Page 39 - 1964-05
P. 39
D umul socialismului Pag. 3
Nr. 2915
Angajamentele
se traduc în îaple
O daiă cu lansarea sarcinilor de plan
pe anul 1964, conducerea cooperativei dc
consum din Brănişca, raionul Ilîa (pre
şedinte Gaşpar Nicodim), s-a angajat sa
depăşească sarcinile de plan la sectorul Cartierul Militari — o nouă zona
comercial cu 1 la sută, la achiziţii cu 2
la sută, să realizeze o economic la chel
tuielile dc circulaţie pe semestrul I în --------- industriala a Capitalei-----------
valoare dc 3.000 Ici.
Activitatea desfăşurată dc conducerea Pînă nu demult, graniţa dinspre vest instalaţiilor : muncă gingaşă, migăloa brica livrează mai mult dc 30 dc gar
şi lucrătorii acestei unităţi în trimes a industriei bucurcştcnc era marcată să, dc mare răspundere, care cerc o ca nituri dc mobilă...
trul I, prin organizarea corespunzătoare prin impunătoarea clădire a Fabricii de lificare superioară. Dar ceea cc este Directorul fabricii — Pavcl Ncmeth
confecţii şi tricotaje Bucureşti — un deosebit de semnificativ în acest car — el însuşi un entuziast căutător al
a muncii şi a întrecerii socialiste, a do
adcvărac gigant al industriei dc con tier industrial este profilul noilor uni „noului", mi-a vorbit cu mult entu
vedit că atunci cînd există preocupare, fecţii, întins pe aproximativ 100.000 tăţi, menite să producă bunuri desti ziasm dcsorc preocupările colectivului
sarcinile pot fi realizate şi chiar depă mp. Dacă ne gîndim că în răstimp dc nate celor mulţi. pe care îl conduce, îndreptate spre
şite. Drept mărturie stau faptele. Pla 10 ani întreprinderea a prelucrat circa creşterea continuă a productivităţii,
nul Ia desfacerea mărfurilor a fost rea 70.000 km de ţesături, că în fiecare Am intrat în fabrica dc produse lac spic crearea unor no» tipuri dc mobilă
minut ies de pe benzile dc lucru cîte tate cu simţăn\întul că mă aflu într-un care să satisfacă exigenţele crcsdndc
lizat în procent dc 121 la sută, carte 3-4 cosrumc, că milioane dc articole tri imens laborator, în care albul şi argin ale cumpărătorilor. Rezultatele : 2 000
diversă 197 la sută, la achiziţii 119 la cotate iau drumul magazinelor în fie tiul constituie fondul dominant. Oa dc garnituri de mobilă livrate anual în
sută şi s-au realizat economii la chel care an, ne apare pe deplin îndreptăţit menii care deservesc „uzina albă" — plus faţă de planul iniţial de pioduc-
tuielile de circulaţie în sumă dc 4.8SS titlul „E uriaş", cu care un ziarist ame cea mai modernă întreprindere de acest ţîc, trei milioane lei economisiţi în plus
rican şi-a intitulat reportajul publicat fel din ţară — au făurit o nouă „calc orin gospodărirea chibzuită a mareria-
lei, cooperativa devenind astfel unitate în „New York Times", după cc a vizitat a laptelui'*, din care scot peste 20 dc lelor. O surpriza pentm viitorii cum
fruntaşă pe raion. fabrica. O comparaţie cu fostele ate sortimente. Zilnic, pe porţile fabricii părători : aici se pregătesc, fiind în
Realizările obţinute în primul tri liere dc confecţii Apaca, pe locul că iau drumul centrelor dc desfacere curs dc omologare, noi tipuri dc gar
rora a fost ridicat acest „uriaş", nu poa- 130000 litri dc lapte îmburcliat şi alţi nituri dc mobilă, în care vor predomina
mestru au fose continuare. In luna apri
1$ fi făcută astăzi, cînd chiar şi cele 30.000 litri în bidoane, 25.000 kg dc liniile drepte, iar în tapiţerie vor fi
lie planul la circulaţia mărfurilor a fost mai mici bucăţele Jc stofă nu mai sînt iaurt, mii dc kilograme dc smîntînă, folosite cauciucul spongios şi alte ma
Tnaînte tic livrate, în secţia realizat în proporţie dc 104 la sută, la tăiate cu foarfecă, ci cu maşini spe brînză dc vacă, unt, îngheţată ctc. $i teriale plastice.
-La punctai de consultaţii maşini de cusut a Uzinei meu- carte diversă 125,6 la sută, iar la achi ciale dc stanţat, cînd utilaje din cele fiindcă — în afară de operaţiile de ali tate impusă dc prezenţa noilor obiec
O arteră largă, creată ca o necesi
mai moderne, aşezate în flux, execută mentare şi supraveghere a maşinilor —
lurgicc din Cugir se controlează
l vigeuţi calitatea fiecărui ziţii valoric 165 la sută. pînă şi cele mai mici operaţii. cuvîntut dc ordine care domină pre tive industriale dm cartierul Militari,
Cu asemenea realizări înţeleg să in
ocupările colectivului dc aici este cură
din Cugir se poate desfăşura produs. tim pi ne lucrătorii acestei unităţi cea dc Iată însă că dc cîţiva ani această ţenia, igiena, este interesant dc cunos diatoare din fontă. întreprinderea —
☆
te conduce spre Fabrica de bai şi ra
In fotografic : un nou Iot dc
a XX-a aniversare a eliberării patriei „graniţă" a industriei bucurcştcnc a cut că din momentul în care este des un adevărat castel din cleştar — ridi
fost depăşita. Platoul Cotroccpilor, dc cărcat din cistcrnclc-auro care îl pre
maşini de cusut este supus con
cată pe o suprafaţă de 28.000 mp, este
o activitate mai rodnică trolului tehnic dc calitate. noastre dc sub jugul fascist. pe care în urma eu mai bine dc o ju dau fabricii, şi pînă cînd consumarorul ca însăşi o mărturie a ritmului actual
Foto: V. ONOIU DRAGOMIR COJAN mătate dc secol Aurel Vlaicu s-a înăl rupe sigiliul de staniol roşu sau alb al şi viitor al construcţiilor dc locuinţe
Sub acest titlu, în ziarul nosttu nr. taţii pentru a ccrc lămuriri. Rezultatul? corespondent ţat pentru prima oară în văzduh cu sticlei, laptele trece prin toate opera din ţara noastră. Pentru confortul lo
2854 a apărut un articol în care erau Mulţi dintre cursanţi vin acum cu re un aparat inventat, construit şi pilotat ţiile dc filtrare, pastcurizarc, îmbucc- catarilor noilor blocuri, noii făuritori
semnalate unele lipsuri în ceea cc pri gularitate Ia punctul dc consultaţii, unde dc el, a prins să fie răscolit dc lamele licrc ctc., fără a mai veni în contact de bunuri şi-au propus să livreze anual
meinic pentru seminarii. Cîtcva exem Realizări ale lucrătorilor
veşte mobilizarea cursanţilor la punctul cu ajutorul lectorilor, se pregătesc te buldozerelor, dc cupele excavatoarelor. cu acrul nici un moment. Zilnic, zeci 63.0CO dc băi. Este angajamentul lor,
de consultaţii dm Cugir. Cursanţii nu Pe locuri înainte neumblate, construc dc tone dc apă clocotită sau rece spală rodul minunatelor condiţii de lucru
erau îndrumaţi dc către organizaţiile de ple sînt edificatoare în această privinţă. torii au durat apoi din oţel, beton şi sticlele, bidoanele, cisternele, tancurile create, rodul hotărîrii dc a contribui
baza şi propagandişti să meargă la punc Cursantului Ioan Rusu dc la cercul dc din transportul auto sticlă, hale imense, bine iluminate şi izoterme. şî pe această calc la ridicarea continuă
tul dc consultaţii unde există un bogat studiere al Istorici P.M.R. anul II, lec aerisite. Montorii au împlinit munca Drumul prin noua zonă industriala a bunăstării celor cc muncesc.
material documentar şi tovarăşi care pot torul Pavcl Şcran, i-a acordat o consul lor împlîntînd în trainice fundaţii dc a Capitalei te călăuzeşte spre fabrica ■£r
să Ic dea un sprijin calificat în lămuri taţie privind „Situaţia internă şi exter Antrenat în întrecerea socialistă, co O marc contribuţie la bunul mers al beton maşini şi utilaje cu care tehnica dc mobilă, a cărei denumire — „Teh Ani încheiat călătoria prin cartierul
rea unor probleme mai puţin înţelese. nă a Romînici în perioada anilor 1944- lectivul dc conducători auto, muncitori activităţii autobazei o arc folosirea unor noastră dc pînă atunci nu era obiş nica lemnului", sintetizează cum nu se Militari cu regretul că timpul nu mi-a
Cei mai mulţi cursanţi nici măcar nu 1947“ . Cursantul Gheorghe Grccu dc la din ateliere, maiştri şi ingineri din ca metode noi dc muncă la ateliere. Asr- nuită. In scurt timp, noile vlăstare ale poate mai bine înnoirile caic s-au pe înlesnit să prezint cititorilor şi celelalte
cunoşteau programul acestuia. Din acea cercul dc studiu al Statutului P.M.R. a ce drul autobazei ţu. 4 I.R.T.A. Brad, ob fcl, prin metoda schimbului de agrega sescnalului : Fabrica de produse lactate, trecut în anii din urmă şi în acest întreprinderi care întregesc astăzi, sau
stă cauză, foarte puţini dintre ei au cc- rut lămuriri de la lectorul Petru Mun- ţin rezultate tot niai bune. re şi piese recondiţionate, timpul do Fabrica dc mobilă „Tehnica lemnului", domeniu. In vastele hale albe, cu pe vor îmbogăţi mîinc, salba dc nestemate
lut ajutor în studiul diferitelor proble tcanu în probleme privind conducerea Planul producţiei globale pe primele imobilizare a scăzut în luna aprilie, faţă Fabrica dc băi şi radiatoare din fontă reţi largi, din sticlă, n-ai să întîlncşti a noii industrii bucurcştcnc. Ani cunos
şi altele s-au ridicat semeţe fâcînd din nici fierăstrăul clasic, nici rindeaua, nici
me din programul dc învăţămînr. In dc către partid a organizaţiilor dc masă, 4 luni ale acestui an a fost realizat în dc luna martie, cu 264 maşini/zilc sta bacul dc încleiat fără dc care înainte nu cut în cele trei noi unităţi Industriale
articol se sublinia faptul că în ceea cc cursanţii Teodor Ganca, Ioan Rusu şi proporţie dc 109,6 la sută, la călători ţionare la autocamioane şi cu 127 ma cartierul Militari o nouă zonă indus se putea imagina un atelier dc tîmplă- pe care le-am vizitat pe unii din cei
trială a oraşului.
priveşte mobilizarea cursanţilor la punc Ioan Cătană dc la un ccrc dc studiu al km. în proporţie dc 111,1 la sută. iar la şini/zilc staţionare la autobuze. Datori Cîtcva asemănări izbitoare îţî reţin ric. In locul lor, pentru a transforma peste 200 dc muncitori, ingineri şi teh
tai dc consultaţii, Comitetul orăşenesc Stanicului P.M.R, au cerut să li se vor tone km. în proporţie dc 10$.6 la sută. tă strădaniei întregului colectiv, coefi atenţia vizitînd noile obiective. Nu poţi cheresteaua în mobila care şi-a creat o nicieni care au fost distinşi recent cu
dc partid din Cugir nu a discutat acea bească despre democraţia internă dc La obţinerea acestor succese au con cientul dc utilizare a parcului auto a trece prin imensele hale, în care lumina binemeritată faimă printre cumpără titlul de fruntaş în producţie. In acti
stă problema cu comitetele dc partid şi partid. Şi asemenea exemple sînt multe. tribuit în mod deosebit conducătorii zilei pătrunde năvalnic, fără să remarci tori, maşini şi utilaje dc cea mai nouă vitatea lor dc zi cu zi ani întrezărit o
organizaţiile dc bază Pozitiv este şi fap auto Gheorghe Mccea, care şi-a realizat crescut în luna aprilie cu 11 la sută faţă înalta tehnicitate a maşinilor şi utila concepţie spintecă şi croiesc lemnul în contribuţie importanta care a făcut ca
pentru ca acestea tul că în această planul dc producţie în proporţie dc 150 dc perioada trimestrului I. jelor. Aceasta face ca în multe locuri forme diferite, execută asamblarea pie astăzi, industria Capitalei să realizeze cu
să desfăşoare o vie perioadă a crescut la sută, Gheorghe Buzdugan cu 123 la Rezultatele bune obţinute pînă îr\ dc muncă, datorită gradului ridicat dc selor, îndcicrca, furniruirca, lustruirea 50 la sută mai mult dccîc producea în
activitate în ritului Pa urmele m aterialelor numărul cursanţilor sută. Constantin Onca cu 120,3 la sută prezent sînt o chezăşie sigură a îndepli mecanizare şi automatizare, principala şi celelalte operaţii. Şi, trebuie să re treaga Romînic în 193$.
cursanţilor dc a-i care cer să fie orga şi Gheorghe Piesa cu 150,9 la sută. nirii dc către colectivul nostru a tutu „treabă" a muncitorilor şi tehnicienilor cunoaştem, nu e lucru uşor, mai ales Ş T E F A N B R A T U
determina să partici publicate nizate consultaţii co- In întrecerea dintre autocoloanc pe să se reducă la operaţia dc reglare a dacă te gîndeşti că în fiecare zi fa redactor Agerpres
pe cu regularitate la _ _ _ ^ - lcctivc, Bunăoară, la primul loc se situează cea din Racov.-ţ, ror sarcinilor de plan şi a angajamente
consultaţii, unde să cererea mai multor condusă dc tov. Ion Oprea. Dintre bri lor luate în întrecerea socialistă.
ceară lămuriri ori dc cîte orî întîmpi- cursanţi care studiază la cursurile serale găzi cele mai bune rezultate le-au obţi NICOLAE MORANCIU
nă greutăţi în studiu. anul II şi la cele dc economie politica a nut brigada strungarilor condusă dc tov. mecanic auto
Imediat după apariţia articolului fost dată o consultaţie colectivă pe tema IIie Borcu şi brigada dc bascule, condusă (din colectivul subrcdacţiei vo
amintit, comitetul orăşenesc dc partid „Ce este preţul de cost şi care sînt căile dc tov. Tudor Golcca. luntare Brad).
a stabilit unele măsuri concrete care de reducerea lui- . Pentru alţi cursanţi
aplicate în viaţă să conducă la elimi dc la cercurile dc studiere a Statutului P a trie siBiplIsîlfă
narea lipsurilor existente )a punctul dc P M.R. s-a organizat o consultaţie co
consultaţii. La nivelul comitetului oră lectivă la tema: „Centralismul demo
şenesc de partid a fost convocată o şe cratic". Sirena sună lung sfîrşîrul şutului pen mai degrabă va începe şi munca în sub
dinţă la care a participat şi colectivul dc In ceea cc priveşte mobilizarea cursan tru schimbul II şi începerea lucrului teran. Comunistului Eugen Popa i se ală
lectori ai punctului dc consultaţii. In ţilor la activităţile dc la punctul dc pentru schimbul III. Pe diferite trasee, tură şi tînărul Felix Volcici, electrician
locomotivele cu troleu dc la E. M. Lu-
cadrul acestei şedinţe a fost prelucrat consultaţii sînt însă posibilităţi şi mai la sectorul I. B. Lucrau cu încordare. Dc
areicolul din ziar şi s-a stabilit ca toatC' mari. In special la Uzina metalurgică şi peni remorcau după ele vagonctc goale, pe faţă le curgea şiroaie dc sudoare,
altele vagonctc pline cu cărbune, iar al
comitetele dc partid să îndrume fiecare uzina „30 Decembrie- unde lucrează cea dar aceasta nu-i împiedica să lucreze cu
organizaţie dc bază dc a urmări mai mai marc parte a cursanţilor din oraş, tele duceau spre locul dc muncă sute dc şi mai multă însufleţire.
concret activitatea cursanţilor, să seca mai sînt încă unii tovarăşi care deşi muieri. Deodată, ca la un semnal, se Cunnd defectul fusese înlăturat. Se
dc vorbă cu ci şi să-i îndrume spre au o slabă pregătire nu sînt îndrumaţi opriră toate. Curentul electric se între făcu cuplarea şi locomotivele începură
punctul dc consultaţii, să le facă cunos spre punctul dc consultaţii. Sînt pro rupse Dispecerul de la cabină anunţa să alerge din nou în roate direcţiile. Pe
cut programul acestuia. Totodată, lec pagandişti ca Octavian Constantincscu, operativ secţia electrică a atelierului f-tţcJc celor doi puteai citi o justificată
torii au fost îndrumaţi să stea dc vorbă Teofil Tărtărcanu, Pavcl Băicşu, Viorcl tlcctro-mecanic dc defecţiunea ivită. bucurie: deranjamentul a .fost remediat
cu propagandiştii şi să le ceară acestora Cîrncanu şi alţii dc la U.M.C. care pînă S-au luat imediat măsuri. Comunistul într-un timp record; în numai 15 mi
să atragă pe cursanţi la activităţile cc se în prezent nu au îndrumac nici un Eugen Popa, căruia maistrul îi încre nute. Comunistul Eugen Popa a inter
desfăşoară la punctul dc consultaţii. cursant să participe la consultaţii indi dinţase înlăturarea defectului, porni fără venit şi de această dată cu multă
Aplicarea în practică a acestor măsuri viduale sau colective. pic de întîrzîcrc cu trusa în mînă spre promptitudine. Pentru numea şi faptele
a dus la îmbunătăţirea activităţii punc Pînă la încheierea anului în înveţă- tabloul dc distribuţie. Aici. constată că sale el este mult stimat şi apreciat dc
tului dc consultaţii, la creşterea numă mîntul dc partid de la oraşe a mai ră pentru remedierea deranjamentului pro colegii lui de muncă.
rului dc cursanţi care cer consultaţii. Iată mas puţin timp. In cadrul pregătirilor dus orau necesare circa două orc de lu MfRCEA CINCORA
cum s-a procedat la uzina metalurgică, cc se fac în vederea încheierii cu re cru. Se apucă însă de muncă fără să mecanic la sectorul I B. al E.M. Lupeni
unde îşi desfăşoară activitatea un marc zultate cît mai bune a anului dc studiu, <rc,\ o clipă, gîndii\du-sc că cu cît va (din colectivul subrcdacţicî voluntare
număr de cursanţi. In faţa secretarilor punctul dc consultaţii din Cugir poate înlăcura jjiai repede defecţiunea cu atic Lupeni)
organizaţiilor dc bază şi ai membrilor da un ajutor preţios cursanţilor la însu
birourilor organizaţiilor dc bază care şirea şi aprofundarea materialului pre Activităţi cultnral-artistice
răspund dc activitatea unui ccrc sau dat în cercuri şi cursuri, la ridicarea ni Muncitorii din brigada condu
curs a învăţămîntului dc partid s-au velului dc pregătire a propagandiştilor, In ultima perioadă, formaţiile artisti Vaţa, Ţebea, Zdrapţi, şi în alte localL să dc minerul Constantin Sores-
prelucrat măsurile stabilite dc comite la legarea învăţămîntului dc partid ele ce dc amatori ale casei raionale dc cul tăţi. cu dc la sectorul II al E.M. Uri- Minereu cu continui
tul orăşenesc dc partid şi sarcinile con munca practică, de viaţă. Va trebui însă tură au prezentat, pe baza unui pro In prezent formaţiile amintite, la care cani îşi depăşesc cu regularitate
crete cc le revin. Pentru, a cunoaşte mai ca din partea cabinetului dc partid gram dc ieşiri )a sate, mai multe spec se mai adaugă cea corală şi orchestra planul dc producţie.
bine pregătirea fiecărui cursant ci parti tacole pe scenele căminelor culturale din scmisimfonică, fac intense pregătiri în cit mai hog’atî; de me£ai
cipă cu mai multă regularitate la semi Orăştic si a Comitetului orăşenesc de raion. Formaţia dc muzică populară care vederea participării la faza regională din IN FOTOGRAFIE : Muncito
pjrod din Cugir să existe o preocupare
lunile din cercuri şi cursuri. Cu aceia cuprinde 12 instrumentişti şi solişti vo rii din schimbul condus dc tova In anul trecut colectivul dc muncă Pe lingă masurile amintite au mai fost
care iau mai rar cuvîiuul sau nu izbu si mai susţinută în vederea organizării cali, a concertat în faţa cetăţenilor din cadrul etapei a II-,1 a relui dc al VH-lca răşul Anton Goron care fac par al sectorului II Dealul Fetii a obţinut rc- luate şi altele. S-a intensificat contro
în timpul programului a unei activităţi
tesc sa dezbată pînă la capăt problema saţclo Zdr, pţî, Băiţa şi oraşul Brad. Cei concurs al artiştilor amatori.. te din brigada minerului Con zultacc bune în producţie. Ele au fost lul tehnic dc calitate; s-a asigurat o
pusă în discuţie stau dc vorbă şi-i în permanente la punctul dc consultaţii. 7 artişti amatori din cadrul formaţiei de MARIN STAN stantin Sorcscu. omogenizare a echipelor din sector, iar
drumă să meargă la punctul de consul S. CERBU muzică uşoară au prczcntac programe la directorul casei raionale de cultură însă umbrite de calitatea slabă a mine
reului, Aceasta, deoarece, conducerea muncitorii calificaţi au fost repartizaţi
sectorului, întregul colectiv nu s-au pre uniform pe fiecare echipă. Şefi dc echi
ocupat suficient de aplicarea măsurilor pă cum sînt tovarăşii Bcnca Nicolao
P e ş a n tie r e le T . R. C . H. tea grupului dc şantiere din Deva, Deşi tchnico-organizatoricc stabilite în vede lui Logliin, Lazăr Gheorghe, Visalon
această unitate n-a dat în folosinţă nici rea îmbunătăţirii realizărilor şi la indi Muntean. Ro/uulus Sîna şi alţii au fose
un apartament în primele 3 luni, to catorul calitate. îndrumaţi să-şi organizeze niat bine
tuşi în situaţiile contabile apar plăţi c- Pentru anul 1964 ne-am angajat sa munca, să sprijine niai mult muncito
Preţul de cost - un indicator cu slabe realizări fectuacc pentru predare, plăţi generate obţinem succese frumoase în întrecere. rii din echipele pe caic le conduc. Da
în primă instanţă de lucrările de slabă
torită acestui fapt s-a respectat planul
Dc aceea atenţia principală ne-am în
calitate executate, dc foarte multele re
medieri necesare blocurilor dace în fo dreptat-o spre îmbunătăţirea calităţii de exploatare a zăcăniîntului, s-au pre
Zilele trecute în cadrul Trustului re păşire a costurilor planificate în valoa lei. Şi dc această dată pierderea cea exemplul oferit (!e grupul dc şantiere losinţă în anul trecut. minereului. Conducerea sectorului, în gătit niai bine vetrele şi s-a acordat o
gional dc construcţii s-a încheiat bilan re de 739.000 lei. Una dm cauzele în- mai mare s-a semnalat la grupul dc şan din Deva unde s-au plătit chirii în va In cuprinsul acestui articol am enun drumată de organizaţia dc partid. a atenţie niai marc calităţii armării aba
ţul activităţii desfăşurate în primul tri registrăiti acestei pierderi rezidă din tiere dm Deva. Explicaţia constă în fap loare dc 15.000 lei pentru perioadele ţat doar cîtcva din cauzele subiective luat o serie de măsuri eficace. Multe tajelor şi galeriilor. Dc asemenea, mi
mestru al anului 1964. In perioada care faptul că pe unele şantiere domneşte tul că în această perioadă forţele de dc ncfuncţionarc a diferitor utilaje. La care au generat înseninate depăşiri la din ele .\u fost aplicate în producţie, iar nerii care lucrează în abatajele cu un
a trecut, şantierele aparţinătoare trustu încă dezordinea- Depozitarea, conser muncă nu au fost folosite raţional ca fel s-a întîmplnc şi )a grupul din Lu preţul de cost. Aspectele semnalate se conţinut bogat dc minereu şi mai ales
lui au reuşit să obţină unele succese. varea şi gospodărirea materialelor de urmare a slabei organizări a producţiei peni, precum şi la şantierul din Alba datoresc în marc parte şi faptului ca altele sînt în curs de aplicare. Dc pildă,
Realizările dc producţie sînt cu 38 la construcţie încă nu constituie una din în timpul friguros. Aceasta a condus lulia. Chiriile exagerate plătite pînă organele dc resort din centrala trustu în cursul primului trimestru, la toate de metal au exploatat tonajul planificat
sută mai mari faţă de aceeaşi perioadă preocupările importante ale conduce la efectuarea unei munci în salturi, la acum se datorcsc concepţiei anumitor lui nu au sprijinit substanţial activita I locurile dc muncă unde se pretează s-a în preliminarii.
a anului trecut, iar în localităţile Brad, rilor şantierelor. „Exemple" sugestive în stagnări, pentru care s-au acordat multe conduceri dc şantiere care obişnuiesc să tea economică a şantiorclar, nu au In extins puşcarca selectivă. Minereul este S-a acordat în permanenţa ajutor teh
Cugir, Haţeg, Călan s-au predat 100 acest sens oferă grupurile de şantiere ore dc regie şi întreruperi Ba mai mult. reţină în mod ncjusrificat utilaje de tervenit operativ în rezolvarea greu | puşcat separat de steril. In felul acesta nic echipelor rămase în urmă. Dacă în
apartamente. din Deva şi Petroşani. Aici. cantităţi în anumite perioade s-a observat pe venite disponibile, numai pe conside tăţilor şi deficienţelor semnalate în ca s-a eliminat amestecarea sterilului cu luna ianuarie echipele conduse dc mi
Bilanţul încheiat la finele primelor mari de cărămizi stau aruncate la în- şantiere şi o lipsă de orientare în pri rentul că au nevoie de ele la lucrări drul acestora,
trei luni de producţie scoate însă la timplarc pe )a toate locurile dc muncă, vinţa folosirii forţelor dc muncă. Nu viitoare, chiar dacă acestea stau noro In viitor, pentru redresarea situaţiei minereul, Apoi, au (ost luate măsuri nerii Barbu Ioan I şi Vasîu Nicolac lui
iveală şi faptul că în privinţa activită stivuite nccorespunz.ător Din cauza de meroase brigăzi calificate au fose uti ioşi te cîtcva luni. Am să dau doar un economice a trustului este necesar ca pentru selecţionarea niai chibzuită a Lazăr n-au obţinut rezultate pe măsura
ţi» economice rezultatele înregistrate selor manipulări, făcute fără atenţie, lizate la tăiatul lemnelor şi întreţine singur exemplu La şantierul nr. 5 (lin pe şantiere să so facă o aprovizionare minereului. Avîiul în vedere faptul că posibilităţilor, ca urmare a ajutorului
sînt cu totul ncsatisfăcătoarc. La pre ele s-au degradat, adticînd însemnate rea focurilor, operaţiune pentru care Alba lulia. un cilindru compresor a stai ritmică a locurilor de muncă cu ma trierea minereului ccrc cunoştinţe pro primit din parcea cadrelor tehnice, în
ţul de cost, depăşirile înregistrate se ci pagube Numai la Petroşani, în incinta s-nu olătic sume echivalente cu execu !a „conservare" circa 3 luni — timp în teriale, astfel îneît din procesul de pro fesionale bogate s-a indicat fiecărui şef lunile februarie, martie şi aprilie ele
frează la circa patru milioane lei. Ana- şantierului din cartierul Aeroport s-au tarea lucrărilor calificate. Un exem care n-a fost folosit la nici o lucrare, ducţie să fie eliminate stagnările şi n.c- de echipă să exccuto personal această şi-au îmbunătăţit activitatea.
lizînd cauzele caro au generat pierderi deteriorat peste 70.000 bucăţi cărămizi. plu în acest sens îl constituie echipa dar pcnţru caic s-a plătit totuşi chirie, funcţionarca utilajelor, ceea ce atrage operaţie, In momentul dc faţă, în cadrul
se constată că majoritatea sînt dc na Depăşiri la acest capitol s-au înregis de dulgheri Ştefan Bortosch. de pe şan în final pierderile scot la iveală faptul după sine o scamă do cheltuieli rtceco- sectorului, sclccţiona»*ca minereului se Aplicarea măsurilor tchnico-organiza-
tură subiectivă, condiţionate de negli trat şi datorită faptului ca maiştrii de tierul din Deva, care a fost folosită că dc şantiere realizarea indicilor de nomico-tse. I)c asemenea, atenţia va tre toricc şi-a dovedit eficacitatea. Luni
jenţele cc încă se mai manifestă pe şan la punctele dc lucru nu au urmărit zil pentru prestarea acestor operaţiuni i\c- utilizare intensivă nu se urmăresc per bui sa se îndrepte mai mult spro evi execută nuniai de* către şefii dc echipă. de lună colectivul sectorului nostru a
tiere. dc Iaptul că realizarea sarcinii dc nic consumurile dc materiale intrate eahficitc. Alteori, datorită proastei manent, că atunci cînd şantierele cer tarea transporturilor routilo de mate La locurile dc muncă unde există fi obţinut realizări tot mai frumoase. Pla
reducere a preţului dc cost n-a stac La Deva. s-a constatat că la sfîrşitul depozitări, o seamă dc materiale au tre anumite utilaje nu caută să planifice riale şi spic lichidarea stocurilor supra- loane mai groase (le 45 eni, găurile pen nul de producţie a fost cu regularitate
permanent în atenţia conducerii şantie trimestrului l s-au înregistrat consu buie să fie recondiţionate înainte dc astfel utilajele îneît ritmul de execu normative. Raialei cu acestea, organele tru puşcare au fose mai judicios diri* depăşit, iar calitatea îmbunătăţită, In
relor, a maiştrilor, a tuturor factorilor muri depăşite la numeroase materiale. folosirea lor. Si pentru acestea, deşi ast ţie să fie intens, să se realizeze cu aju contabile din şantiere, maiştrii şi şofii iato, S-a căutat ca zonele de steril in
do care depinde producţia Activitatea Menţionăm doar cîtcva : 340 m c. ba fel dc operaţiuni puteau fi prcîntîmpi- torul acestora o productivitate sponcă. de brigăzi vor trebui să se preocupe tot cluse în masa filonianî si* nu se poşte, luna februarie, planul dc calitate a fost
din primul trimestru a demonstrat con last şi nisip, 8 tone bitum, 7 ni.c. var nnic, s-au plătit numeroase orc de rc- Ponderea cea mai marc a pierderilor mai susţinut de depozitarea şi conser «au chiar dacă se execută această ope depăşit tu 4,7 la suta, iar in luna mar
vingător că acolo unde există preocu pastă, 8 tone ipsos ctc. Exemplele de g'e. Tor la Deva echipa dc fierari beto- la preţul de cost o constituie depăşi varea materialelor, dc respectarea şi re tie cu 21,7 la sută. Succese asemănă
pare rezultatele nu se lasă aşteptate. nui sus dovedesc că atît aici, cît şi la niştî condusă de Nicolac Dobrcscu a ducerea pe cîr posibil a consumurilor raţie, si se facă în aşa fel îneît steri
Exemplul cel mai convingător îl oferă grupurile din Petroşani şi lupeni, unde Ţ intit 200 ore dc regie pentru cură rea costurilor planificate la capitolul specifice prevăzute Maiştrilor ca şi lul sâ fie rupt în blocuri mari. Ca toare ani obţinut şi în luna aprilie.
şantierul nr. 6 din Brad Aici. datorită de asemenea se semnalează pierderi, ţarea fierului bceon de rugină (? !). cheltuieli indirecte, care se ridică 1,\ norniatorilor le revine şt sarcina să ur urmare, sterilul s-a putut tria mai uşor AUREL BUCUREŞTEAN
unei bune organizări a muncii, a preo nu a existat preocupare pentru intro Folosirea ttcjudicioasă a forţelor de 1.$50.000 lei, Situaţia aceasta a fost de mărească permanent consumul <(g orc ceea ce a dus la îmbunătăţirea calită
cupării zilnice pentru reducerea con ducerea sistemului dc urmărire opera muncă, nenumăratele manipulări inu terminată de rezultatele ncsatisfăcătoa necesar execuţiei fiecărui apartament. «cful sectorului II Dealul ferii
sumurilor specifice de materiale, a apro tivă a consumurilor soccificc pe bază tile de materiale, ne înfăţişează imagi rc cu care trustul a încheiat activita In afara celor amintite, prin extinde ţii minereului. ai E. M. Barza
vizionării ritmice, lucrările s-au înca- de fişe limită, întocmite pentru toate rea metodei dc oxecuţio în lanţ c-u pla
drar în coltul planificat, reuşindu-se să ob'^rtiveL’ aflate în construcţie. Con nea reală, cauzele care au condus la tea in anul 1963, fapt pentru care în ta în acord global, prin planificare*
se obţină şi economii în valoare dc cir trolul efectuat pînă acum n-a avut înregistrarea pierderilor amintite. trimestrul I 1964 a trebuit să plăteas judicioasă a necesarului do utPaje şi ftloS s w r â îa s ie s B fle «Se mobâBa
ca 12.000 lei. In antiteză cu ceea cc un caracter preventiv. Urmărirea con Din valoarea totală a pierderilor la că dobînzi bancare în valoare dî folosirea lui intensivă. prin Instituirea
s-a realizat la Brad <c poate vorbi des sumurilor de materiale intrate doar la preţul dc cost circa 620.000 lei s-au în 1.200 000 lei Dc asemenea, un alt fac unui control eficace asupra cheltuielilor In scopul satisfacerii’cerinţelor oa scăunele cu spătar pentru copil.
pre grupurile dm Deva. Petroşani şi sfîrşit dc lună cum s-a făcut pînă acum indirecte, atît slin partea organelor dc menilor muncii din Valea Jiului, Tot aici se va începe curînd pro
Lupeni a căror pierderi se ridică. în n-a mai putut constitui un mijloc de registrat la capitolul utilaje. Din ana tor care a influenţat depăşirea cheltuie resort cîr m a şantirreW, prin efectua ducerea de dulăpioare pentru ca
total, la peste trei milioane lei. Balan prcîntîmoinare a d?oaşirilor şi ca ur lizele efectuate anterior se desprind lilor indirecte l-a constituit şi efectua rea unor lucrări de calitate superioară, secţia de lîmplărie a întreprinderii
ţa contabilă încheiată evidenţiază fap mare, rezultatele sînt ncsatisfăcătoarc. două cauze esenţiale ; utilajele nu sînt rea unor plăţi exagerate necesare pre şantierele dîn cadrul T.R.C.H. vor rcuşî de industrie locala din Petroşani a mele de baie, două tipuri de cuiere
tul că cele mai importante depăşiri s-au In primele trei luni pierderi însem folosite la capacitatea nominală, iar pe dării lucrărilor. Faţă de planificarea în început sa producă noi sorlimenle pentru hol, dulăpioare pentru în
consemnat la capitolele materiale, ma sî redreseze actuala situaţie economică de mobilă. Printre noile sortimente călţăminte şi suporturi metalice pen
noperă, unlaic si cheltuieli indirecte. nate s-au înregistrat şi la capitolul ma de altă parte chiriile plătite pentru pe tocmită s-au cheltuit cu 280.000 Ici şi să obţ-nă rezultate fot mai bune. tru flori.
In cursul primului trimestru, la ca noperă. unde s-au consemnat cheltuieli rioadele cît ele stagnează se ridică la mai mult. Dc ce ? Răspunsul se desprin NICOT AF T' ’NARU se numără : studiouri vopsile lip I. CH1RAŞ
pitolul materiale s-a înregistrat o de ncccononiicoasc în valoare dc 695.000 valori mari. Edificator în acest sens este de dintr-un exemplu luat din activita- contabil şef al T.R.C.JL „Codlea" şi şeslonguri, .măsuţe şi corespondent