condiţii de timp te şi piesele active ale cultivatorului Marlinovici, Libardi, Peleanu — La construcţiile şcolare, un ritm
prelungit, ceea ce a dus la obţinerea frumos cu soare, pe teren uscat şi după să fie de 12-16 cm. Jiul Petrila ; Dan, Ţurcan, Staudt,
unei producţii de numai 2.185 kg. po­ ce s-a ridicat rouă. înaintea celei de a doua praşilc, n.e*
rumb boabe la hectar de pe întreaga su­ Sapa rotativă se întrebuinţează pînă canice, se va face răritul de către echi­ Drăgoi, Cotroază — Minerul Lu-
prafaţă de 692 hectare. ce plantele de porumb au înălţimea de pe speciale, cxccuiîndu-sc şi o praşilă peni ; Tolh, Pop, Constanlinescu susţinut de lucra
Există multe gospodării care în con­ 15-20 cm. manuală pe rînd.
diţii asemănătoare de climă şi sol au Prăşitul e lucrarea cea mai importan­ Important este faptul că prăşitul tre­ — Metalurgistul Cugir. Interviu cu tov. la Bucureşci peste 80.000 bucăţi. Ase­
obţinut producţii difcrirc. Aceasta se tă de întreţinere a culturii de porumb. buie executat în momentul optim, de ca­ Antrenorii lotului : V. Tîlmaciu Crearea unor condiţii optime de des­ VOICU RIŞCUŢIA menea exemple se pot da din toate sa­
datorcşce /aptului că unităţile care ob­ Lucrarea se execută manual şi cu mij­ litate, adică fără denivelări şi în termen şi V. Criciotoiu. făşurare a învăţămîncului general şi me­ şeful secţiei învaţămînt tele. Prin deschiderea unor cariere lo­
ţin producţii mai scăzute au întîrziat loace mecanice. Prăşitul se execută în scurt. diu, constituie o preocupare Jc sca­ a Sfatului popular raional Brad cale s-a asigurat piatra necesari fun­
efectuarea lucrărilor de întreţinere şi primul rînd pentru diserugcrca buruie­ Inginerii, tehnicienii şi mecanizatorii mă a sfaturilor populare. La îndruma­ daţiei cît şi balastul şi nisipul. Lemnul
deci nu au valorificat în suficientă mă­ nilor, afînarca solului, mărirea rezervei trebuie să acorde cea mai mare atenţie rea organelor de partid, sfaturile popu­ pentru construcţie (mai puţin binalele)
lare şi-au îndreptat atenţia pentru a
sură fertilitatea terenurilor. Astfel, de hrană şi apă necesară plantelor cul­ executării prăşitului pentru a evita pier­ SELECŢIONATA CATEGORIEI G: folosi sumele votate din contribuţia Brad a moştenit o situaţie grea. De a fost de asemenea procurat din copacii
G.A S. din Alba lulia, de pe suprafaţa tivate, aerisirea şi încălzirea solului, fa­ derea plancclor prin tăiere, ceea cc duce voluntară pentru mărirea numărului de aceea, an de an s-au dat în folosinţă de pe marginea rîurilor, din păşuni ctc.
de 233 ha. a obţinut cîtc 3.217 kg. po­ vorizarea proceselor chimice şi micro­ la diminuarea densităţii şi de ci la ncrca- Mălai, Tătaru, Popa, Remus, Hu­ şcoli şi săli de clasă. Mai ales în acest un marc număr de săli de clasă. In Foarte important este faptul că ex­
rumb boabe la hectar, iar la G.A.S. Gal- biologice din sol etc. lizarea producţiei. mei nicu, Covaci. Hercut, Damian anul 1962 s-au construit şi dac în folo­ tragerea materialelor, transportul lor
da de Jos s-a realizat o producţie maî Mărirea activităţii microorganismelor Pe terenurile mai umede prăşitul tre­ — Siderurgistul Hunedoara; //ieş­ an se depun eforturi pentru asigura­ sinţă 12 săli noi de clasă, iar în anul cît şi efectuarea tuturor lucrărilor nc-
rea condiţiilor în vederea trecerii la în-
mică cu 760 kg. la ha. este o condiţie necesară pentru fertili­ buie executat mai la suprafaţă deoarece văţamîncut general de S ani. Pentru a 1963 numărul lor a fose de 48. Anul calificatc necesare construcţiei noilor
Exemplele amintite ne arată că lucră­ zarea solului. In acest sens legarea azo­ rădăcinile plantei se dezvoltă mai pu­ ea, Dumitru, Gulenco, Uilalvy — acesta numărul sălilor de clasă va creş­ şcoli s-au făcut prin acţiuni de mun­
rile de întreţinere a culturilor constituie tului liber de către bacteriile din genul ţin în profunzime. Victoria Căi an ; Neacşu, Delios, vedea care csrc preocuparea sfaturilor te cu încă 20. Se vor asigura astfel că patriotică. Numai de la începutul
populare din raionul Brad în această
unul din factorii importanţi în sporirea azotobacrer, descompunerea materiei Ivxccutînd lucrările de întreţinere a Minerul Deva ; Roman, Silaghi direcţie, am adresat tov. Voicu Rişcuţia condiţii ca în 19 comune ale raionului anului s-au prestat la lucrările amin­
producţiei de porumb Din aceste mo­ proteice şl transformarea ei în amoniac culturii porumbului în mod diferenţiat, cîtcva întrebări. Iată pe scurt relată­ să funcţioneze în anul de învăţămînt tite peste 61.700 orc de muncă patrio­
tive se impune ca lucrările să fie exe­ şi apoi in nitraţi, precum şi minera­ la timpul potrivit, în perioade scurte şi — Aurul Brad ; Culeanu — Sebe­ rile interlocutorului nostru: 1964—1965, şcoli de 8 ani. Creşterea tică.
cutate la timp, în perioade cît mai lizarea humusului sînt procese caic se aplicîndu-se în practică experienţa frun­ şul Sebeş este substanţială dacă ţinem seama ca ÎNTREBARE : In ce stadii» se gă­
scurte şi la un nivel agrotehnic supe­ petrec în mediul aerat, bogat în oxigen. taşilor în producţie, G.A S. din regiunea Antrenorii lotului: Slepan, Voi- ÎNTREBARE : Cum va creşte spaţiul în anul 1950 erau doar 5 şcoli de 7 sesc noile construcţii de şcoli ?
rior. . P '^itu l este necesar chiar dacă nu noastră vor reuşi să realizeze şi să de­ de şcolarizare în acest an ? ani. De subliniat faptul că încă de pe RĂSPUNS : Datorită preocupării
Prin aceste lucrări de întreţinere cc sînt buruieni, mai ales dacă ploaia sau păşească sarcinile de producţie prevăzu­ nescu, 8ăcu[. RĂSPUNS : Trebuie sa arăt că în acum unele săli de clasă planificate să sfaturilor populare comunale, a comi­
se aplică după semănat se urmăreşte ca irigaţia au contribuit la bătătorirca so­ te pentru acest an. Meciul va fi arbitrat de briga­ ultimii ani, atenţia, sfaturilor populare fie date în funcţiune anul acesta sînc tetelor de cetăţeni care coordonează
factorii de vegetaţie să favorizeze creş­ lului ceea cc duce la micşorarea spaţiu­ s im io n BRÂDEANU a fose îndreptată mai ales spre construi­ deja terminate şi şi-au primit elevii lucrările, coate noile săli de clasă vor
terea şi dezvoltarea plantelor în veJe- lui lacunar cc cauzează pierderi serioase inginer şef !a Trustul regional da : Pop, Jifrea, Ştefăniţă — Hu­ rea din contribuţie voluntară a cît mai în ele. Aşa stau lucrurile la şcolile de fi date în folosinţă pînă la 23 August,
rca realizării unor producţii sporite şi din rezerva de umiditate. Gostat Hunedoara-Deva nedoara. multe şcoli şi săli de clasă. Aceasta se 8 ani din comunele Bucureşci, Tomeşti, în cinscca celei de a XX-a aniversări a
la un preţ de cost mai redus. Porumbul este o plantă cu un consum impune cu atît mai mult cu cît raionul Ribiţa şi altele. eliberării patriei. In satul Reţi, comuna
Lucrările de întreţinere la cultura po­ ridicat de azot. care rămînînd neprăşit In prezene într-o serie de sate se fac Criş, şcoala este ridicată în roşu iar
rumbului sînt: grăpatul, lucrarea cu uapătă o culoare galbenă şi rodeşte slab Pe urm ele m aterialelor publicate pregătiri pentru construcţia a încă 27 plafonul a fost montat. Urmează să în­
sapa rotativă, prăşitul şi răritul. sau clnar^ deloc din cauză că îi lipseşte Creste numărul săli de clasă, care vor fi Jatc în folo­ ceapă lucrările de tcncuit şi montarea
Crăpatul se execută cu grapa cu colţi hrana şi în special azotul care se pregă- sinţă în anii viitori. La Ca raci s-a tur­ duşumelelor. La şcoala de 8 ani din
Se pot obţine şi rezultate bune nat deja fundaţia sălii de clasă cc va fi Bucureşci cele 3 săli de clasă planificate
dată în folosinţă în 1965, la Baia de pentru 1964 au fose date deja în func­
In ziua de 25 aprilie a.c. în coloanele Conducerea exploatării şi a sectorului Criş se procură unele materiale, iar la ţiune şi se lucrează la montarea jghea­
ziarului nostru a apărut articolul intitu­ IV au luat, la indicaţia comitetului de Biroul organizaţiei de bază U.T.M. Bălţa se sapă fundaţia şcolii de S ani. burilor şi amcnaiarca scărilor. In stadiu
nr. 2 de la Fabrica chimică Orăşric des­
lat „De cc nu-şi realizează planul sec­ partid, o serie de măsuri ţehnico-orga- făşoară o susţinută munca de educare ÎNTREBARE : In cc măsură au fost de finisai se află şi noile săli de clasă
torul IV?” Printre altele, în articol se nizatoricc. Astfel, o parte din brigăzi folosite materialele din resurse locale ? din satele Grosuri-Dcal şi Gura-Ruzii.
relata faptul că Exploatarea minieră au fost întărite cu muncitori cu expe­ în rîndul tinerilor, îi îndrumă să citeas­ RĂSPUNS : La majoritatea construc­ Şi la noua şcoală medie din Guia-
că cît mai multe cărţi politice, beletris­
Vulcan a încheiat primul trimestru cu rienţă. Au fost luate măsuri pentru în­ tice şi tehnice. In acest scop, mulţi ti­ ţiilor s-au folosit materialele din re­ barza lucrările merg încr-un ritm satis­
un minus Jc 950 tone de cărbune. Din­ tărirea rolului maiştrilor în producţie. neri cumpără cărţi de la standul orga­ surse locale. Aceasta a dus la grăbirea făcător. Acum, constructorul lucrează
tre sectoarele care au influenţat asupra De asemenea, în vederea eliminării tim ­ nizat în întreprindere şi îsi formează ritmului de lucru şi, cc este impor­ la turnarea planşcului peste etajul clă­
rimînerii în urmă a fost şi sectorul IV pilor neproductivi conducerea exploată­ biblioteci personale. Numai în cursul tant, la reducerea costului faţă de de­ dirii, urmînd să înceapă finisajul.
care în luna ianuarie a rămas sub plan rii şi a sectorului IV $i-a intensificat acestui an au fose difuzate prin acest viz. Printre materialele confecţionate Entuziasmul cu care participă cetă­
cu 2.543 tone, în luna martie cu 1.500 controlul, urmăreşte îndeaproape dacă stand cărţi în valoare de peste 6 003 şi folosite pe plan local amintim cără­ ţenii satelor la lucrările noilâT şcoli cit
tone, iar în prima jumătate a lunii apri­ la toate locurile de muncă se respectă lei. mida, piatra şi balastul, lemnul şi în şi interesul manifestat de sfaturile popu­
lie minusul înregistra 850 tone cărbune. monografia de armare, dacă utilajele T. VODĂ unele locuri chiar varul. La şcoala nouă lare comunale sînc garanţii că angaia-
In articol se mai arată că în lunile tre­ sînc folosite în mod raţional, sprijinind corespondent din Tebea s-au confecţionat pe plan meneul luat în cinstea zilei de 23 Au­
cute în abatajul frontal din sectorul IV concret muncitorii brigăzilor pentru local circa 50.000 bucăţi cărămidă, iar gust va fi îndeplinit în întregime.
s-a realizat o viteză medie de avansare organizarea judicioasă a timpului de lu­
de numai 17 m.l. pe lună. Aceasta din cru, ridicarea calificării profesionale S p e c f i a c o f i « a p r e c i a t
cauză că în cadrul sectorului munca n-a ele. S-a îmbunătăţit întreţinerea suitoa-
fose bine organizată. In fronturile de iclor cîc şi accesul spre locurile de Zilele trecute a avut loc la Ha­ /%
lucru muncitorii nu au fost judicios pla­ muncă. E N 10) \
saţi, ceea cc a dus la ncrcalizarca pro­ Pe lingă acestea au fost luate şi alte ţeg un bogat spectacol de operetă
ductivităţii planificate. In articolul măsuri şi se vor lua şi în viitor. Ele 51 muzică uşoară prezentai de ar­ RADIO — cinematoqralul „P atria"; Germa­
amintit au fost arătate şi alte cauze au menirea să îmbunătăţească activitatea tiştii amatori ai clubului „Siderur- nic, stelele talc — cinematoqralul
caic influenţau negativ asupra bunului economică a sectorului IV, a întregii ex­ gistuP din Hunedoara. Deosebit de 14 MAI 1964 „Arta" ; PETROŞANI: Alcnliunc
O contribuţie importantă Ia bunul mers al circulaţiei trenurilor tlin gara mers al producţiei. ploatări. De fapt aplicarea în producţie mult au fost apreciaţi tinerii soliş­ PROGRAMUL I: 5,06 Cîntece; părinţi — cinematoqralul „ Republi­
Petroşani şi-o aduc operatorii de la R.C.M. Printre aceştia se numără şi tov, In răspunsul trimis ziarului, Comite­ a unor măsuri bine chibzuite şi-a şi ti de muzică uşoară şi orchestra in­ 5,40 Melodii populare; 6,10 Piese de
Victor Găiscanu. operator programator, care se ocupă de programarea judi­ tul orăşenesc de partid Vulcan arată că dovedit eficacitatea. In luna aprilie co­ strumentală, dirijată de maestrul estradă; 6,35 Muzică interpretată de ca" i Fraţii corsicanj — cinema!o-
cioasă a trenurilor şi utilizarea raţională a locomotivelor. faptele sesizate sînt juste, ca comitetul lectivul de muncă al sectorului IV şî-a Constantin Ungureanu, care au in­ fanfară; 7,06 Cîntece şi jocuri popu­ qralul „7 Noiembrie" ; ALBA IU-
IN FOTOGRAFIE : Tov. Victor Găiscanu la tclcspichcr, cu prilejul în­ orăşenesc de, partid, comitetul de partid îndeplinit sarcinile de plan. Pentru lu­ terpretat cu multă măiestrie cîntece lare; 7.30 Sfatul medicului; 7,45 L IA : Călătorie In ap'illc — cinc-
tocmirii programului de lucru cu Direcţia regională C.F.R. al minei şi conducerea exploatării au na în curs minerii sectorului IV sînt de compozitori romîm si străini. Dansuri instrumentale; 8,30 Melodii mulogralul „ Victoria" ; Mărul dis­
(Fotografie trimisă în cadrul concursului, de tov. ION CRI- analizat cauzele care au dus la ncrcali- hotărîţi să-şi depăşească planul, să ob­ AUREL ANCA distractive; 9,30 Muzica dîn operete;
ŞAN, corespondent voluntar). zcrca planului pe primul trimestru. ţină numai succese în muncă. corespondent 10,03 Mici piese de compozitori ro- cordiei — cinematograful „23 Au­
mini; 10.30 Melodii populare; 11.00 gust" ; SEBEŞ: Un stiris In plină
Muzică de estradă; 13,10 Muzică vară — cinematograful „Progresul";
populară cerută de ascultători; 14,10 Siriei secret — cinematograful
Muzică uşoară interpretată de com­
PETMILX T o t d e s g s r e p r e g ă t i r e ® e l< j i l O f i pozitori romîni; 15,30 Solişti şi for­ „Sebeşul"; ORĂŞTIE: lolanlha —
n®
maţii artistice de amatori; 16,30 pie­ cincmutogralul „P alriu"; Împărăţia
De h subredacţia noastră voluntară p e e t r a i m & t o r i t o t e se de estradă; 17,00 Muzică distrac­ oglinzilor strimbe — cincmulogrolul
tivă din operete; 18.00 Scară pentru
„ Flacăra“ ; HAŢEG : Tu eşti minu­
tineret; 19,45 Piese instrumentale; nată — cr??emutogralul „ Popular" ; *
s-au angajat să-şi sporească angajamen­ Nu ne mai desparte mult timp şi ele­ Discutînd cu elevii, aceştia şi-au rioadă în sensul îndrumării lor spre 20.55 Cîntece din folclorul nou ce­ BRAD : Escondidu — cinematograful
W encuh#u£\ tele cu 200-3C0 tone cărbune, pe seama vii claselor a Xl-a se vor prezenta la exprimat dorinţa de a trata în cadrul abordarea celor mai cuprinzătoare pro­ rute de ascultători; 21,15 Muzică de „SI. roşie"; IU A : Povestea ponlo-
Radu
dans; 23,02 Muzică uşoară Jc
sporirii randamentelor cu 0,210 tone examenul de maturitate. Aşa cum orelor de consultaţii teme ca acestea : bleme Şi exerciţii care pretind multă
CORESPONDENŢILOR pe post. amintea şi tov. Lascu Tic Liviu, în ar­ „Corpuri geometrice — prismatice şi profunzime şi în cadrul cărora ci să-şi Şerban. liorului de aur — cincmalogralul
ticolul semnat în 19 aprilie a.c., de de rotaţie” ; „Probleme de loc geome­ exerseze abilitatea de calcul. PROGRAMUL II: 8,40 Muzică in­ „Lumina".
buna pregătire a elevilor pentru acest trie” (rcfcrindu-sc la găsirea locului atît O parte dintre elevi posedă suficiente strumentală şi vocală de Alcssandro
C onferinţe pe tema examen răspunde şcoala, răspund profe­ pe calc sintetică cît şi pe calc analitică); cunoştinţe teoretice însă, aşa cum su­ Scarlatti: 9,03 Folclorul în creaţia de
proteefiei muncii sorii O marc răspundere — şi bine se „ldcntităti trigonometrice — condiţio­ bliniam, în activitatea lor se observă operetă romanească; 10,00 Solişti şi BULETIN
Utilaje noi sublinia — revine însă şi elevilor care, nate” ; „Ecuaţii trigonometrice0, „Ecua­ lipsa de exerciţii, calculează, uneori, orchestre de muzică populară; 11,03 METEOROLOGIC
For­
Orchestre de mandoline; 11,30
In vederea popularizării normelor de sporindu-şi eforturile, vor trebui să ţii exponenţiale” şi alcclc. foarte încet, nu văd căile cele mai sim­ maţii de muzică uşoară; 12,00 Din
Exploatarea minieră din Petrila, a tehnica securităţii, comitetul sindicatu­ facă imul pentru a trece cu succes pra­ Din observaţiile personale şi dîn dis­ ple de rezolvare a problemelor. Cu muzica popoarelor: 12,5C Muzică de
fost dbcată de la începutul acestui an cu lui de la E. M. Petrila a organizat ţi­ gul maturităţii. cuţii, am constatat că elevii întîinpină aceşti elevi, pe lingă sistematizarea cu­ estradă: M,30 Melodii de dragoste; PENTRU 24 ORE
Conducerea şcolii noastre, organiza­
utilaje a căror valoare depăşeşte suma nerea a două conferinţe pe temele : ţia de partid şi organizaţia U.T.M., ca­ cele mai nuri dificultăţi la rezolvarea noştinţelor teoretice, voi insista mult 15,05 Muzică populară din Muntenia;
de 4 milioane lei. Printre cele mai im­ „Grija partidului şi a guvernului R.P.K. drele didactice au luat o seamă de ma­ problemelor şi cxcrcîţiilor. Acest lucru la rezolvarea problemelor de toate ti­ 18,00 Concert din opere; 19,05 Mic Vreme nestabilă cu cerul mai mult
purile, aşezate în ordine ereseîndă,
la
portante pot fi amintite : 50 ciocane pentru viaţa oamenilor muncii” şi suri pentru pregătirea temeinică a ele­ m-a făcut să trag două concluzii im- aplicarea tuturor căilor care vor duce la concert de muzică populara; 19,30 noros ziua, cînd vor cădea averse sla­
de abataj şi perforatoare rotative, 44 „Respectarea normelor de tehnica secu­ vilor care se prezintă la examenul de rezultat; voi efectua multe exerciţii pen­ Muzică uşoară interpretată de Edith be însoţite de descărcări electrice.
ventilatoare de mină, 125 întrerupătoa­ rităţii, sarcină a fiecărui muncitor, in­ maturitate, pentru întregirea şi sistema­ Cum instruim şi educăm tru a le insufla încrederea în cunoştin­ Piaff; 22,30 Muzică de dans. Temperatura staţionară, ziua va fi cu­
radiojurnale:
şi
Buletine de ştiri
re şi transformatoare electrice, vago- giner şi tehnician”. tizarea cunoştinţelor lor. In primul rînd tinerelul şcolar ţele lor. 5.00; 6,00; 7,00; 8.00; 10,00; 12,00; prinsă între 8 şi 23 grade iar noaptea
nete de mină şi altele. Acestea contri­ elevii au fose scutiţi de orice activi­ In afara celor de mai sus, în colecti­ 14,00: 16,00; 20,00; 22,00; 23.50 între 10 şi 4 grade.
buie la creşterea gradului de mecaniza­ Simpozion tăţi cxtraşcolarc pentru a se putea de­ vul clasei se găsesc elevi care depun (programul I) 9.C0; 11,00; 13,00; 15,00:
re a muncii în subteran. dica nunui studiului Apoi, împreună cu portante pentru prcgăiirca elevilor. In eforturi mari pentru însuşirea mate­ 17.00; 19,00; 23,00; 0,52 (programul
La clubul dîn Petrila a fost organizat un colectiv Je profesori care predau la primul rînd că această stare se dato- rialului, afectează mult timp din studiul PENTRU URMĂTOARELE
un simpozion literar care a avut ca temă clasele a Xl-a, diriginţii acestor clase reşte lipsei Jc exerciţiu la matematică, individual pregătirii Ja matematică, dar H).
Peste 7 0 0 .0 0 0 lei „Omul în cosmos”. Cu această ocazie a au întocmit un plan amănunţit de lipsei deprinderilor de calcul rapid şi cunoştinţele lor sînc prea fragmentate, CINEMA 3 ZILE
economii fose ţinută expunerea „Oamenii de şti­ pregătire a elevilor. Planul cuprinde analizei fără profunzime a datelor şi ce­ în unele părţi ciuntite chiar de ceea cc Vreme ncscabilă favorabilă ploilor şi
inţa şi era cosmică” şi conferinţa „Asal­ două etape: prima, de la începutul rinţelor problemei; în al doilea rînd, că, este esenţial. Aceşti elevi nu posedă 14 MAI 1964
Bilanţul primului trimestru din acest tul cerului". trimestrului al treilea şi pînă la 26 mai elevii deşi, în nurc, posedă cunoştinţe încă bine materialul din anii precedenţi, DEVA: Dragoste lungă de-o seară temperatura staţionară.
an, a scos în evidenţă faptul că minerii In încheierea simpozionului a fost a.c., cînd se termină cursurile claselor teoretice, ele sînt împrăştiate, nu în­ condiţie necesară pentru însuşirea ma­
a Xl-a, şi a doua, de la această dacă
pctrilcni au dat peste sarcina planificată prezentată recenzia cărţii „Drum spre pînă Ia 10 iunie a.c. In prima etapă, am trunesc un tot unitar, ceea cc determi­ terialului din clasa a Xl-a, şi din acest
In
nă o slabă putere de generalizare.
motiv nu pot da răspunsuri pe măsura
cantitatea de 5.120 tone cărbune, rcalî- cosmos” de luri Gagarin. organizat şi organizăm în continuare timpul anului, atît la ore, cît şi la con­ eforturilor care le depun. Cu aceştia j M P O R T A N T !
zîndu-sc totodată economii la preţul de consultaţii la materiile pentru care ele­ sultaţii am încercat să leg de fiecare am lucrat mai mult şi în timpul anului,
cost în valoare de peste 700.000 lei. La A l 30*lea spectacol vii dau examen. In fiecare săptămână dată cunoştinţele predate de toace ce­ am planificat perioade cînd să repete
acest succes a contribuit în mare mă­ am rezervat cîtc două orc pcncru fie­ lelalte cu caic acestea veneau în tan­ materialul din anii trecuţi, l-am mai Puteţi realiza însemnate venitu/i, culegînd plante medicinale, as­
sură, pe lingă munca oamenilor, şi cx- Colectivul artiştilor amatori ai clu­ care materie, în aşa fel încîc să rămînă genţă, evidenţiind şi particularităţile făcut personal cu prilejul consultaţiilor. tăzi larg utilizate în industria de medicamente.
tidc.ca armării metalice care în galerii bului muncitoresc din Petrila, a prezen­ elevilor suficient timp pentru studiul specifice, dar n-am reuşit definitiv să O marc parte din golurile în cunoş­
s-a efectuat în proporţie de 167 la su­ tat recent cel dc-al 30-lea spectacol cu individual. In cea de a doua ceapă, vom elimin din stilul lor de a munci şi gîn- tinţele elevilor în accsc sens au fost li­
tă, iar în abatajele cameră în proporţie opereta „Vint de libertate” de I. Du- afecta pcncru consultaţii mai multe orc di deficienţele semnalate mai sus. chidate, însă mai avem mult Jc muncit. întreprinderea plante medicinale din Orâştie
cu
pe zi, după un orar bine stabilit,
Numărul acestor elevi nu este nurc dar
de 114 la sută. Alţi factori care au con­ iiacvskî. Spectacolul s-a bucurat de mult Clasa cu care lucrez nu cscc suficient
succes. In prezent, artiştii amatori pre­ care prilej se vor sistematiza cunoştin­ de omogenă, fapt pentru care am con­ se impune un sprijin mai eficient şi
tribuit la realizările amintite sînt : re­ ţele elevilor şi se vor face aplicaţii la din partea colectivului clasei, a organi­ achiziţionează următoarele plante, în stare verde sau uscată după re­
gătesc punerea în scenă a operetei „Ana statat că trebuie să lucrez mult mai di­
ducerea consumului specific de energie, probleme practice. ferenţiat Jccîc pînă acum. Din aceasta zaţiei U.T.M., pentru a-i ridica la ni­ coltare ;
a consumului de materiale, reducerea Lugojana” de Filarct Barbu. Ţinînd cont că programa de maturi­ n-aş vrea să se tragă concluzia el pen­ velul exigenţelor programei de maturi­
cheltuielilor de manoperă la lucrările tate este destul de vastă, iar timpul fi­ tru elevii mai slab pregătiţi programa tate. - flori de muşeţel ;
din seccorul investiţii ctc. A m atorii în turneu zic pentru expunerea întregului mate­ examenului de maturitate este mai pu­ Perioada cc ne-a mai rămas pînă la - fanfiu ;
rial este limitat, am găsit că c bine ca maturitate este hotărîtoarc în pregăti­
In scara zilei de 14 aprilie a.c. colec­ ia fiecare obiect profesorul să stabi­ ţin exigentă. Acest lucru se exclude de - flori şi fructe de soc ;
Angajamente în întrecerea la început; procedez însă astfel pen­ rea elevilor. Important este să ne mobi­
tivul artiştilor amatori de pe Ungă Clu­ lească împreună cu colectivul clasei te­ lizăm cu toţii — profesori şi elevi — - flori de tei ;
socialistă bul sindicatelor din oraşul regional Pe­ me care să fie supuse dezbaterii în ca­ tru a ajuta pe fiecare elev în mod deo­ să n u ne pierdem în amănunte, ci să - flori de arnică ;
sebit la capitolele unde arc cea mai
troşani, au prezentat în faţa spectatori­ drul consultaţiilor. tratăm problemele cele mai principale.
De la începutul anului şi pîna în pre­ lor din Petrila piesa „Jocul de-a vacan­ Pentru că predau matematica la clasa nurc nevoie. Exigenţa c marc. Cunoştinţele elevilor - frunze de afine ;
zent colectivul sectorului III al minei ţa” de Mihail Sebastian. a XI-a reală, voi căuta să arăt care au In rîndul viitorilor absolvenţi ai şco­ trebuie să fie. temeinice, sigure; numai - licheni de stejar şi brad ;
Petrila şi-a depăşit sarcinile de plan cu Spectacolul s-a bucurat de un bine­ fost capitolele asupra cărora, împreună lii noastre cxîscă elevi care cunosc bine astfel examenul de maturitate va fi o - fructe de măcieş şi mălai mărunt (păducel).
materialul, calculează multe probleme,
3.000 tone cărbune. cu elevii clasei, mi-am propus să insist încununare firească a muncii depuse şi
meritat succes. se preocupă îndeaproape de matemati­
In urma rezultatelor obţinute, brigă­ D. IONAŞCU şi mai cu scamă să aplicăm rezultatele că, citesc şi se interesează şi de alte o bucurie pentru elevi şi profesori. Plantele recoltate se predau la achizitorii întreprinderii de plante
teoretice. Voi arăta, de asemenea, felul
Prof. ITU M IHAI ŞTEFAN
zile conduse de Constantin Purda, Lasz- responsabilul subredicţiei voluntare cum intenţionez să lucrez de acum îna­ probleme în afara programei şcolare. De dirigintele clasei a Xl-a Şcoala medicinale Orăştie, în centrele de achiziţii raionale, contra cost.
lo Ştefan, Enachc Chiiiţă şi Ioan Jurca Petrila inte cu colectivul clasei. aceştia mă voi ocupa şi în această pe- medie mixtă Haţeg