Page 38 - 1964-05
P. 38
Drumul socialismului Nf. 2915
Pag. 2
VES Ti
Realizările vor ti $
DIN REGIUNE
— --------------------------------------------------- (
îmbunătăfite continuu redacţiei, tov, C. BADUŢA, in
O Intr-una din corespondenţele trimise
formează că Oficiul dc aprovizionare şi
desfacerea legumelor şi fructelor din Pe
Dc la un an la altul baza tehnîco-ma- obiectiv s-a stabilit un plan dc măsuri fiecare zi peste prevederile planului 40— troşani, a reuşit să realizeze şi să de
păşească planul la desfacere în primul
tcrialâ a gospodăriei agricole dc stac din tchnico-organizatoricc, caic aplicate în 50 1 lapte. Asemenea producţii pot rea
trimestru cu 769.000 lei. La aceasta su
Bîicca s-a dezvoltat simţitor, pc această practică vor asigura îmbunătăţirea sim liza şi ccdalţi lucrători dm sectorul zoo contribuit, mai ales, lucrătorii magazi
calc crcîndu-sc condiţii pentru spori ţitoare a realizărilor în sectorul vegetal tehnie. Pentru aceasta vom căuta să
rea continuă a producţiei agricole şi şi în cel zootehnic. Astfel, pentru spo generalizăm, în cadrul consfătuirilor dc nelor nr. 1 şi 4 Jjn Petroşani, nr. 12 din
Lupeni. nr. 17 din Vulcan care au în
pentru reducerea preţului dc cost al rirea producţiei la Iu la cereale şi la producţie şi a unor schimburi dc expe registrat depăşiri la planul dc desfacere
produselor. Analizîmi însă rezultatele plantele tic nutreţ cultivate s-a acordai rienţă, metodele dc lucru ale îngrijito cuprinse între 25 şi 40 la sută.
cconomico-financiarc pe care le-a obţi o mare atenţie efectuării la un nivel rilor mulgători fruntaşi. Ca urmare a
nut unitatea noastră se poate constata, agrotehnic corespunzător a lucrărilor măsurilor aplicare, în primul trimestru Cu cîccva z.îic în urmă, comitetul
pe dc o parte, că ele nu sînt la nivelul dc fertilizare şi tic pregătire a terenu al anului 1964 am predat peste sarcinile sindicatului şi conducerea întreprinderii
posibilităţilor, iar pe dc alcă parte, că lui, precum şi însămînţărilor. Prin uti dc plan peste 400 hl lapte, preţul de dc gospodărie orăşenească din Orăştic,
există suficiente rezerve, caic printr-o lizarea mai raţională a parcului dc ma cost pe litru finul mai scăzut cu 0,19 întreprindere fruntaşă pc raion, a orga
vaforificare nuî deplină permit ca ac şini şi tractoare am reuşit să. efectuăm Ici faţă dc prevederile planului. Toto nizai pentru muncitorii evidenţiaţi în
tivitatea dc producţie- să fie mult îm aceste lucrări încr-un timp mai scurt dată s-a realizat sporul în greutate la întrecerea socia'htă o cxcu-sic prin
bunătăţită. Cauza principală caic a in decîc în alţi ani. în acelaşi timp ele toate categoriile de animale. Realizările»
fluenţat negativ asupra rezultatelor pc fiind de bună calitate. In continuare în zootehnic au fost influenţate în O.N.T. „Carpaţi" pe Valea Prahovei. Cu
acest milei excursioniştii au vizitat şi
care le-am obţinut în anul trecut a preocuparea noaurâ principală o con bună măsură şi dc faptul că am acordat muzeul „Doftaiu" (T. LAZARFSCU).
/ost nercalizai ca prevederilor planului stituie aplicarea la. timp a lucrărilor do n mai marc atenţie ridicării calificării
dc producţie în sectorul vegetal, sector îngrijire a culturilor. Ţinind scama de lucrătorilor din acest sector, introdu
care arc cea mai marc pondere în ca experienţa anilor precedenţi, complexul cerii metodelor avansate dc creştere a O îi' comuna Almnş raionul Orăşpe,
drul gospodăriei noastre. Faptul că pio- de măsuri agrotehnice se va aplica di animalelor, mecanizării unor procese dc Ia lucrările de gospodărire participă ală
ducţiile obţinute au fost mai mici de- ferenţiat de la o tarla Ia alta. în funcţie lucru, preparării furajelor şi alcătuirii turi dc vîrstnici şi mulţi tineri. Zilc’c
cîc cele planificate nu poate fi pus nu de umiditatea şi gradul dc fertilitate a unor raţii economice şi echilibrate. trecute, de exemplu, 32 dc utemişn din
mai pe scama condiţiilor dc secetă, solului, de hibridul sau soiul cultivat. O măsură importantă pc care am satele Poiana, Tcchcrcu şi Valea Icpii au
unele deficienţe în această privinţă da- In acest scop se va urmări îndeaproape ailoprat-o şi care s-a constatat că dă participat la acţiunea patriotică dc lăr
torîndu-sc ncaplicărîi Ia timp şi diferen momentul formării cruste! şi al apari bune rezultate este analizarea periodică C. 5. HUNEDOARA:, Vedere generală a fabricii de aglomerate a minereurilor nr. 2. gire a drumului Almnş-Poiana. Din nu
ţiat a întregului complex elc măsuri ţiei buruienilor. in adunările organizaţiei dc partid şi în dul acestora s-au evidenţiat tinerii Ioar *
agrotehnice specifice fiecărei culturi. Din Cunoscîiu! faptul că asigurarea bazei şedinţele dc consiliu a activităţii brigă Simedrea, Nicolac Stânculcac. Gheorghi
această cauză cheltuielile pc unitatea furajere condiţionează în măsură hotă- zilor de producţie. Urmărirea cu stric Sîn2iana, loan Avram. Aurel Radu şi
de produs au fost nude nui ridicate, ntoarc rezultatele obţinute în zooteh teţe a cheltuielilor şi a veniturilor ob P E T E M E Ş C O L A R E alţii (IOAN CRIŞAN).
ele înneeîmi în sectorul vegetal cu 17 nie. nc-am orientat spre adoptarea unor ţinute pc brigăzi ne dă posibilitatea să
la sură prevederile planului. Realizarea aufe! de măsuri care să ne permită constatăm la timp orice deficienţe şi Q De curînd în unele secţii ale Com
producţiei vegetale la un preţ tic cose producerea nutreţurilor îndeosebi ilîn vorbă mai des şi sistematic cvi părinţii organizaţiile UT.M. pc clase au contri binatului siderurgic din Hunedoara au
mai marc dccîi cel planificat a influ producţie proprie. Dc aceea, pe lingă să luăm măsuri operative pentru înlă Rezultate cît mai bune acestora. Comisiile metodice au pus în buit cu eficacitate la mobilizarea elevi fost organizate acţiuni dc recoltarea
enţat negativ şi rezultatele obţinute în cele 119 ha ocupate cu lucerna şi tri turarea lor. In vederea realizării preve dezbatere problemele cele mai actuale lor la învăţătură, au dat un real aju sîngclui. Dc la oţclăni, într-o singură
zootehnic. Datorită producerii furajelor foi vechi am cultivat 110 ha cu ma derilor planului de producţie şi a înfăp la învăţătură ! ridicate dc procesul de învăţămînt, au tor la buna desfăşurare a consultaţiilor zi, a fost recoltat sînge de la 79 de mun
cu chclruîcli mai mari decîc cele pre zăre, orz şî secară, iar pe alee 150 lu tuirii angajamentelor pc care colectivul organizat lecţii deschise la o serie dc şi meditaţiilor. citori, donatori de sînge. Tot într-o
văzute. cu toate că planul la lapte a am însăminţat lucerna în cultură as încă dc Ia începutul anului şcolar, în obiecte ca limba romînă, ştiinţele natu Spic deosebire dc ceilalţi ani, în ac singură zi alţi 79 donatori de sînge dc
fost depăşit, preţul dc cost pe litru a cunsă. După recoltarea furajelor pen nostru de lucrători şi le-a luat în cin atenţia organizaţiei tic partid a Şcolii tualul an şcolar numărul elevilor din la grupul dc laminoare s-au prezentat
fost mai ridicat cu 0,2S lei, iar din tru mas.ă verde, pe 62 ha vom însă- stea celei de-a XX-a aniversări a eli medii din Sebeş au stat cele mai impor rale, dirigenţie şi altele, iar cercurile pe Ia echipa caic recolta sînge.
cauza unor sortimente de nutreţuri nu mmţa pomnib furajer în cultură du berării patriei vom depune eforturi spo tante probleme ale procesului instruc- materii, printre care pot fi evidenţiate clasele a VUI-a este mult mai marc. Dc Printre aceştia se remarcă tovarăşii
cele de romînă şi matematică, şi-au in
aceea, o grijă deosebită s-a acordat ri
s-a putut realiza în întregime nici pla blă. Te păşuni şi fîneţe au fost aplicate, rite pentru folosirea cît mai judicioa tiv-cducativ: ridicarea continuă a calită tensificat activitatea. dicării calităţii lecţiilor predate la aces Apostol Jurca dc la O.S.M. 1 caic a do
nul dc creştere în greutate la animale de asemenea, o sene de lucrări de îm ţii lecţiilor, desfăşurarea unei intense ac te clase, organizării schimburilor de ex nat sînge dc 39 dc ori, Gheorghe Tîbc-
Depăşirea preţului de cost la produsele bunătăţire. In afară de faptul că au să a forţelor şi a mijloacelor de care tivităţi pentru mobilizarea elevilor la în Pentru formarea unei atitudini conş perienţă prin interasisr.cnţc între cadre riu de la O S.M. II (dc 35 dc ori). Mi-
animaliere a fost Influenţată în mare fost curăţate, pc 60 lu păşune s-a ad dispunem, astfel asigurînd realizarea suşirea cît mai temeinică a noţiunilor tiente a elevilor faţă dc învăţătură, dez le didactice cu experienţă şi cele nui haî Doşa, Gheorghe Şapcă şi alţii (I.
măsură de faptul că ncrcalizarca pro ministrat azotat dc amoniu, iar 20 ha unor producţii toc mai mari la ha şi pc predate, pentru educarea acestora în spi voltarea dragostei dc muncă, în faţa tinere etc. PÂTRAŞCU).
ducţiei planificate la porumbul pentru fîneţe au fost fertilizate cu urină. cap de animal, cu cheltuieli cît mai rit nou. Cadrele didactice, la îndemnul acestora au fost expuse o scrie dc refe Roadele muncii depuse s-au făcut sim
siloz a dus la mărirea cheltuielilor pla Iată doar cîteva din măsurile pc caic scăzute. organizaţiei de bază, au acordat o deo rate şi conferinţe ca ,,Despre predarea ţite La sfîrşitul trimestrului al ll-lca, Q Nu de mult, organizaţia dc partid
nificare pc tona de nutreţ murat cu le-am aplicat şi caic vor contribui cu sebita grijă pregătirii şi expunerii lecţi programării liniare în şcoala medie", mai mult de jumătate din numărul ele dc la Şcoala medie din Sebeş a analizat
ilor, le-au însoţit dc un bogat material
,,Rolul munţii şi cum este ea considera
70 lei. Siguranţă la asigurarea unei bune li ră ALEXE DAN intuitiv, au căutat să-şi cunoască mai pro tă în societatea socialistă" şi altele; a vilor şcolii au obţinut la învăţătură note într-o adunare generală lărgită activita
niri u animalelor şi la înfăptuirea obiec secretarul organizaţiei dc partid bune şl foarte bune. iar numărul celor tea desfăşurată de asociaţia sportivă
Cauzele neîndcplinirii planului pro fund colectivele de elevi şi să munceas fost organizată o întîlnirc a elevilor
tivelor stabilire în sectorul zootehnic. ing. SABIN BLADA cu rezultate mediocre a scăzuc simţitor. „Ştiinţa" în care sînt încadraţi elevii şi
ducţiei marfă şi ale depăşiri! preţului că cu ele potrivit specificului fiecăruia. scolii cu muncitoarea fruntaşă Elena 2a- profesorii şcolii. Raportul prezentat de
Ţinem să subliniem faptul că pe baza director De asemenea, s-au cfcctuae mai multe In prezent, în şcoala noastră se de
de cost au constituit obiectul unor ana unei analize temeinice am cjuns la con G.A $. Bîrcca vizite la domiciliul elevilor, s-a stac dc han, de Ia fabrica „Sebeşul" ctc. pun eforturi susţinute pentru încheie secretarul asociaţiei sportive şi discuţi
Sub îndrumarea organizaţiei tic partid,
lize temeinice din partea organizaţiei dc cluzia ea există şî alee rezerve caic va rea anului şcolar cu rezultate dintre ile purtate au scos în evidenţă rezulta
partid şî a conciliului G.A.S. Cu acest lorificate mai bine pot ’ contribui U cele mai bune. tele obţinute de asociaţie în educarea
membrilor săi, pontni întărirea disci
prilej s-a ajuns la concluzia câ priiur-o creşterea producţiei pe cap de animal. IULIAN lONAŞ plinei şi îmbunătăţirea situaţiei la în
mai bună utilizare a forţei dc muncă şî Astfel, îngrijitorul mulgător Vasilc Fe- locţiitor al secretarului organizaţiei văţătură a elevilor, membri ai asocia
de bază P.M.R. Şcoala medie-Sebeş
a mijloacelor de care dispunem putem lecan, princr-o bună îngrijire şi hrăni- Safe frumoase şi bine gospodărite I ţiei sportive (L IONAŞ).
spori continuu producţia la ha şi pe rca diferenţiată a lotului de vaci pc Colectivul — m ijloc
O Intr-o consfătuire dc producţie or
cap dc .animal, în acelaşi timp obţinînd care le are în primire îşi depăşeşte luna In cadrul ac{iunilor de în sultat aceşti factori in probleme m p., plantarea a 50 pomi ornamen eficace de educare ganizată dc grupa sindicală la care au
privind amenajarea unui loc de
produsele la un preţ dc cost tot nui de lună sarcinile de plan. frumuseţare şi gospodărire a odihnă pentru colectivişti. Căminul tali in curtea sfatului popular şi a participat toţi lucrătorii unităţilor
şcolii de 8 ani,
săparea gropilor
scăzut. In vederea realizării acestui Fină acum de la lotul său . dat . i sutelor. între stalurile popu cultural, biblioteca comunală şi ci pentru arborii ornamentali ce s-au La unul din consiliile pedagogice ale T.A.P L. din oraşul Vulcan s-a analizat
lare comunale din raionul Ha nematograful sătesc oferă posibili plantat pe drumul care face legă Şcolii medii dm Orăştîc. tov. prof Ni- activitatea restaurantului din Vulcan şi
ţeg se desfăşoară o susţinută tăţi de organizare în mod plăcut a tura între soseaua naţională şi sa cotac Gheorghe a expus referatul cu a celorlalte unităţi. Cu acest prilej s-a
Întrecere Se întreprind cu a- timpului liber; un parc cu bonei tul Cîrneşti ele. tema „Metode dc verificare şî apreciere evidenţiat faptul că această unitate şi-a
a cunoştinţelor elevilor". După ce aces
depăşit planul trimestrului I cu peste
Succesele ceferiştilor cest prilei numeroase a il’uni, pentru odihnă are însă şi el avan La Toteşti se construieşte anul a- ta a arătat rolul important pc care îl au 1CO.OOO lei (AUREL HOZU).
se nasc noi iniţalivu, se fac
noi propuneri Pentru a wdea tajele lui în ce priveşte recreerea. cesta un cămin cultural. Pînă acum cadrele didactice în instruirea şi educa
rea cadrelor dc mîine ale societăţii noas
ce acţiuni s-au intreorins, cate Apreciind acest lucru am ajuns s-a procurat m ajoritatea m aterialu tre noi, a subliniat modul în care pro © Pentru .a crea condiţii mai bune
Asigurarea la timp cu vagoane pen toate garniturile să fie compuse în sînt rezultatele obtinuie. am la concluzia că pe terenul din faţa lui necesar. Aici s-au transportat dc muncă şi cu scopul dc a îmbunătăţi
tru îocfu’cac şt a condiţiilor de descăr timpul şi cu tonajul stabilit a făcut ca stat recent de vorba cu secre cinematografului sătesc putem a- 127 m.c. de piatră, s-a săpat funda fesorul trebuie să-şi apropie elevii, să-i calitatea produselor de tîmplărie, con
facă să înveţe conştient, felul cum tre
care şi reîncărcarc a vagoanelor, consti acest indicator să fie depăşit cu 6,31 la tarii sfaturilor populare din menaja un parc, In acest scop am ţia şi s-a aşezat piatra, urmînd ca buie să muncească pentru formarea la ducerea întreprinderii de gospodărire
tuie pentru ceferiştii dc la R C.M. Pe sută. comunele Sălaşul Superior si luat măsuri pentru mutarea remizei după campania agricolă de primă clasă a unui colectiv închegat, pc care orăşenească din Orăştic a luat măsuri de
troşani un obiectiv deosebit de impor- Datorită faptului că vagoanele au cir- Toleşti. care ne-au relatat cî- pompierilor care se află aici, s-a vară lucrările să continue. să se bizuic şi să-l folosească în activi lărgire a atelierului dc tîmplărie şi do
tarea lui cu utilaje modeme. Astfel, în
tanrr”I.‘ucrătoi ii acestui sector se preo culac în nurca lor majoricatc încărcate luat legătura cu meşterii care vor M ajoritatea lucrărilor s-au exe tatea instructîv-cducativă.
cupă în permanenţă s-a redus cursa goa leva aspecte din cadrul aces executa împrejmuitul parcului, iar cutat prin munca patriotică a ce Pe marginea problemelor tratate în noul atelier amenajat a fost introdus
de îndeplinirea cu ’>/>u£ MB lă a vagonului de tei întreceri. şcoala, din sera proprie, vo pune tăţenilor mobilizaţi de către depu referat, cadrele didactice au purtat dis iluminatul fluorescent, s-a montat un
succes a sarcinilor CORESPONDENŢILOR marfă cu 9,40 la Io dispoziţie răsadurile de flori. Par taţi. S-ou executat astfel lucrări a cuţii fructuoase. Ei au scos în eviden circular, o maşină de îndreptat, freză,
ce le revin. sută, iar viteza de cul va oferi colectiviştilor un fru căror valoare depăşeşte suma de ţă, prin exemple din activitatea perso maşină dc grosime şi fierăstrău pangli
Deşi în primul rn ^ rr^ Tî circulaţie a trenuri Maria Crişan — secretar al comi mos Ioc de odihnă în timpul liber. 85.000 lei. nală, importanţa educării în colectiv şi că ctc. (TUDOR LAZAR).
trimestru al acestui lor de marfă a cres tetului executiv al Sfatului popular Acum ne preocupă repararea şi Printre obiectivele pe care ni prm colectiv a elevilor, necesitatea uni
rii eforturilor tuturor învăţătorilor şi
an au avut dc întîmpinat unele greutăţi, cut cu 3.71 la sută faţă de sarcina planifi Sălaşul Superior: Soţul Sălaşul Su dorea in folosinţă a băii populare. le-am propus să le realizăm anul profesorilor pentru realizarea ţelului co O In raionul Sebeş, numărul depună
datorită timpului nefavorabil, rezulta cată. Prin dirijarea vagoanelor în func perior se numără printre cele mai S-au făcut reparaţiile necesare acesta amintim renovarea căminu mun: formarea omului înaintat al zile torilor Ia C E C. este tot nui marc. Nu
tele obţinute sînt din cele mai frumoase. ţie de mărfurile prezentate Ia transport mori din ioionul nostru El este lo pompei, cazanului şi s-a curăţat lui cultural din Cîrneşti prin ex lor noastre, temeinic pregătit profesio mai în primele două luni ale acestui an,
Asrfcl, planul de încărcări a foat de şi asigurarea cu vagoane de mare capa cul unde numeroşi turişti veniţi să fîntîna care alimentează cu apă. In tinderea lui cu încă o sală şi înlo valoarea depunerilor la C E.C. a crescut
păşit cu 9.46 la sută. încărcîndu-se în citate Ia mărfurile de masă s-a ajuns ca viziteze cabana Pietrele şi frumuse scurt timp ea va fi dată în folosinţă. cuirea acoperişului de tablă cu ţi- nal şi cu o înaltă conştiinţă.
plus 117.KM tone mărfuri. Acest lucru sarcina starică să fie îmbunătăţită cu ţile masivului Retezat, fac un ultim fliă, repararea Şcolii de 4 ani din A. TATU faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut
s-a realizat prin asigurarea necesarului 1,07 la sură. Aceasta înseamnă o eco popas. Iotă motive in plus pentru In toate acţiunile pe care le-am profesor — Şcoala medie Orăştic cu 31 la sură. (PAUL BOŞOROGAN).
de vagoane pentru toate mărfurile pre nomic dc peste 6C0 vagoane a cîtc 20 care am ţinut ca întreaga comună întreprins am primit ajutorul cetăţe Pîclişa şi a exteriorului căminului
zentate la transport, prin dirijarea 1j tone. care au putut fi încărcate cu alte să capete un aspect gospodăresc nilor. Astfel, majoritatea obiective cultural prin înlocuirea geamurilor,
timp a vagonetcloi goale şl încărcarea mărfuri de către alte staţii dc pc reţea. lor propuse pentru înfrumuseţarea amenajarea unei noi săli de clasă /% G IE N B A
tuturor acelora care provin de la des Lucrătorii ceferişti din cadrul R.C.M- cît moi bun. La înfăptuirea lucrări şi gospodărirea satelor se vor reali la Şcoola de 8 ani din Toteşti ele.
cărcări. Petroşani sînt hocăriţi ca şi pc viitor să lor om avut în vedere asigurarea za prin muncă patriotică. Tot in cadrul lucrărilor gospodă CINEMA terpretate dc fanfara ; 6,35 Jocuri
Urnurindu-sc îndeaproape fiecare va obţină rezultate bune, contribuind ast unei legături permanente între sfa reşti se va zugrăvi baia populară populare ; 7,06 Dansuri dc estradă ;
gon de-a lungul diferitelor operaţii s-a fel ia îmbunătăţirea continuă a traficu tul popular şî conducerea coopera Băiuţ Drâghin — secretar al co şi va fi dotată cu un motoraş elec 15 MAI 1964 3,16 Valsuri instrumoncalc ; 9,00 Cîn-
obţinut o reducere a staţionării vagoa lui de mărfuri. mitetului executiv al Sfatului popu tric pentru acţionorea pompei, iar tecc şi jocuri din diferite regiuni ale
nelor la încnrcarc-dcscărcarc de 5,04 la ION CRIŞAN tivei săteşti, a gospodăriei colecti lar Toteşti: Grija sfatului popular DEVA : ! ' Wir/.ma i\caqra — ci- patriei 10,03 Muzică uşoară; 11,30
Germanie,
ncmQtoqralLi „ Patria" ;
sută şj s-au înregistrat economii de operator R.C.M. ve şi şcoala de 3 ani, care să ne faţă de lucrările gospodăreşti şi de la sediul sfatului popular şi la clă stelele laic ~ cinematograful „ Arta“ ; Cnrncc dc reporter ; 11,38 Muzică
27.542 orc/vngon. (responsabilul subrcdacţici volun ajute în realizarea acţiunilor pe înfrumuseţare se manifestă în egală direa şcolii de 8 ani se vor vopsi PETROŞANI : Atenţiune părinţi — populară interpretată dc Lili Creangă
Programarea judicioasă a trenurilor şi tare Complexul C F R. Petro care le întreprindem. măsură atit pentru Toteşti cît şi geamurile şi uşile. cinemalogratul „ Republica" ; Dra şi Gheorghe Gigea ; 12,30 Pagini ale
urmărirea dc către întregul personal ca şani). pentru satele aparţinătoare. Anul Punînd accent pe entuziasmul cu se din muzica uşoară ; 14,30 Emisiune
Bunăoaio, zilele trecute, am con- goste lungă de-o scară — cinemato
trecut, de pildă, au fost electrifi care cetăţenii răspund la chemări graful „7 Noiembrie“ ; ALBA IU- de basme ; 15,00 Din folclorul muzi
cate satele Reia şi Cîrneşti. iar anul le sfatului popular, no-am propus LIA : Cătălotic in aprilie — cine- cal al popoarelor ; 16,40 Duete voca
le şi instrumentale dc muzică uşoa
In s p r ijinul m iş c ă rii a rtistice d e a m a t o r i acesta se va electrifica satul Co- ca anul acesta să realizăm în ac mol' otul „ VicloriQ" ; Mărul dis- ră ; 17,00 „Cîntcccl dc viaţă nouă —
paciul. ţiunile de gospodărire lucrări in cot i — cinematograful „23 Au- montai dc cîntccc şî versuri populare;
g u s r; SEBEŞ:
Un suris fn plină
Tot în cadrul lucrărilor gospodă
din care
valoare de 485.000 lei,
(Ţ)&aetă-ţi / reşti piAem aminti repararea şi în peste 130.000 lei numai prin mun vară — cinematograful „Progresul"; 17.30 In slujba patriei ; 18,05 Program
muzical pentru fruntaşi şi evidenţiaţi
Strici
secret
cinemutor/raluI
—
treţinerea a 2,200 km.
de
drum
77 ?A a f t e / c (Reia-Toteşti; Cîrneşti-Ostrov), ame* că patriotico. „Sebeşul"; ORĂŞTIE: lolantha ~ în întrecerea socialistă. de
PETRE FÂRCAŞIU
8,40 Formaţii
Programul II :
cincmatograhit „Patria" ; împărăţia
najareo şi extinderea zonelor verzi responsabilul subrcdacţici voluntare orifinzUor shimbe — cinematograful peste hotare care au conccrcac în ţara
o noua lucrare pe n regional la spitalul dm Pîclişa cu încă 1.500 din Haţeg „Flacăra’ ; HA'I'EG : Tu eşti minu noastră : formaţia italiană „Cama-
nată — cincmato<iralul „Populat” : cronachc" ; 1Q,30 Melodii dc estradă ;
BRAD: Escondida — cinematograful 11,03 Muzică corală romînească ; 12,09
găţire a reperto probleme de tehnica corală şi in „Slk roşie” ; IU A : Tinereiea lui Ma- Melodii populare ; 13,08 Muzică dis
riului cu p;ek- re terpretare. Poşta redacţiei laliovslii — cinematograful „Lumi tractivă interpretată dc fanfaţă ; 14,10
prezentative clin Trebuie remarcat în acest volum na", Muzică populară interpretaţi dc N i
lolcloml Imneclo- conţinutul educativ al cînlecelor BUDIUL CAROL - Călan ; L LU posibilităţi să realizaţi cu succes astfel colac Trofin şi Ion Copil ; 15,05 Mu
rean. Prelucrările, care au texte inspirate, în majori LEA — Sebeş ; DOBRE VAS1LE — de genuri gazetăreşti. Dacă el ar fi cu RADIO zică uşoară de compozitori romîni ;
16.30 Prelucrări de folclor ale compo
puriînd semnătura tate. din folclorul nou şi mai ales Sebeş ; MARIA BARA — Brcica Strei; prins nu numai pregătirea, ci şî rea zitorilor noştri ; 19,05 Muzică uşoară
lizarea acţiunii despic care aţi scris,
IOAN THIRT — Boşorod. Scrisorile
lui Sabin Drăgoi, varietatea tematicii care cuprinde dumneavoastră rratează aceleaşi proble reportajul puţea fi publicat ; aşa, el pare 15 MAI 1964 interpretată de Ana Lăcăcuşu şi Jcan
maestru al Renu aspecte din viata nouă a regiunii me : activităţi ale şcolarilor în alara neterminat. Programul I ; 5,06 Muzică uşoară Păuncscu ; 19,30 Teatru la microfon;
lui, şi a altor cu noastre. Astfel, se Răsese în culeRere clasei : spectacole, munci patriotice, TUZA ALEXANDRU — Călan. In interpretată la acordeon ; 5,40 Cîntc- „Gramatica familiei" ; 20,27 Muzică
noscuţi compozi piese care cîntă realizări ale reRiu- ctc. Ne interesează în prezent în mod formaţia pe caic nc-aţi trimis-o n-a ce şi jocuri populare ; 6,10 Piese in populară ; 21,40 Muzică de dans.
tori ca Gh. Ilaza- mi înfăptuite în anii noştri („Hune deosebit probleme legate direct tic pro putut fi publicată deoarece a fost de
van, Ion Munlea- doara-! ca o floare”, „Vine Streini cesul de învăţămînt, dc încheierea cu păşită de evenimentul la zi. Scricţi-nc
nu, Glv Dene- de la munte", „DraRa m-i ţara mo >ucces a anului şcolar. despic alte acţiuni cultural-cducativc
tean, M. Neatţu. ţească” , „Fată mîndră Hunedoara’', IOAN NAGHI — Almaş-Scliştc. Re organizate dc club sau biblioteca clu PR O D U CĂ TO R I!
C. Palade ele., „Poartă-ţi Mureş apele" ele.), cîn portajul dumneavoastră este sugestiv in bului. despre formaţiile artistice, despic
constituie un va lece vesele din care se deRajă un titulat, arc cursivitate şi denotă că aveţi spectacolele prezentate ctc.
loros material pen optimism robust şi cîntece lirice şi Contractind laptele de vaca şi bivoliţa
tru toate corurile de dor.
din regiunea noas Lucrările Institutului de speologie cu I.CI.L. Simeria, beneficiaţi de urmă
tră. Corurile cu De asemenea trebuie scos în evi
mai puţine posibi dentă aspectul grafic deosebit de „Emil Racoviţă" toarele avantaje :
lităţi vor găsi în a- îngrijit al culegerii, ceea ce denotă P e n t r u 150 litri lapte c o n t r a c t a t d e
ceasta culegere etoi tuI Gasei reRionale a creaţiei PuLlicaţia „Lucrările Institutului dc leontologie şi color ele sistematică a fau
cînlece melodioa populare de a prezenta la un nivel speologie „Emil Racoviţâ" este destinată nei din peşteri. In afara acestor studii, la o v a c a p e tim p d e u n an, veţi p r i m i :
cîf mai înalt lucrările sale pe plan — 4 0 0 €jr. îariţe pentru un litru lapte
se, uşor de însuşit să facă cunoscute rezultatele cercetări unele articole tratează probleme de eco
editorial Consider că noi, dirijorii, lor referitoare h peşterile din ţara logic şi de dinamică a faunei subterane. pe perioada t noiembrie - 3 0 aprilie
şi interpielal ca avem o datorie de onoare de a stu noastră. Pc Ungă prezentarea cercetărilor efec
de e x e m p l u : dia cu multa atenţie acesl volum, Contimilnd tradiţia lucrărilor marelui tuate de oamenii de ştiiitţă dm ţara noa- — 2 0 0 gr. tarife pentru un litru
,,Poarta-ţi Mureş de n aleRe cu mult spirit de dis- savane llm il Racoviţă, întemeietorul bio- -strâ, publicaţia mai cuprinde şi articole lapte,pe perioada t m ai-3 ! octom brie
cemâmînt piesele adecvate posibili spcologici, publicaţia abordează teme care dau informaţii cu privire la dez — avansuri de bană in contul con-
apele" de I. Mun-
tăţilor formaţiilor noastre şi a le pre complexe privind viaţa subterană. voltarea cercetărilor speologice în alte tractului.
leanu, „Cinlec şi zenta cu multă Rrijâ publicului spec Astfel, unele articole prezintă peşte ţări.
Volumul „Poartă-ţi Muioş apele" ioc de Gh, lîoRcInn. „Vine Streini tator. care trebuie educat să îndră rile nou descoperite din zonele carstice Publicaţia se adresează tuturor biolo Producătorii din zonele de deal şi mun
face parte dinir-o serie de male- de fa munie" de L. PaceaR, „Ou-le gească îndeosebi cîntecele inspirate ale R.P.R. sau descoperirile rezultate în gilor, intcresînd de asemenea pc geolo
riale pe care Casa regionala a ciea- floriile departe" de V. Timiş „l lune- din viata nouă a regiunii noastre. urma cercetărilor efectuate în vechile gi şi geografi, atît din sectorul dc cer te vor fi scutiţi de taxa de păşunat şi
ţiei populare le editează în spriji doara-i ca o floare" de Gh. Derie In felul acesta corurile de ama peşteri. Sînt redate schiţele peşterilor cetări cît şî din învăţămînt.
nul mişcării artistice de amatori. (eanu ctc. tori îşi vor îndeplini cu cinste sar însoţite de o bogată Ilustraţie fotogra Publicaţia „Lucrările Institutului dc vor putea primi credite pentru cumpărări
Alcătuit dinlr-un mănunchi de 30 Do asemenea, corurile cu expe cina de a fi exponenţi ai vieţii lu fică în care sînt reprezentate aspectele speologie „Emil Racoviţă" apaic o dată
de cînlece populare dm repunea rienţă mai mare şl posibilităţi vei- minoase din patria noastră socia cele mai interesante din peşteri. pe an şi se difuzează prin abonament. de vaci a stfe l:
%
In afară de prezentarea complexă a
noastră — mare parte din ele av'mrl tirale. ca cele din Poiana. Alba lu- bilă peşterilor ca biotopi, sînt expuse studii Preţul abonamentului c«;te de 25 lei. — 3.000 (ei pentru vaci şi juninci;
Abonamentele se primesc la oficiile poş
o circulaţie mai resirînsa — volu ha. CiiRir Dobra. I.onen si al: îc'e. Ti of. CONSTANTIN UNGUREANU le privitoare la dezvoltarea vieţii îir tale, agenţiile poştale, factorii poştali şi
mul oferă dirijorilor corurilor de pol aborda în repertoriul lor şî nbe dirijorul cerului <i orchestrei aceste unirăţi naturale. Publicaţia acordă difuzorii voluntari do presă el in între — 1.200 lei pentru vitele.
amatori un deosebit prilej de îmbo piese clin culegere care pun unele C.S.H. un spaţiu important studiilor de pa prinderi şi instituţii.