Page 37 - 1964-05

I n a b a t a j e —

randamente sporite

® Realizările vor fi îmbunătăţite In prima lună a anului. E. M. Lonc.i Eficienţa măsurilor luate s-a concreti­
continuu ; nu şi-a îndeplinit integral sarcinile de zat în cele 2.3 procente cu eît a fost
plan la extracţia de cărbuni, datorită depăşită productivitatea planificată pe
® Sate frumoase şi bine gospo­ faptului că n-a fose realizată producti­ luna martie, rccupcrîndu-sc astfel /ni-
dărite vitatea planificată. Deficienţele caic nusul de producţie. Pe lingă aceasta
s-au manifestat în transportul pe verti­ minerii de la Lonca au reuşic să ex­
(pag 2-a);
cală şi orizontala, slaba aprovizionare a tragă peste plan mai mult de 5.600
• Preţul de cost — un indicator locurilor de muncă cu materiale şi va- tone de cărbune. Dar depăşirea sarcinii
cu slabe realizări ; goncic goale, deficienţe la- care s-au de creştere a productivităţii muncii în
adăugat şi unele grourăţi pricinuite de luna martie n-a putut recompensa ra-
® Cartierul Militari — o nouă
anotimpul rece, au făcut ca în produc­ mincrcA în urma, E. M. Lonea încheind
zonă industrială a Capitalei ţie sa existe gîtuiri, abatajele sâ nu lu­ primul trimestru cu productivitatea me­
(pag- 3-a) ; creze la întreaga lor capacitate, deşi a dic realizata doar în proporţie de 96,8
fost asigurată din timp întreaga linie de la sută, cu 15 kg pe post mai puţin
® De peste hotare front pentru acest an. Capacitatea re­ dccît sarcina planificată.
(pag. 4-a). dusă de transporc a impus stocarea a Luna aprilie a însemnat pentru între­
peste 4.000 tone de gul colectiv recupe­
cărbune pe vatra rarea totală a vă-
mincî, ceea cc a fă­ La E.M. Lonea dană mîncrit în urma.
CUM NE ÎNDEPLINIM cut ca la încărcarea patru luni de activitate Organizarea temei­
nică a muncii în a-
lui să se folosească
un volum marc de bataje, folosirea ra­
ANGAJAMENTELE numea neproductivă. Dacă în abataje ţională a timpului de lucru, îndrumarea
tehnică corespunzătoare, aplicarea me­
s-au realizat atît randamentele cîc şi
viteza de avansare planificată, pe în­ todelor avansate de muncă şi extinde­
treaga exploatare n-a fose îndeplinită rea iniţiativelor „Două cîmpuri de căr­
Mergem pe drumul bun sarcina de creştere a productivităţii bune în fiecare schimb, din fiecare ari­
In cinstea celei de-a XX-a muncii datorită prestării volumului ma­ pă de abataj cameră" au dat roade. Nu­
sînt
meroase brigăzi de mineri cum
aniversări a eliberării patriei, Noi, furnaliştii de la Călan, nc-am rc de muncă neproductivă. Terminarea cele conduse de frontaliştii Clement
perioadei de rodaj a noii maşini de ex­
colectivele de muncitori, tehni­ îndeplinit cu 5 zile mai devreme pla­ tracţie, lichidarea defecţiunilor tehnice, liîrluţ şi loan Mîclca III, cele din aba­
cieni şi ingineri din regiunea nul ce ne revenea pe primul trimestru
noastră şi-au luat o scrie de al anului. La acest succes se mai adau­ au dus la sporirea capacităţii de trau- tajele cameră în fruntea cărora se afU
angajamente mobilizatoare. Ele gă umil : calitatea muncii noastre. In sporc pe verticală şi dotarea exploa­ Mănăilă Bălăncscu, Nicolac Ncdclcscu,
s-nit angajat să îndeplinească luna ianuarie, procentul de declasare a tării cu încă 3 locomotive L.A.M.4 au Moisc Danciu precum şi numeroase alte
planul de producţie înainte de lontci a înregistrat doar 1,90 la sută, în creat condiţiile necesare reorganizării brigăzi, au realizat randamente de 7-U
termen, să realizeze economii martie mai puţin. In luna februarie am transportului în subteran. In acest sens tone pe post. Sporirea productivităţii
la preţul de cost, sâ execute putut raporta şi nu fără mîndric, că nici comitetul de partid a indicat conducerii muncii cu 101 kg pe posc a făcut sil
produse de cea mai hună ca­ un kg. din fonta elaborată de noi n-a tehnice măsuri organizatorice în vede­ crească şi viteza de avansare de la 87
fost declasată. E un succes pe care ne rea creşterii vitezei de transport. Pe m.l. planificat în abatajele cameră, la
litate ele. Asemenea angaja­ străduim să-l obţinem şi în viitor. baza acestor indicaţii a fost reorganizat 101,7 m.l. realizai. Pe această bază în
mente şi-au luat j>j colectivele Rezultatele înscrise în primul trimes­ transportul subteran, în posturile cheie luna aprilie s-au extras peste sarcinile
Fabricii chimice din Orăşlic şi tru, însufleţirea cu care munceşte între­ au fost numiţi comunişti, s-a îmbună­ planificate 7.540 tone de cărbune. Mi­
Uzinei „Victoriau din Căhin. gul colectiv, dorinţa furnaliştilor de a tăţit şi starea tehnică .1 materialului ru­ nerii de la Lonca au vapor tac la 1 Mai
da mereu mai muică fontă şi mai buna, lant şi de extracţie pe verticală prin ca au extras în acest an peste plan mai
Despre telul cum se duc la în­
ne-au făcut să ne luăm noi angajamen­ efectuarea la timp şi de calitate a re­ mult de 13.000 tone de cărbune, îndc-
deplinire angajamentele ne-au te, hoeărîţi fiind ca ele să devină fapte. viziilor tehnice şi a reparaţiilor curente plinindu-şi angajamentul lua: în între­
vorbit unii tovarăşi din unită­ Astfel că angajamentul furnaliştilor din îmbunătăţirea transportului a făcue ca cerea socialistă.
Călan nu mai este de 2.000 tone fontă fronturile de lucru să fie mai bine apro­ Activitatea economica desfăşurata în
ţile amintite.
peste planul anual, ci 4.000. vizionate cu materiale şi vagonccc goa­ primele patru luni arată însă că condu­
Cîc priveşte echipa noastră, a treia le. sarcină care a stat în permanenţă în cerea tehnică a exploatăm v,v trebui
de la furnalul II, contribuţia cî la atenţia cadrelor tehnice şi inginereşti. să se ocupe îndeaproape de îndeplini­
înainte de termen realizarea angajamentului total se va In recomandările făcute conducerii ex­ rea ritmică a planului, din prima şi
simţi din plin. In trimestrul I al anu­ ploatării de comitetul de partid se pre­ pînă în ultima zi a lunii. De asemenea,
Colectivul sectorului de metalurgie lui, echipa noastră a dac 390,7 tone fon­ ciza necesitatea întăririi rolului maistru­ este necesar ca organizaţiile de partid
ŞÎ mase plastice al Fabricii chimice din tă peste plan, iar în prima jumătate a Aşezată în apropiere (le locul care asigură materia primă, întreprinderea de materiale de construcţii lui în producţie, îmbunătăţirea asisten­ să mobilizeze întregul colectiv de mun­
Orăşeic este hotărît să întâmpine cea lunii aprilie a mai adăugat 126,1 tone. din Dircea asigură în mare parte materiile necesare construcţiilor social-culluralc din regiunea noastră. ţei tehnice şi întărirea controlului asu­ că )a lupta exigenta pentru reducerea
de-a XX-a aniversare a eliberării pa­ In ultimele două luni, datorită asigură­ IN FOTOGRAFIE: Vedere exterioară a întreprinderii din Dircea. pra modului în care se îndeplinesc sar­ pioccncului de cenuşă din cărbune sub
triei cu succese deosebite în muncă. rii unui mers constant al furnalului, pre­ cinile de plan. Măsurile luate de con­ admis. Rezultatele lunilor martie şi apri­
Pentru aceasta nc-am angajat să reali­ cum şi prin menţinerea constantă şi ducerea tehnică, ridicarea calificării pro­ lie arată că colectivul de muncă de !i
zăm pînă la 23 August economii la în­ ridicata a temperaturii acrului insuflat, fesionale a maiştrilor, urmărirea opera­ E. M. Lonca a pornit pe un drum bun.
treaga producţie în valoare de 750.0C0 echipa noastră n-a înregistrat nicî cea L A O R D I N E A Z I L E I tivă a realizărilor obţinute de fiecare Rezultatele obţinute se cer dezvoltate.
Ici. Un alt angajament este să echipăm mai mică cantitate de fontă declasată. echipa, revir sau sector, şi-au dovedit Minerii s-au angajat să întâmpine cea
fabrica de mase plastice din Iaşi cu toa­ Experienţa noastră, îndrumarea pe operativitatea. Maiştri cum sînt losif de a XX-a aniversare a eliberării pa­
te matriţele necesare confecţionării fi- care o avem permanent din partea or­ Am enajarea terenului pentru irigaţii Bcnko, loan Cărcălcami, Lrnest Vodila, triei cu toate sarcinile de plan şi anga­
tingurilor din mase plastice, sâ realizăm ganizaţiei de partid, ajutorul tehnic pri­ Gheorghe Gavrilcscu, Eugen Ţ if şi alţii, jamentele luate nu numai îndeplinite,
numai produse de calitate superioa­ mit dm partea maiştrilor, a conducerii s-au preocupat îndeaproape de îndru­
ră ctc. secţiei ne dă certitudinea că angajamen­ In gospodăriile colective din regiunea ja t1 pe iazurile de lîngâ terenurile des­ cuvenită. De exemplu, pînă la dara de ci chiar depăşite. Faptele arată ca ci ştiu
tele vor fi îndeplinite cu succes. Echi­ noastră se cultivă cu legume 2.000 de tinate culturilor de legume. Din supra­ 7 mai la G.A.C. din Totoi lucrările de marea brigăzilor de mineri, de aprovi­ să-şi respecte ctivîntul dat.
Obiectivele stabilite au fost discutate pa noastră, ca şi celelalte echipe de hectare. Pentru obţinerea unor produc­ faţa amintită 12 Iu sînt situate în apro­ amenajare pentru irigaţii nici nu au în­
cu întregul colccciv, iar conducerea sec­ fvirnalişti, merge pe drumul cel bun. ţii toc mai sporite Ia unitatea de su­ pierea satului Mesentea unde canalele ceput deşi colectiviştii au prevăzut să zionarea locurilor de munca. S. POP
torului a întocmit un plan de măsuri prafaţă s-au prevăzut să se irige 1.300 sînc deja amenajate. Pe alee 13 ha. la irige 54 de hectare. De asemenea, la
tchnico-organîzatorice. Mul ic obiective GHEORGHE IVAŞCU Oiejdea, lucrările se apropie de sfârşit. Miccşti, pe cele 53 de hectare prevă­
din plan au fost puse în aplicare. Amin­ prini-furnalist la furnalul I! de hectare, cu 500 de ha mai mult dccît zute, lucrările abia au început. La
tesc doar cîteva dintre ele. In acest an de la Uzina ,,Victoria“ Călan în anul trecut. Pentru a se putea rea­ Mai sînt doar necesare ceva amenajări G.A C. din Mihalţ, pe 120 de ha şi la Primirea de către preşedintele Consiliului de Siat
pentru canalele
secundare. Realizarea
am urmărit cu atenţie încadrarea în liza obiectivul amintit, în numeroase G.A.C. Ş.trd pe 15 I12 care se vor iriga,
consumurile specifice stabilite, încărca­ gospodării colective S-a trecut la ame­ lucrărilor pe suprafeţele amintite s-a Gheorghe Gheorghiu-Dej, a ambasadorului Franţei
rea atelierelor la capacitatea maxima, ÎNSEMNATE CANTITATI najarea terenului pentru irigat. In acest făcut în perioadele cînd muncile agri­ nu s-a făcut nici o lucrare de amena­
ocuparea locurilor strangulate pe maşini sens', pe suprafeţele prevăzute pcncru cole nu au fost aglomerate. jare. In ziua de 13 mai Gheorghe Gheor­ basador extraordinar şi plenipotenţiar
cu muncitori în trei schimburi, echi­ DE CĂRBUNE PESTE PLAN amenajări în această primăvară, con­ O atenţie deosebită acorda acestei ac­ Faţa de situaţia arătată se impune ca ghiu-Dej, preşedintele Consiliului de al Franţei la Bucureşti, cu caic s-a in-
parea tuturor maşinilor cu matriţe cu Iniţiativele „Două fîşii de cărbune pe form proiectelor întocmite, au şi înce­ ţiuni şi colectiviştii din Cugir. Ei au în roate gospodăriile cultivatoare de le­ treţinuc cordial.
cuiburi multiple care să înlăture deba- zi" şi „Două cîmpuri pe schimb din put lucrările. La gospodăria colectiva prevăzut să irige întreaga suprafaţă de gume, organizaţiile de partid să îndru­ Stat al R.P. Romînc, a primit în vizi­ La primire a participat şi Grigore
vurarca şi altele. din Orăşeic se cultivă 30 ha cu legume, 20 de ha pe care o cultivă în acest me consiliile de conducere ale G.A.C. tă protocolară, de rămas bun, în legă­
fiecare aripă" au fost îmbrăţişate şi de Gcaniânu, secretarul Consiliului de
Aplicarea în practică a unor aseme­ brigăzile conduse de comuniştii loan suprafaţă ce se va iriga în întregimea an cu legume. Apa se va scoate din pentru a mobiliza forţe de muncă spo­ tura cu plecarea definitiva din ţara Stat.
nea măsuri, eît şi entuziasmul cu caic Davîd şi Aurel Cristea Jc^a E. M Anî- Din momentul cînd s-a putut lucra sursa pe calc gravitaţională, în care rite la efectuarea lucrărilor ..de amena­ noastră, pc-Pierrc Paul Bouffaiuis, am- (A ger preş)
lucrează muncitorii, au dus la obţinerea noasa. în cîmp, colectivişcii îndrumaţi şi spri­ scop s-a reparat siăvilarul necesar. Aici jare a canalelor principale şi secundare,
unor rezultate îmbucurătoare. Iată de De la începutul anului aceste brigăzi jiniţi de organizaţia de partid din ca­ insă trebuie să se facă lucrări de corec­ lucrări care trebuie să se termine în-
ce angajamentele luate în cinstea zi­ au reuşit sâ realizeze zilnic cîtc două drul gospodăriei, au început amenajarea tare a canalului principal de aducţîunc tr-un timp cîc mai scurt.
lei de 23 August sînt pe calc de a se fîşii de cărbune pe zi, mcnţinîndu-sc ast­ canalelor principale şi secundare. Pînă care s-a realizat încă din anul trecut şi In acest sens acolo unde se fac ame­ Ceferişti la odihnă şi tratament
realiza. Iu curînd vom trimite la la 12 mai lucrarea s-a realizat pe 25 apoi a canalelor secundare. najări nor este necesar de a se urmări
fel în rîndul fruntaşilor în întrecerea ha. Scoaterea apei din sursa de irigare
Iaşi 10 matriţe, iar din angaja­ socialistă. se va face cu ajutorul unei pompe ce Deşi lucrările de amenajare a terenu­ realizarea întocmai a accsţoia după Zi de zi, pe adresa sindicatului Din scrisorile celor aliaţi la odih-
mentul de 750.000 Ici am realizat deja Datorită eforturilor depuse de mine­ arc o capacitate de HO—160 nvc. pe lui pentru irigaţii sînt avansate în multe proiectele întocmite. statici C.F.R% Simeria sosesc tot mai nă şi tratament aflăm că Irinarul
unităţi, totuşi trebuie să amintim
cî
5C0.000 lei. De asemenea, calitatea pro­ rii din brigăzile amintite, precum şi de ora. Ea va fi acţionată de un tractor pînă la data de 7 mai din cele 1 300 de Specialiştilor din unităţile care execută multe cărţi poştale ilustrate din sta­ l.azăr Cojan işi petrece concediul
duselor noastre s-a îmbunătăţit simţi­ minerii din celelalte brigăzi, în primele propricratea gospodăriei. Prin măsurile ha prevăzute s-au realizat numai 248 r.ccstc lucrări )c revine sarcina de a ţiunile ba/neo-climaterice din întrea­ la Borsec. lăcătuşii Anghel Popa şi
4 luni ale anului, colectivul exploatării întreprinse colectiviştii de aici vor asi­ urmări în permanenţă felul cum se
tor. Conducerea sectorului, întregul co­ ha. Jn gospodăriile colective de pe raza ga tară, scrise de ceferiştii trimişi Nislor Barbu la Pucioasa şi Slănic,
miniere din Aninoasa a extras pcsce plan gura apa necesară pentru culturile de execută amenajările terenurilor res­
lectiv, va depune toate eforturile ast­ 8.000 tone cărbune şi a obţinut econo­ legume în perioadele de secetă. oraşului Deva aceste lucrări sînt ră­ pective. la odihnă şi tratament Răsloindu- cantoniera tilanca Mat la Vatra Dor-
fel ca angajamentele luate în cinstea mii la preţul de cost de circa 200 000 $i la G.A.C. din Galda de Jos, raio­ mase în urmă. Aici amenajările pe cele Paralel cu aceasta vor trebui reparate le, constaţi cu bucurie cită dragoste, nei, lucrătoarea Paraschiva Dragoş
232 ha prevăzute
nici nu au început
marii sărbători să fie cu mult depăşite. Ici. nul Alba, din suprafaţa de 35 ha cc se încă. In gospodăriile colective din raio­ şi revizuite toate utilajele cc se vor fo­ căldură şi recunoştinţă conţin. „Din la Buşteni, berarul Alexandru Zudor
Ing. CONSTANTIN MIRE/Y Rezultate bune s-an înregistrat şi în nul Orâştie din cele 300 ha, planificate losi la irigaţii cum sînt motoarele sta­ frumoasa staţiune trimitem salutări la Govora
şeful sectorului metalurgie primele 5 zile ale lunii mai, cînd s-au cultivă cu legume în acest an, 30 de s-au realizat abia 60 ha, iar în raionul bile. electrice, pompele, conductele şi întregului colectiv”... „Ne simţim Alţii aşteaptă nerăbdători pentru
şi mase plastice extras cu ICO tone cărbune mai mult dc- hectare se vor iriga pe calc gravitaţio­ altele. foarte bine. Aici este m inunat".. ;'<-şi petrece concediile de odihnă
de la F.C. Orăştie cît prevedea planul de producţie. nala, cu ajutorul unor stăvilire amena­ Haţeg din 150 ha s-au amenajat doar 25 Proccdînd în acest fel, unităţile agri­ în Inimoasele staţiuni de pe litora­
hectare. In ptimele două trimestre ale anu­
cole vor contribui la asigurarea necesa­ lul Mării Negre Desigur, în sezonul
Cu toate că în unele unităţi din ra­ rului de apă pentru legume în perioa­ lui, comitetul sindicatului a teparii de vară şi toamnă, numărul celor
ionul Alba lucrările amintite sînc mai dele de secetă ceea cc va influenţa po­ zat 132 bilete pentru sta(iuni, tri- care vor li trimişi va li şi mai mare,
Âşa-i azi în Apuseni avansate, în multe gospodării colective zitiv asupra producţiei la hectar. mitînd în primul rînd pe muncitorii CREŢU EMIL , j
ing. A. POTOPEA
acestor acţiuni nu li se acordă atenţia
de la siguranţa circulaţiei.
corespondent
Călătorind din Deva spre Prad In anul 1044. lucrau in fot raionul oparalc Ronlqcn noi, 6 cotpos-
fnt/lncşti multe lucruri care I(i In­ Brad aproximativ 15 medici toapc şi alte aparate. Fiecare p e n tru cc/ cmc poposeşte înliia — prin acel neîntrerupt dutc-vtnn înşişi. Din întrecerea lor însufleţi­ Io depilata mult calitatea lingoului 1
cintă privirea. După cc autobuzul In anii regimului democrat-popu­ unitate dispune de un laborator in­ * dală pe meleagurile httnedo- — tncatcă Herul vechi la cuptorul tă s-uu născut in primele patru tuni de nici. F.chipclc de turnători con- J
trece podul pcs.'c Mureş, după cc lar s-n acordat şi se acordă o aten­ cest tal cu toi utilajul, necesar. De rene, olclăria nouă din marele com­ nr. 6, in celălalt capăt al halci, se qIc anului mat bine de 29.000 tone tinse dr Ilic Mntorrpi, Constantin 1
este lăsată în urmă comuna Şoimuş, ţie deosebită îngrijirii sănătăţii oa­ asemenea s-a distribuit la toate cir­ binat siderurgie in continuu dez­ luci oază cu minereu pe şarjă pen­ otel i/c* buna culilolc pvslc sarcinile Cicul, llăialuntbrc Crişniyiiu şi alte- |
apar lot mai pregnant locurile des­ menilor muncii. In acest scop au cumscripţiile trusa ’ medicului de cir­ voltare, constituie un punct de a- tru -decarburare. Reacţii violente lac de ptan. Nume cu loan Rtodan. Ale­ le, sint bine cunoscute in scclie
crise cu o deosebită măicsltie de lost investite sume importante de cumscripţie cu apartura şi. medica­ traclic deosebit. Semetia celor şase ca flăcări uriaşe scăpate din zăga- xandru Ciocan. Teodor Carontalis, penhu preocuparea lo( de-a redu­
Auqustin Maicr, loan Drăghin, loan
Geo Dogza, intri tot mai mult in Ier bani şi In raionul Brad. In comunele mentele de urgentă. coşuri prin care respiră fit mic toi zurilc mutdi /o; să cuprindă cttp- Prastea, Constantin Enache. Con­ ce zi de zi • Iclcclcle de lingouri,
mccăloarca privelişte a munli/or raionului uu lost trimişi mediei şi Desigur că s-ar putea da încă atitea cuptoare uriaşe, lingă ca re tarul intr-o plutite de ioc. Din ca- pierderile, tehuiul.
Apuseni, Drumul pină hi Brad este cadre medii sanitare capabile să a- multe aspecte privind înzestrarea olclarii — făurarii miilor de tone f)cspărlindu-te de moderna ofe- \
parcurs repede, deoarece şoseauo a sigure o asistentă medicală compe­ unităţilor sanitare din raionul Brad. de o(cl veghează zi şi noapte — il> lătie eu oamenii ci harnici,
lost asfaltată. Trecind prin sulele tentă. Datorită acestui tapt. în anul Cu ajutorul lor cudrclp mcdlco-so- atrag privirea de departe. Nerăbda­ sim/i parcă o slringcre de inimă,
aşezate de-o parte şi de cealaltă a 1052, deci la numai ti ani după eli­ nilare au posibilitatea să acorde o rea de-a lacc cunoştinţă cu aceşti Făurarii miilor de tone 0 părete de rău. Arunctndu-li pri- \
şoselei, observi numeroase case şi berare, funcţionau în raion 4f> me­ minuitori iscusiti ai celor mai mo­ • 90 virea înapoi, vei vedea fumul ce- 1
alte construcţii noi. Bradul, reşedin­ diei Si 87 cadre medii scnilarc. Ei îşi asistentă medicală la nivelul cerm- derne agregate siderurgice din tură. nuşiu slobozit din t nalte le coşit rt \
desfăşurau activitatea in 11 circum­ lelor. Medici cum sînt Comei Cas­ le cuprinde repede. cum se pierde treptat, treptat. El \
ţa foştilor exploatatori o bogăţiilor scripţii sanitare, două st>ifa/c. un T 'o l cc vezi pe platlormn cup- duce in depărtări mesajul (aurari- \
am munjn apuseni, şt-a scnimant sanatoriu T.D.C. douu policlinici ele. tilia. Octavian Sintimbreanu, Gheor- * toacelor noii olclării te im­ l)ina aparatelor, de hi masa de co­ stantin Corlaciti şi ale altora, sini lor miilor de tone de otel, mesa Iul
complet intălişarca. Aici au lost Numai in anul 1052 au lost oco;(/a/c ghe David. loun Ghiteun din Brad. presionează. Macaralele enorme cai mandă, primul nfetar struneşte după rostite cu respect fn scclie. Vredni­ harnicilor plămăditotl al ofctuliil
construite zeci de blocuri in care la spitalul şi policlinica din Brad Constantina Costum din Gura barza, uriiUul lor sacadat, tulind continuu voie votul de loc care se zbuciumă cia lor se măsoară in mii de tone huncdorcan. a acelora care smulg
s-au mulat oamenii muncii. aproape 55.030 consultaţii şi trata­ pe şinele din lata cuptoarelor, hala. din ce in ce mat neputincios. In- nici depăşire.
...In curtea spitalului unificat din mente. Ttalan Cortina din Vapi şi uliii şi-au prelungirea ameninţătoare a nestin­ fr-un lirziu potolindu-sc tlc-a bine . Iureşul întrecerii şi-a croit drum zilnic mituite preţioase timpului,
Brad ciliva oameni munceau de vor. adus o contribuţie deosebită la îm­ selor limbi de toc le lac să trăieşti tea. peste fot. In hula de turnate vel translormindu-lc Ut otel.
. ăiau de la rădăcină doi arlniri hn- Moştenirea grea primită In do­ bunătăţirea continuă a sănătăţii oa­ clipe de neuitat. Oamenii secţiei, adevăraţi slă­ găsi acelaşi clocot de muncă inlcn Gl-I I NEGREA
Irini. crescuţi pe aleea principală. meniul saiuim nu a putui ii insă li­ menilor muncii din raion Astăzi lo­ Un spectacol unic In felul lut iî> nini ai locului, inlruntind dogoa­ să. Otelul odată evacuat din cup­ controlor lehtiic
Cum era vremea pritm ilui. o parte chidată pină in anul 1052. Ptm grija olcră cele şase cuploare atluic in rea, .scurlind 2i (le zi durata şomc- toare in oalele ttriaşc este dat in C. S. Hunedoara
din medici ieşiseră in curte pentru partidului şi slutului nostru au lost cuitorii Apusenilor se bucură din faze dilcnic de lucru. In timp cc Iu lor, reducind aproape total şlulio- grija ofelarllor turnători. De telul
a petrece cîteva clipe de răgaz. alocate in fiecare an landuri însem­ plin de \ iuta nouă luuritu in anii cuptorul nr. 1 macaraua de şarjate nâtilc neproductive, se întrec pe ci cum ci işi loc datoria de acum inco-
Printre ci se afla şi Petru Mogoşan. nate pentru îmbunătăţirea continuă pulcdi populate. i
directorul spitalului. a acti\Hăt ii mcdico-sanitarc. In V. ALBU ' La con creî
— Sînt frumoşi arborii, dar ne în­ anul 1903, de exemplu, s-u cheltuit Mituf . — ^ _
curcă. Vrem să ns/n//ci»n această in acest scop in raionul Brad sumo Un act umanitar
porţiune pentru a da spitalului un de N.R44.45C) Ici. Spitalele ihn Brad Pe luilda de steri! /1 secţiei
aspect şi mai frumos. Şl d i, spitalul şi Baia de Criş an inşi modernizate Haneş — E.M. ZUlna — au fost
nu a lost întotdeauna aşa. Nu aven Acum spitalul din Brad arc 104 pa­ Cineva a suferit o hemoragie dato­ sCfipati mai muI|I vatjo.aeţi. In
canalizate. Iar sediile nu etan do­ turi. cel din Baia de Criş 100 pa­ rită unui accident, o mamă nu poate loc sa fîe scoşi, sini acoperit!
tate cu aparalaj corespunzător. Acum turi, sanatoriul T OC. Brad 210 po­ naşte dccît cu intervenţie chirurgicală. cu sterilul oue se descarcă in
avem totul hi dispoziţie... luri ele. De asemenea, jn raion htnc- Sîngclc pierdut le-a slăbit mult organis­ fiecare zi. Curios câ accsţ Iu*
lionea/â 5 casc de naşteri, 2 stal ii cru se petrece sub ochii tova­
Poate că discuţia ar mai li con­ mul, viaţa le este în primejdie. O trans­
tinuat dacă nti-şi tăcea apariţia un de salvate cu 7 autnsufvări, dis­ fuzie la timp le dă puteri nebănuite, îi răşilor din conducerea secţiei,
pensate de întreprindere, staţionare
pac;cm aflat intr-o stare ceva mai de circumscripţie, 15 circumscripţii redă familiei, societăţii. Sîngclc însă nu cure Iree zilnic prin fata hal­
gravă. Medicii au luat pe loc toate mcdico-sanllarc. 5 cabinele stoma­ este un produs sintetic, obţinue pe calc dei de steril.
măsurile. Salvarea vieţii oamcniloi tologice. 7 puncte de sănăiaic de de laborator. El nu poate ajunge în
este o datorie de mare răspundere spitale la dispoziţia medicilor dccîc daca
/>e care medicii din Brad o lac cu circumscripţie şi altele.
mul/ă conştiinciozitate. Dăruirea O grijă deosebită s-a acordat este dăruit de oameni. A fi posesorul
pentru meseria aleasă Izvorăşte din construirii de noi localuri fn care carnetului de donator de onoare, este
ataşamentul lor profund peni ni re­ ncrsonulul mcdicn-sanilar să-şi poa­ un lucru de care sînt mîndri mulţi ce­
gimul (lemocrai-popular. este un răs­ tă desfăşura activitatea. Un locul tăţeni ai patriei noastre. Acest senti­
turna dat g riiii ne care partidul şi de dispensar modern construit din
landurile statului, a tos/ dat in lo- ment l-au încercat cu emoţie şi cei 500
statut nostru o uu tată de cuilrcld losinlă in comuna BlâjenI. Alte
nxxdico-saniiatc donatori onorifici din oraşul Deva, Si-
două localuri (,u fost dale in folo­
înainte de 23 August 1044 molii sinţă in comunele Umedul de Jos meria şi împrejurimi.
din „tara de niotră" trăiau Intr-n şi Bucureşci Toulc aceste unilăli Donatori cum sînt tov. Ştefania Chir-
cruntă mizerie. Bolile sccciau sute sini dcsci\ ite de. peste 70 medici şi migiu de !a ll.R P.R., Gheorghe Manca,
de vicii. Asistenta medicală era 105 cadre medii. I'cnltu o acorda un ing. Aurel Popa de la Exploatarea mi­
tratament eît mai competent, toate
inexistentă. Doar in comunele mai nieră, Pirvonin Biscaru de la B. I. şi
unităţile sanitare din raionul Brad
dezvoltate exista cîtc un medic care au fosi înzestrate cu aowTitaj mn- mulţi alţii, au donat de mai multe ori
işi desfăşura activitatea In încăperi dern şi cu cantităţi suficiente de sînge în mod onorific.
nccorespunzăloatc, lipsite de apa­ medicamente. Amintim că numai In PA VEL ClAl’OŞ — Nu mu 1 poale sputtc nimeni cd
ratura şi medicamentele necesare. ultim ii ani au lost procurate 10 secretar a) Comitetului * vaqonclcle nu sini umplute atît cil
orăşenesc de Cruce roşie Deva le permite capacitatea.