Page 34 - 1964-05
P. 34

/                                                                                                                                                                                                                                     Nr.  2914
           Pag.  2                                                                                                  Drumul  socialismului
                                                                                                           s.  -  —   . —  , v ■  rrs~r      ■                                                                                                  sm     B

           Î NTREŢI NEREA                    c  u l t u r i i                                                     F O T B A L
                                                                                                                    Meci  de  verificare
                                      Factor  important                                                              a  lotului  regional


                în  sporirea  producţiei  de                                          porumb                       giunii  Hunedoara  care  va  parti­
                                                                                                                     In  vederea  stabilirii  lotului  re­

                                                                                                                    cipa  la  întrecerile   din   cadrul
            Gospodăriile  agricole  de  stat  din  re­  reglabili  la  4-6  zile  de  la  semănatul  po­  teşte  în  mod  deosebit  de  bacterii  în  me­
           giunea  noastră  au  de  realizat  sarcini  de   rumbului.  Scopul  acestei  lucrări  este  de   diul  aerat.  Spartachiadeî   republicane,  Co­
           producţie  importante,  care  sînt  svnns   a  distruge  crusta  pentru  ca  plantele  să   Prima  praşilă  trebuie  aplicată  înain­  misia  regională  de  fotbal,  orga­
           legate  de  aplicarea  în  mod  diferenţiat   răsară  mai  uşor,  să  se  asigure  oxigenul   tea  ultimei  lucrări  cu  sapa  rotativă  adi­  nizează  joi,  14  mai  1964  la  Hu­
           a  întregului  complex  de  măsuri  agro­  necesar  germinaţiei,  pentru  a  păstra   că  atunci  cînd  plantele  au  10-15  cm.   nedoara  un  meci  de  selecţie  în
           tehnice.                          umiditatea  din  sol  la  nivelul  seminţelor   înălţime.
            Alături  de  celelalte  lucrări  executate   şi  a  grăbi  germinaţia  acestora  îiurucît   Adîncimca  la  care  se  efectuează  este   care  se  vor  întîlni   Selecţionata
           anterior,  lucrările  de  îngrijire  a  cultu­  seminţele  de  porumb  gc'imincază  greu   de  10-12  cm.  folosindu-se  viteza  I  marc   categoriei  B  cu  Selecţionata  ca­
           rilor  sînt  hoiărîeoare  pentru  producţie.   dacă  nu  li  se  asigură  oxigenul  necesar   a  tractorului  (4  km/oră)  pentru  a  nu   tegoriei  C.
           De  modul  cum  vont  reuşi  să  folosim   prin  afînarca  stratului  superficial  al  so­  produce  acoperirea  plantelor  de  porumb
           momentul  cel  maî  potrivit  pentru  exe­  lului.                   cu  pămînt.                           Meciul  între  cele  două  selec­
           cutarea  lucrărilor  cîi  şi  de  calitatea  lor   Dacă se  formează  crusta înainte  de  ră­  Dacă  la  cultivatorul CPF-4  se  montea­  ţionate  se  va  desfăşura  pe  stadio­
           va  depinde  şi  recolta  ce  se  va  obţine  în   sărirea  plantelor,  ea  trebuie  distrusă  prin   ză  la  praşiia  I  cuţitele  jumătate  săgea­
           acest  an.                         repetarea  grapării,  avînd  grijă  să  se  re­  tă  de  tip  CPU-4,  2,  atunci  se  pot  fo­  nul  Siderurgistul,  începînd  de  la
            Anul  trecut,  gospodăriile  caic  au  cxc-   gleze  colţii  grapei  în  aşa  fel  pentru  a   losi  vitezele  mai  mari  de  deplasare  ale   ora  17.  In  deschidere  se  vor  în­
           curat  lucrările  de  întreţinere  la  timp  şi   nu  dauna  plantelor  tinere.  Cînd  colţul   tractorului.  tîlni  două  echipe  selecţionate  din
           în  bune  condiţii  au  obţinut  producţii   tinerelor  plante  este  crescut  şi  apare  pe­  Prăşitul  II  şi  III  mecanic  se  execută
           bune  de  porumb.  Astfel.  G.  A.  S.  din   ricolul  de  a  fî  rupt,  atunci  nu  se  folo­  imediat  ce  apare  crustă,  la  adîncimca  de   juniorii  oraşului  Hunedoara.
           Orăştie.  de  pe  suprafaţa  de  *154  ha.  cul­  seşte  grapa  cu  colţi  reglabili  ci  grapa   5-5  cm.  folosindu-se  viteza  11l-a  sau  a   Cele  două  selecţionate  (B  şi  C),
           tivată  cu  porumb  (40  la  sută  din  su­  stelată.                IV-a  a  tractorului,   iar  cultivatoarele
           prafaţa  arabilă  a  gospodăriei)  a  obţinut   Lucrarea  cu  sapa  rotativă  se  recoman­  trebuie  să  fie  echipate  cu  organe  origi­  vor  fi  formate  din  următorii  ju­
           2.593  kg.  porumb  boabe  la  hectar  în   dă  să  se  execute  cînd  porumbul  arc  3-4   nale  de  CPF-4,  fapt  ce  duce  la  execuţia   cători  :
           cultură  ncirîgată.  G.A.S.  din  Apoldul  de   frunze  şi  cînd  buruienile  sînt  în  curs  de   unei  lucrări  de  calitate  şi  la  înăbuşirea   Mecanizatorii  Vasilc  Popa,  Adrian  Rotaru  şi  Silviu  Perţa,  elev  practicant,  din  brigada  IV-a  de  la  S.M.T.  Orâştic,
           Sus  de  pe  200  hectare  -a  realizat  2.760   încolţite.          buruienilor  pe  rîndurilc  de  plante.  SELECŢIONATA  CATEGORIEI  B:   ce  lucrează  pe  ogoarele  G.A.C.  Aurel  Vlaicu,  citesc  ziarul  în  pauza  de  prînz.
           kg.  porumb  boabe  la  hectar.     Pentru  a  realiza  o  lucrare  de  bună   O  grijă  deosebită  trebuie  să  acorde
             Nu  acelaşi  lucru  se  poare  spune  însă   calitate  cu  sapa  rotativă,  trebuie  să  se   mecanizatorii  respectării  zonei  de  pro­
           despre  G.A.S.  din  Petreşti,  care  a  execu­  lucreze  cu  cea  mai  marc  viteză  de  de­  tecţie  a  plantelor.  Distanţa  dintre  plan­  Zamfir,  Nicoară,  Crăciun,  Ciulac,
           tat  praşilele  cu  înrîrzierc  şi  în  timp  mai   plasare  a  tractorului,  în  condiţii  de  timp   te  şi  piesele  active  ale   cultivatorului   Marlinovici,  Libardi,  Peleanu  —   La  construcţiile  şcolare,  un  ritm
           prelungit,  ceea  ce  a  dus   la  obţinerea   frumos  cu  soare,  pe  teren  uscat  şi  după   să  fie  de  12-16  cm.  Jiul  Petrila ;  Dan,  Ţurcan,  Staudt,
           unei  producţii  de  numai  2.185  kg.  po­  ce  s-a  ridicat  rouă.   înaintea  celei  de  a  doua  praşilc,  n.e*
           rumb  boabe  la  hectar  de  pe  întreaga  su­  Sapa  rotativă  se  întrebuinţează  pînă   canice,  se  va  face  răritul  de  către  echi­  Drăgoi,  Cotroază  —  Minerul  Lu-
           prafaţă  de  692  hectare.         ce  plantele  de  porumb  au  înălţimea  de   pe  speciale,  cxccuiîndu-sc  şi  o  praşilă   peni  ;  Tolh,  Pop,  Constanlinescu  susţinut de  lucra
             Există  multe  gospodării  care  în  con­  15-20  cm.              manuală  pe  rînd.
           diţii  asemănătoare  de  climă  şi  sol  au   Prăşitul  e  lucrarea  cea  mai  importan­  Important  este  faptul  că  prăşitul  tre­  —  Metalurgistul  Cugir.                       Interviu  cu  tov.       la  Bucureşci  peste  80.000  bucăţi.  Ase­
           obţinut  producţii  difcrirc.   Aceasta  se   tă  de  întreţinere  a  culturii  de  porumb.   buie executat în  momentul optim,  de ca­  Antrenorii  lotului  :  V.  Tîlmaciu  Crearea  unor  condiţii  optime  de  des­  VOICU  RIŞCUŢIA   menea  exemple  se  pot  da  din  toate  sa­
           datorcşce  /aptului  că  unităţile  care  ob­  Lucrarea  se  execută  manual  şi  cu  mij­  litate,  adică  fără  denivelări  şi  în  termen   şi  V.  Criciotoiu.  făşurare  a  învăţămîncului  general  şi  me­  şeful  secţiei  învaţămînt   tele.  Prin  deschiderea  unor  cariere  lo­
           ţin  producţii  mai  scăzute  au  întîrziat   loace  mecanice.  Prăşitul  se  execută  în   scurt.                                        diu,  constituie  o  preocupare  Jc  sca­  a  Sfatului  popular  raional  Brad  cale  s-a  asigurat  piatra  necesari  fun­
           efectuarea  lucrărilor  de  întreţinere  şi   primul  rînd  pentru  diserugcrca  buruie­  Inginerii,  tehnicienii  şi  mecanizatorii      mă  a  sfaturilor  populare.  La  îndruma­                           daţiei  cît  şi  balastul  şi  nisipul.  Lemnul
           deci  nu  au  valorificat  în  suficientă  mă­  nilor,  afînarca  solului,  mărirea  rezervei   trebuie  să  acorde  cea  mai  mare  atenţie   rea  organelor  de  partid,  sfaturile  popu­                    pentru  construcţie  (mai  puţin  binalele)
                                                                                                                                                      lare  şi-au  îndreptat  atenţia  pentru  a
           sură   fertilitatea   terenurilor.   Astfel,  de  hrană  şi  apă  necesară  plantelor  cul­  executării  prăşitului  pentru  a  evita  pier­  SELECŢIONATA  CATEGORIEI  G:  folosi  sumele  votate  din   contribuţia   Brad  a  moştenit  o  situaţie  grea.   De   a  fost  de  asemenea  procurat  din  copacii
           G.A S.  din  Alba  lulia,  de  pe  suprafaţa   tivate,  aerisirea  şi  încălzirea  solului,  fa­  derea  plancclor  prin  tăiere,  ceea  cc  duce   voluntară  pentru  mărirea  numărului  de   aceea,  an  de  an  s-au  dat  în  folosinţă   de  pe  marginea  rîurilor,  din  păşuni  ctc.
           de  233  ha.  a  obţinut  cîtc  3.217  kg.  po­  vorizarea  proceselor  chimice  şi  micro­  la  diminuarea  densităţii  şi  de ci  la  ncrca-   Mălai,  Tătaru,  Popa,  Remus,  Hu­  şcoli  şi  săli  de  clasă.  Mai  ales  în  acest   un  marc  număr  de  săli  de  clasă.  In   Foarte  important  este  faptul  că  ex­
           rumb  boabe  la  hectar,  iar  la  G.A.S.  Gal-   biologice  din  sol  etc.  lizarea  producţiei.        mei nicu,  Covaci.  Hercut,  Damian                                 anul  1962  s-au  construit  şi  dac  în  folo­  tragerea  materialelor,  transportul  lor
           da  de  Jos  s-a  realizat  o  producţie  maî   Mărirea  activităţii  microorganismelor   Pe  terenurile  mai  umede  prăşitul  tre­  —  Siderurgistul  Hunedoara;  //ieş­  an  se  depun  eforturi  pentru  asigura­  sinţă  12  săli  noi  de  clasă,  iar  în  anul   cît  şi  efectuarea  tuturor  lucrărilor  nc-
                                                                                                                                                      rea  condiţiilor  în  vederea  trecerii  la  în-
           mică  cu  760  kg.  la  ha.        este  o  condiţie  necesară  pentru  fertili­  buie  executat  mai  la  suprafaţă  deoarece             văţamîncut  general  de  S  ani.  Pentru  a   1963  numărul  lor  a  fose  de  48.  Anul   calificatc  necesare  construcţiei   noilor
             Exemplele  amintite  ne  arată  că  lucră­  zarea  solului.  In  acest  sens  legarea  azo­  rădăcinile  plantei  se  dezvoltă  mai  pu­  ea,  Dumitru,  Gulenco,  Uilalvy  —   acesta  numărul  sălilor  de  clasă  va  creş­  şcoli  s-au  făcut  prin  acţiuni  de  mun­
           rile  de  întreţinere  a  culturilor  constituie   tului  liber  de  către  bacteriile  din  genul   ţin  în  profunzime.  Victoria  Căi an ;  Neacşu,  Delios,   vedea  care  csrc  preocuparea  sfaturilor   te  cu  încă  20.  Se  vor  asigura  astfel   că  patriotică.  Numai  de  la  începutul
                                                                                                                                                      populare  din  raionul  Brad  în  această
           unul  din  factorii  importanţi  în  sporirea   azotobacrer,   descompunerea   materiei   Ivxccutînd  lucrările  de  întreţinere  a   Minerul  Deva  ;   Roman,  Silaghi  direcţie,  am  adresat  tov.  Voicu  Rişcuţia   condiţii  ca  în  19  comune  ale  raionului   anului  s-au  prestat  la  lucrările  amin­
           producţiei  de  porumb  Din  aceste  mo­  proteice  şl  transformarea  ei  în  amoniac   culturii  porumbului  în  mod  diferenţiat,       cîtcva  întrebări.  Iată  pe  scurt  relată­  să  funcţioneze  în  anul  de  învăţămînt   tite  peste  61.700  orc  de  muncă  patrio­
           tive  se  impune  ca  lucrările  să  fie  exe­  şi   apoi  in  nitraţi,  precum  şi  minera­  la  timpul  potrivit,  în  perioade  scurte  şi   —  Aurul  Brad ;  Culeanu  —  Sebe­  rile  interlocutorului  nostru:  1964—1965,  şcoli  de  8  ani.  Creşterea   tică.
           cutate  la  timp,   în  perioade  cît  mai   lizarea  humusului  sînt  procese  caic  se   aplicîndu-se  în  practică  experienţa  frun­  şul  Sebeş                         este  substanţială  dacă  ţinem  seama  ca   ÎNTREBARE :   In  ce  stadii»  se  gă­
           scurte  şi  la  un  nivel  agrotehnic  supe­  petrec  în  mediul  aerat,  bogat  în  oxigen.   taşilor  în  producţie,  G.A S.  din  regiunea   Antrenorii  lotului:  Slepan,  Voi-   ÎNTREBARE :  Cum  va  creşte  spaţiul   în  anul  1950  erau  doar  5  şcoli  de  7   sesc  noile  construcţii  de  şcoli ?
           rior.                              . P '^itu l  este  necesar  chiar  dacă  nu   noastră  vor  reuşi  să  realizeze  şi  să  de­           de  şcolarizare  în  acest  an ?  ani.  De  subliniat  faptul  că  încă  de  pe   RĂSPUNS  :   Datorită   preocupării
             Prin  aceste  lucrări  de  întreţinere  cc   sînt  buruieni,  mai  ales  dacă  ploaia  sau   păşească  sarcinile  de  producţie  prevăzu­  nescu,  8ăcu[.  RĂSPUNS  :  Trebuie  sa  arăt  că  în   acum  unele  săli  de  clasă  planificate  să   sfaturilor  populare  comunale,  a  comi­
           se  aplică  după  semănat  se  urmăreşte  ca   irigaţia  au  contribuit  la  bătătorirca  so­  te  pentru  acest  an.  Meciul  va  fi  arbitrat  de  briga­  ultimii  ani,  atenţia,  sfaturilor  populare   fie  date  în  funcţiune  anul  acesta  sînc   tetelor  de  cetăţeni  care   coordonează
           factorii  de  vegetaţie  să  favorizeze  creş­  lului  ceea  cc  duce  la  micşorarea  spaţiu­  s im io n   BRÂDEANU                       a  fose  îndreptată  mai  ales  spre  construi­  deja  terminate  şi  şi-au  primit   elevii   lucrările,  coate  noile  săli  de  clasă  vor
           terea  şi  dezvoltarea  plantelor  în  veJe-   lui  lacunar  cc  cauzează  pierderi  serioase   inginer  şef  !a  Trustul  regional   da  :  Pop,  Jifrea,  Ştefăniţă  —  Hu­  rea  din  contribuţie  voluntară  a  cît  mai   în  ele.  Aşa  stau  lucrurile  la  şcolile  de   fi  date  în  folosinţă  pînă  la  23  August,
           rca  realizării  unor  producţii  sporite  şi   din  rezerva  de  umiditate.   Gostat  Hunedoara-Deva    nedoara.                          multe  şcoli  şi  săli  de  clasă.  Aceasta  se   8  ani  din  comunele  Bucureşci,  Tomeşti,   în  cinscca  celei  de  a  XX-a  aniversări  a
           la  un  preţ  de  cost  mai  redus.  Porumbul  este  o  plantă  cu  un  consum                                                             impune  cu  atît  mai  mult  cu  cît  raionul  Ribiţa  şi  altele.   eliberării  patriei.  In  satul  Reţi,  comuna
             Lucrările  de  întreţinere la  cultura  po­  ridicat  de  azot.  care  rămînînd  neprăşit                                                                                    In  prezene  într-o  serie  de  sate  se  fac   Criş,  şcoala  este  ridicată  în  roşu   iar
           rumbului  sînt:  grăpatul,  lucrarea  cu   uapătă  o  culoare  galbenă  şi  rodeşte  slab   Pe  urm ele  m aterialelor  publicate                                            pregătiri  pentru  construcţia  a  încă  27   plafonul  a  fost  montat.  Urmează  să  în­
           sapa  rotativă,  prăşitul  şi  răritul.  sau  clnar^ deloc  din  cauză  că  îi  lipseşte                                                        Creste  numărul              săli  de  clasă,  care  vor  fi  Jatc  în  folo­  ceapă  lucrările  de  tcncuit  şi  montarea
             Crăpatul  se  execută  cu  grapa  cu  colţi  hrana  şi  în  special  azotul  care  se  pregă-                                                                              sinţă  în  anii  viitori.  La  Ca raci  s-a  tur­  duşumelelor.  La  şcoala  de  8  ani   din
                                                                                     Se  pot  obţine  şi  rezultate  bune                                                               nat  deja  fundaţia  sălii  de  clasă  cc  va  fi   Bucureşci  cele  3  săli  de  clasă  planificate
                                                                                                                                                                                        dată  în  folosinţă  în  1965,  la  Baia  de   pentru  1964  au  fose  date  deja  în  func­
                                                                                  In  ziua  de  25  aprilie  a.c.  în  coloanele   Conducerea  exploatării  şi  a  sectorului           Criş  se  procură  unele  materiale,  iar  la   ţiune  şi  se  lucrează  la  montarea  jghea­
                                                                                ziarului  nostru  a  apărut  articolul  intitu­  IV  au  luat,  la  indicaţia  comitetului  de   Biroul  organizaţiei  de  bază  U.T.M.   Bălţa  se  sapă  fundaţia  şcolii  de  S  ani.  burilor  şi  amcnaiarca  scărilor.  In  stadiu
                                                                                                                                                      nr.  2  de  la  Fabrica  chimică  Orăşric  des­
                                                                                 lat  „De  cc  nu-şi  realizează  planul  sec­  partid,  o  serie  de  măsuri  ţehnico-orga-   făşoară  o  susţinută  munca  de  educare   ÎNTREBARE :  In  cc  măsură  au  fost   de  finisai  se  află  şi  noile  săli  de  clasă
                                                                                 torul  IV?”  Printre  altele,  în  articol  se   nizatoricc.  Astfel,  o  parte  din  brigăzi           folosite  materialele  din  resurse  locale ?  din  satele  Grosuri-Dcal  şi  Gura-Ruzii.
                                                                                 relata  faptul  că  Exploatarea   minieră   au  fost  întărite  cu  muncitori  cu  expe­  în  rîndul  tinerilor,  îi  îndrumă  să  citeas­  RĂSPUNS  :  La  majoritatea  construc­  Şi  la  noua  şcoală  medie  din  Guia-
                                                                                                                                                      că  cît  mai  multe  cărţi  politice,  beletris­
                                                                                 Vulcan  a  încheiat  primul  trimestru  cu   rienţă.  Au  fost  luate  măsuri  pentru  în­  tice  şi  tehnice.  In  acest  scop,  mulţi  ti­  ţiilor  s-au  folosit  materialele  din  re­  barza  lucrările  merg  încr-un  ritm  satis­
                                                                                 un  minus  Jc  950  tone  de  cărbune.  Din­  tărirea  rolului  maiştrilor  în  producţie.   neri  cumpără  cărţi  de  la  standul  orga­  surse  locale.  Aceasta  a  dus  la  grăbirea   făcător.  Acum,  constructorul  lucrează
                                                                                 tre  sectoarele  care  au  influenţat  asupra   De  asemenea,  în  vederea  eliminării  tim ­  nizat  în  întreprindere  şi  îsi  formează   ritmului  de  lucru  şi,  cc  este  impor­  la  turnarea  planşcului  peste  etajul  clă­
                                                                                 rimînerii  în  urmă  a  fost  şi  sectorul  IV   pilor  neproductivi  conducerea  exploată­  biblioteci  personale.  Numai  în  cursul   tant,  la  reducerea  costului  faţă  de  de­  dirii,  urmînd  să  înceapă  finisajul.
                                                                                care  în  luna  ianuarie  a  rămas  sub  plan   rii  şi  a  sectorului  IV  $i-a  intensificat   acestui  an  au  fose  difuzate  prin  acest   viz.  Printre  materialele  confecţionate   Entuziasmul  cu  care  participă  cetă­
                                                                                 cu  2.543  tone,  în  luna  martie  cu  1.500   controlul,  urmăreşte  îndeaproape  dacă   stand  cărţi  în  valoare  de  peste  6 003   şi  folosite  pe  plan  local  amintim  cără­  ţenii  satelor  la  lucrările  noilâT  şcoli  cit
                                                                                 tone,  iar  în  prima  jumătate  a  lunii  apri­  la  toate  locurile  de  muncă  se  respectă   lei.  mida,  piatra  şi  balastul,  lemnul  şi  în   şi  interesul  manifestat  de  sfaturile  popu­
                                                                                 lie  minusul  înregistra  850  tone  cărbune.   monografia  de  armare,   dacă  utilajele   T.   VODĂ   unele  locuri  chiar  varul.  La  şcoala  nouă   lare  comunale  sînc  garanţii  că  angaia-
                                                                                 In  articol  se  mai  arată  că  în  lunile  tre­  sînc  folosite  în  mod  raţional,  sprijinind   corespondent  din  Tebea  s-au  confecţionat  pe  plan   meneul  luat  în  cinstea  zilei  de  23  Au­
                                                                                 cute  în  abatajul  frontal  din  sectorul  IV   concret  muncitorii   brigăzilor  pentru              local  circa  50.000  bucăţi  cărămidă,  iar  gust  va  fi  îndeplinit  în  întregime.
                                                                                 s-a  realizat  o  viteză  medie  de  avansare   organizarea  judicioasă  a  timpului  de  lu­
                                                                                 de  numai  17  m.l.  pe  lună.  Aceasta  din   cru,  ridicarea   calificării   profesionale   S p e c f i a c o f i   « a p r e c i a t
                                                                                cauză  că  în  cadrul  sectorului  munca  n-a   ele.  S-a  îmbunătăţit  întreţinerea  suitoa-
                                                                                 fose  bine  organizată.  In  fronturile  de   iclor  cîc  şi  accesul  spre   locurile   de   Zilele  trecute  a  avut  loc  la  Ha­  /%
                                                                                 lucru  muncitorii  nu  au  fost  judicios  pla­  muncă.                                                                             E N   10)  \
                                                                                 saţi,  ceea  cc  a  dus  la  ncrcalizarca  pro­  Pe  lingă  acestea  au  fost  luate  şi  alte   ţeg  un  bogat  spectacol  de  operetă
                                                                                 ductivităţii  planificate.   In   articolul   măsuri  şi  se  vor  lua  şi  în  viitor.  Ele   51  muzică  uşoară  prezentai  de  ar­  RADIO  —  cinematoqralul  „P atria";  Germa­
                                                                                 amintit  au  fost   arătate  şi  alte  cauze   au  menirea  să îmbunătăţească  activitatea   tiştii  amatori  ai  clubului  „Siderur-     nic,  stelele  talc  —  cinematoqralul
                                                                                 caic  influenţau  negativ  asupra  bunului   economică  a  sectorului  IV,  a  întregii  ex­  gistuP  din  Hunedoara.  Deosebit  de   14  MAI  1964  „Arta" ;   PETROŞANI:   Alcnliunc
                O  contribuţie  importantă  Ia  bunul  mers  al  circulaţiei  trenurilor  tlin  gara   mers  al  producţiei.  ploatări.  De  fapt  aplicarea  în  producţie   mult  au  fost  apreciaţi  tinerii  soliş­  PROGRAMUL  I:  5,06  Cîntece;  părinţi  —  cinematoqralul  „ Republi­
             Petroşani  şi-o  aduc  operatorii  de  la  R.C.M.  Printre  aceştia  se  numără  şi  tov,   In  răspunsul  trimis  ziarului,  Comite­  a  unor  măsuri  bine  chibzuite  şi-a  şi   ti  de  muzică  uşoară  şi  orchestra  in­  5,40  Melodii  populare;  6,10  Piese  de
             Victor  Găiscanu.  operator  programator,  care  se  ocupă  de  programarea  judi­  tul  orăşenesc  de  partid  Vulcan  arată  că   dovedit  eficacitatea.  In  luna  aprilie  co­  strumentală,  dirijată  de  maestrul   estradă;  6,35  Muzică  interpretată  de   ca" i  Fraţii  corsicanj  —  cinema!o-
             cioasă  a  trenurilor  şi  utilizarea  raţională  a  locomotivelor.  faptele  sesizate  sînt  juste,  ca  comitetul   lectivul  de  muncă  al  sectorului  IV  şî-a   Constantin  Ungureanu,  care  au  in­  fanfară;  7,06  Cîntece  şi  jocuri  popu­  qralul  „7  Noiembrie" ;  ALBA  IU-
                IN  FOTOGRAFIE :  Tov.  Victor  Găiscanu  la  tclcspichcr,  cu  prilejul  în­  orăşenesc  de, partid,  comitetul  de  partid   îndeplinit  sarcinile  de  plan.  Pentru  lu­  terpretat  cu  multă  măiestrie  cîntece   lare;  7.30   Sfatul   medicului;   7,45   L IA :  Călătorie  In  ap'illc  —  cinc-
             tocmirii  programului  de  lucru  cu  Direcţia  regională  C.F.R.   al  minei  şi  conducerea  exploatării  au   na  în  curs  minerii  sectorului  IV  sînt   de  compozitori  romîm  si  străini.  Dansuri   instrumentale;  8,30  Melodii   mulogralul  „ Victoria" ;   Mărul  dis­
                           (Fotografie  trimisă  în  cadrul  concursului,  de  tov.  ION  CRI-   analizat  cauzele  care  au  dus  la  ncrcali-   hotărîţi  să-şi  depăşească  planul,  să  ob­  AUREL  ANCA   distractive;  9,30  Muzica  dîn  operete;
                       ŞAN,  corespondent  voluntar).                            zcrca   planului  pe  primul   trimestru.  ţină  numai  succese  în  muncă.             corespondent     10,03  Mici  piese  de  compozitori  ro-   cordiei  —  cinematograful  „23  Au­
                                                                                                                                                                                          mini;  10.30  Melodii  populare;   11.00   gust" ;  SEBEŞ:   Un  stiris  In  plină
                                                                                                                                                                                          Muzică  de   estradă;   13,10   Muzică   vară  —  cinematograful  „Progresul";
                                                                                                                                                                                          populară  cerută  de  ascultători;  14,10   Siriei   secret   —   cinematograful
                                                                                                                                                                                          Muzică  uşoară  interpretată  de   com­
             PETMILX                                                                T o t         d e s g s r e          p r e g ă t i r e ®                 e l<     j i l O f i         pozitori  romîni;  15,30  Solişti  şi  for­  „Sebeşul";  ORĂŞTIE:   lolanlha  —
                                                                                                                                                                               n®
                                                                                                                                                                                           maţii  artistice  de  amatori;  16,30  pie­  cincmutogralul  „P alriu";  Împărăţia
               De  h  subredacţia  noastră  voluntară                                                    p e e t r a i          m    &    t o  r i t o  t e                               se  de  estradă;  17,00  Muzică  distrac­  oglinzilor  strimbe  —  cincmulogrolul
                                                                                                                                                                                           tivă  din  operete;  18.00  Scară  pentru
                                                                                                                                                                                                                            „ Flacăra“ ;  HAŢEG :  Tu  eşti  minu­
                                                                                                                                                                                           tineret;  19,45  Piese  instrumentale;   nată  —  cr??emutogralul  „ Popular"  ;  *
                                              s-au  angajat  să-şi  sporească  angajamen­  Nu  ne  mai  desparte  mult  timp şi  ele­  Discutînd  cu  elevii,  aceştia  şi-au   rioadă  în  sensul   îndrumării  lor  spre   20.55  Cîntece  din  folclorul  nou   ce­  BRAD :  Escondidu  —  cinematograful
               W encuh#u£\                    tele  cu  200-3C0  tone  cărbune,  pe  seama   vii  claselor  a  Xl-a  se  vor  prezenta  la   exprimat  dorinţa  de  a  trata  în  cadrul   abordarea  celor  mai  cuprinzătoare  pro­  rute  de  ascultători;  21,15  Muzică  de   „SI.  roşie";  IU A :  Povestea  ponlo-
                                                                                                                                                                                                                     Radu
                                                                                                                                                                                           dans;  23,02  Muzică  uşoară  Jc
                                              sporirii  randamentelor   cu  0,210  tone   examenul  de  maturitate.   Aşa   cum   orelor  de  consultaţii  teme  ca  acestea :   bleme  Şi  exerciţii  care  pretind  multă
               CORESPONDENŢILOR               pe  post.                          amintea  şi  tov.  Lascu  Tic  Liviu,  în  ar­  „Corpuri  geometrice  —  prismatice   şi   profunzime  şi  în  cadrul  cărora  ci  să-şi   Şerban.  liorului   de  aur  —  cincmalogralul
                                                                                 ticolul  semnat  în  19  aprilie  a.c.,   de   de  rotaţie” ;  „Probleme  de  loc  geome­  exerseze  abilitatea  de  calcul.  PROGRAMUL  II:  8,40  Muzică  in­  „Lumina".
                                                                                 buna  pregătire  a  elevilor  pentru  acest   trie”  (rcfcrindu-sc  la  găsirea  locului  atît   O  parte  dintre  elevi  posedă  suficiente   strumentală  şi  vocală   de  Alcssandro
                                              C onferinţe  pe  tema              examen  răspunde  şcoala,  răspund  profe­  pe  calc  sintetică  cît  şi  pe  calc  analitică);   cunoştinţe  teoretice  însă,  aşa  cum  su­  Scarlatti:  9,03  Folclorul  în  creaţia  de
                                              proteefiei  muncii                 sorii  O  marc  răspundere — şi  bine  se   „ldcntităti  trigonometrice  —  condiţio­  bliniam,   în  activitatea  lor  se  observă   operetă  romanească;  10,00  Solişti  şi   BULETIN
            Utilaje  noi                                                         sublinia  —  revine  însă  şi  elevilor  care,   nate” ;  „Ecuaţii  trigonometrice0,  „Ecua­  lipsa  de  exerciţii,   calculează,   uneori,   orchestre  de  muzică  populară;  11,03   METEOROLOGIC
                                                                                                                                                                                                                      For­
                                                                                                                                                                                           Orchestre  de  mandoline;  11,30
                                                In  vederea  popularizării  normelor  de   sporindu-şi   eforturile,  vor  trebui   să   ţii  exponenţiale”  şi  alcclc.  foarte  încet,  nu  văd  căile  cele  mai  sim­  maţii  de  muzică  uşoară;  12,00   Din
             Exploatarea  minieră  din  Petrila,  a   tehnica  securităţii,  comitetul  sindicatu­  facă  imul  pentru  a  trece  cu  succes  pra­  Din  observaţiile  personale  şi  dîn  dis­  ple  de   rezolvare  a  problemelor.   Cu   muzica  popoarelor:  12,5C  Muzică  de
            fost  dbcată  de  la  începutul  acestui  an  cu   lui  de  la  E.  M.  Petrila  a  organizat  ţi­  gul  maturităţii.  cuţii,  am  constatat  că  elevii  întîinpină   aceşti  elevi,  pe  lingă  sistematizarea  cu­  estradă:  M,30   Melodii  de  dragoste;   PENTRU  24  ORE
                                                                                   Conducerea  şcolii  noastre,  organiza­
            utilaje  a  căror  valoare  depăşeşte  suma   nerea  a  două  conferinţe   pe   temele :   ţia  de  partid  şi  organizaţia  U.T.M.,  ca­  cele  mai  nuri  dificultăţi  la  rezolvarea   noştinţelor   teoretice,  voi  insista  mult   15,05  Muzică  populară  din  Muntenia;
            de  4  milioane  lei.  Printre  cele  mai  im­  „Grija  partidului  şi  a  guvernului  R.P.K.   drele  didactice  au  luat  o  seamă  de  ma­  problemelor  şi  cxcrcîţiilor.  Acest  lucru   la  rezolvarea  problemelor  de  toate  ti­  18,00  Concert  din  opere;  19,05  Mic   Vreme  nestabilă  cu  cerul  mai  mult
                                                                                                                                                      purile,  aşezate  în  ordine  ereseîndă,
                                                                                                                                                                                     la
            portante  pot  fi  amintite :  50  ciocane   pentru  viaţa  oamenilor  muncii”   şi   suri  pentru  pregătirea  temeinică  a  ele­  m-a  făcut  să  trag  două  concluzii  im-  aplicarea  tuturor  căilor  care  vor  duce  la   concert  de  muzică  populara;   19,30   noros  ziua,  cînd  vor  cădea  averse  sla­
            de  abataj  şi  perforatoare  rotative,  44   „Respectarea  normelor  de  tehnica  secu­  vilor  care  se  prezintă  la  examenul  de     rezultat;  voi  efectua  multe  exerciţii  pen­  Muzică  uşoară  interpretată  de  Edith   be  însoţite   de  descărcări  electrice.
            ventilatoare  de  mină,  125  întrerupătoa­  rităţii,  sarcină  a  fiecărui  muncitor,  in­  maturitate,  pentru  întregirea  şi  sistema­  Cum  instruim  şi  educăm   tru  a  le  insufla  încrederea  în  cunoştin­  Piaff;  22,30  Muzică  de  dans.  Temperatura  staţionară,  ziua  va  fi  cu­
                                                                                                                                                                                                               radiojurnale:
                                                                                                                                                                                                            şi
                                                                                                                                                                                            Buletine  de  ştiri
            re  şi  transformatoare  electrice,   vago-   giner  şi  tehnician”.  tizarea  cunoştinţelor  lor.  In  primul  rînd   tinerelul  şcolar  ţele  lor.                           5.00;  6,00;  7,00;  8.00;  10,00;   12,00;  prinsă  între  8  şi  23  grade  iar  noaptea
            nete  de  mină  şi  altele.  Acestea  contri­                        elevii  au  fose  scutiţi  de  orice  activi­                          In  afara  celor  de  mai  sus,  în  colecti­  14,00:  16,00;   20,00;   22,00;   23.50  între  10  şi  4  grade.
            buie  la  creşterea  gradului  de  mecaniza­  Simpozion              tăţi  cxtraşcolarc  pentru  a  se  putea  de­                        vul  clasei  se  găsesc  elevi  care  depun   (programul  I)  9.C0;  11,00;  13,00;  15,00:
            re  a  muncii  în  subteran.                                         dica  nunui  studiului  Apoi,  împreună  cu   portante  pentru  prcgăiirca  elevilor.  In   eforturi   mari  pentru  însuşirea  mate­  17.00;  19,00;  23,00;  0,52  (programul
                                                La  clubul  dîn  Petrila  a  fost  organizat   un  colectiv  Je  profesori  care  predau  la   primul  rînd  că  această  stare  se  dato-   rialului,  afectează  mult  timp  din  studiul   PENTRU  URMĂTOARELE
                                              un  simpozion  literar  care  a  avut  ca  temă   clasele  a  Xl-a,  diriginţii  acestor  clase   reşte  lipsei  Jc  exerciţiu  la  matematică,   individual  pregătirii  Ja  matematică,  dar   H).
            Peste  7 0 0 .0 0 0   lei         „Omul  în  cosmos”.  Cu  această  ocazie  a   au  întocmit  un  plan  amănunţit  de   lipsei  deprinderilor  de  calcul  rapid   şi   cunoştinţele  lor  sînc  prea  fragmentate,   CINEMA  3  ZILE
            economii                          fose  ţinută  expunerea  „Oamenii  de  şti­  pregătire  a  elevilor.  Planul   cuprinde   analizei  fără  profunzime  a  datelor  şi  ce­  în  unele  părţi  ciuntite  chiar  de  ceea  cc   Vreme  ncscabilă  favorabilă  ploilor  şi
                                              inţa  şi  era  cosmică”  şi  conferinţa  „Asal­  două  etape:   prima,  de  la  începutul  rinţelor  problemei;  în  al  doilea  rînd,  că,   este  esenţial.  Aceşti   elevi  nu  posedă   14  MAI  1964
             Bilanţul  primului  trimestru  din  acest   tul  cerului".          trimestrului  al  treilea  şi  pînă  la  26  mai   elevii  deşi,  în  nurc,  posedă  cunoştinţe   încă  bine  materialul  din  anii  precedenţi,   DEVA:  Dragoste  lungă  de-o  seară  temperatura  staţionară.
            an,  a  scos  în  evidenţă  faptul  că  minerii   In  încheierea  simpozionului  a  fost   a.c.,  cînd  se  termină  cursurile  claselor   teoretice,  ele  sînt  împrăştiate,  nu   în­  condiţie  necesară  pentru  însuşirea  ma­
                                                                                 a  Xl-a,  şi  a doua,  de  la  această  dacă
            pctrilcni  au  dat  peste  sarcina  planificată   prezentată  recenzia  cărţii  „Drum  spre   pînă  Ia  10  iunie  a.c.  In  prima  etapă,  am   trunesc  un  tot  unitar,  ceea  cc  determi­  terialului  din  clasa  a  Xl-a,  şi  din  acest
                                                                                                                                                  In
                                                                                                                    nă  o  slabă  putere  de  generalizare.
                                                                                                                                                      motiv  nu  pot  da  răspunsuri  pe  măsura
            cantitatea  de  5.120  tone  cărbune,  rcalî-   cosmos”  de  luri  Gagarin.  organizat  şi  organizăm   în  continuare   timpul  anului,  atît  la  ore,  cît  şi  la  con­  eforturilor  care  le  depun.  Cu  aceştia  j   M P O R T A N T !
            zîndu-sc  totodată  economii  la  preţul  de                         consultaţii  la  materiile  pentru  care  ele­  sultaţii  am  încercat  să  leg  de  fiecare   am  lucrat  mai  mult  şi  în  timpul  anului,
            cost  în  valoare  de  peste  700.000  lei.  La   A l  30*lea  spectacol  vii  dau  examen.  In  fiecare  săptămână   dată  cunoştinţele  predate  de  toace  ce­  am  planificat  perioade  cînd  să  repete
            acest  succes  a  contribuit  în  mare  mă­                          am  rezervat  cîtc  două  orc  pcncru  fie­  lelalte  cu  caic  acestea  veneau  în  tan­  materialul  din  anii  trecuţi,  l-am   mai   Puteţi  realiza  însemnate  venitu/i,  culegînd  plante  medicinale,  as­
            sură,  pe  lingă  munca  oamenilor,  şi  cx-   Colectivul  artiştilor  amatori  ai  clu­  care  materie,  în  aşa  fel  încîc  să  rămînă   genţă,  evidenţiind   şi   particularităţile   făcut  personal  cu  prilejul  consultaţiilor.  tăzi  larg  utilizate  în  industria  de  medicamente.
            tidc.ca  armării  metalice  care  în  galerii   bului  muncitoresc  din  Petrila,  a  prezen­  elevilor  suficient  timp  pentru   studiul   specifice,  dar  n-am  reuşit  definitiv  să   O  marc  parte  din  golurile  în  cunoş­
            s-a  efectuat  în  proporţie  de  167  la  su­  tat  recent  cel  dc-al  30-lea  spectacol  cu   individual.  In  cea  de  a  doua  ceapă,  vom   elimin  din  stilul  lor  de  a  munci  şi  gîn-   tinţele  elevilor  în  accsc  sens  au  fost  li­
            tă,  iar  în  abatajele  cameră  în  proporţie   opereta  „Vint  de  libertate”  de  I.  Du-   afecta  pcncru  consultaţii  mai  multe  orc   di  deficienţele  semnalate  mai  sus.  chidate,  însă  mai  avem  mult  Jc  muncit.   întreprinderea  plante  medicinale din  Orâştie
                                                                                                               cu
                                                                                 pe  zi,  după  un  orar  bine  stabilit,
                                                                                                                                                      Numărul  acestor  elevi  nu  este  nurc  dar
            de  114  la  sută.  Alţi  factori  care  au  con­  iiacvskî.  Spectacolul  s-a  bucurat  de  mult         Clasa  cu  care  lucrez  nu  cscc  suficient
                                               succes.  In  prezent,  artiştii  amatori  pre­  care  prilej  se  vor  sistematiza  cunoştin­  de  omogenă,  fapt  pentru  care  am  con­  se  impune  un  sprijin  mai  eficient   şi
            tribuit  la  realizările  amintite  sînt :  re­                      ţele  elevilor  şi  se  vor  face  aplicaţii  la                     din  partea  colectivului  clasei,  a  organi­  achiziţionează  următoarele  plante,  în  stare  verde  sau  uscată  după  re­
                                              gătesc  punerea  în  scenă  a  operetei  „Ana                         statat  că  trebuie  să  lucrez  mult  mai  di­
            ducerea  consumului  specific  de  energie,                          probleme  practice.                ferenţiat  Jccîc  pînă  acum.  Din  aceasta   zaţiei  U.T.M.,  pentru  a-i  ridica  la  ni­  coltare  ;
            a  consumului  de  materiale,  reducerea   Lugojana”  de  Filarct  Barbu.  Ţinînd  cont  că  programa  de  maturi­  n-aş  vrea  să  se  tragă  concluzia  el  pen­  velul  exigenţelor  programei  de  maturi­
            cheltuielilor  de  manoperă  la  lucrările                           tate  este  destul  de  vastă,  iar  timpul  fi­  tru  elevii  mai  slab  pregătiţi  programa   tate.        -   flori  de  muşeţel  ;
            din  seccorul  investiţii  ctc.    A m atorii  în  turneu            zic  pentru  expunerea  întregului  mate­  examenului  de  maturitate  este  mai  pu­  Perioada  cc  ne-a  mai  rămas  pînă  la   -   fanfiu  ;
                                                                                 rial  este  limitat,  am  găsit  că  c  bine  ca                      maturitate  este  hotărîtoarc  în  pregăti­
                                                In  scara  zilei  de  14  aprilie  a.c.  colec­  ia  fiecare   obiect  profesorul  să  stabi­  ţin  exigentă.  Acest  lucru  se  exclude  de   -   flori  şi  fructe  de  soc  ;
            Angajamente  în  întrecerea                                                                             la  început;  procedez  însă  astfel  pen­  rea  elevilor.  Important  este  să  ne  mobi­
                                               tivul  artiştilor  amatori  de  pe  Ungă  Clu­  lească  împreună  cu  colectivul  clasei  te­           lizăm  cu  toţii  —  profesori  şi  elevi  —   -   flori  de  tei  ;
            socialistă                         bul  sindicatelor  din  oraşul  regional  Pe­  me  care  să  fie  supuse  dezbaterii  în  ca­  tru  a  ajuta  pe  fiecare  elev  în  mod  deo­  să  n u   ne  pierdem  în  amănunte,  ci  să   -   flori  de  arnică  ;
                                                                                                                    sebit  la  capitolele  unde  arc  cea  mai
                                               troşani,  au  prezentat  în  faţa  spectatori­  drul  consultaţiilor.                                   tratăm  problemele  cele  mai  principale.
              De  la  începutul  anului  şi  pîna  în  pre­  lor  din  Petrila  piesa  „Jocul  de-a  vacan­  Pentru  că  predau  matematica  la  clasa   nurc  nevoie.  Exigenţa  c  marc.  Cunoştinţele  elevilor   -   frunze  de  afine  ;
            zent  colectivul  sectorului  III  al  minei   ţa”  de  Mihail  Sebastian.  a  XI-a  reală,  voi  căuta  să  arăt  care  au   In  rîndul  viitorilor  absolvenţi  ai  şco­  trebuie  să  fie.  temeinice,  sigure;  numai   -   licheni  de  stejar  şi  brad  ;
            Petrila  şi-a  depăşit  sarcinile  de  plan  cu  Spectacolul  s-a  bucurat  de  un  bine­  fost  capitolele  asupra  cărora,  împreună   lii  noastre  cxîscă  elevi  care  cunosc  bine   astfel  examenul  de  maturitate  va  fi  o   -   fructe  de  măcieş  şi  mălai  mărunt  (păducel).
                                                                                                                    materialul,  calculează  multe  probleme,
            3.000  tone  cărbune.                                                cu  elevii  clasei,  mi-am  propus  să  insist                        încununare  firească  a  muncii  depuse  şi
                                               meritat  succes.                                                     se  preocupă  îndeaproape  de  matemati­
              In  urma  rezultatelor  obţinute,  brigă­    D.  IONAŞCU           şi  mai  cu  scamă  să  aplicăm  rezultatele   că,  citesc  şi  se  interesează  şi  de  alte   o  bucurie  pentru  elevi  şi  profesori.  Plantele  recoltate  se  predau  la   achizitorii  întreprinderii  de  plante
                                                                                 teoretice.  Voi  arăta,  de  asemenea,  felul
                                                                                                                                                              Prof.  ITU  M IHAI  ŞTEFAN
            zile  conduse  de  Constantin  Purda,  Lasz-   responsabilul  subredicţiei  voluntare   cum  intenţionez  să  lucrez  de  acum  îna­  probleme  în  afara  programei  şcolare.  De   dirigintele  clasei  a  Xl-a  Şcoala   medicinale  Orăştie,  în  centrele  de  achiziţii  raionale,  contra  cost.
            lo  Ştefan,  Enachc  Chiiiţă  şi  Ioan  Jurca      Petrila           inte  cu  colectivul  clasei.      aceştia  mă  voi  ocupa  şi  în  această  pe-  medie  mixtă  Haţeg
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39