Page 41 - 1964-05

1
(
• *»
PROLETARI DIN TO A TE
0 T E L Â R H D E LA

§ .§ M rw. 2

A C .& HUNEDOARA. 1 8 %

AU PRODUS PESTE

DE LA ÎNCEPUTUL

Şl P/NA IN PREZENT. 2 0 0 0

u u tim ifir /k - DECOLTAT

CEREALE

-30.0 O Ob.

Spectacole de teatru o t je: l .
Aportul lucrătorilor de cost (în lei pe tona/km) a fost re­ 1 Q Q Q
dus cu 4 la sută faţă de cifra planifi­
Pe scena căminului cultural din Ribiţa, raionul Brad, s-a desfăşurat zilele
de la transporturi cată. TOM A 1L1E trecute faza comunală a Festivalului regional de teatru ,.A XX-a aniversare". 6 TRUNGURI
controlor T.V. Cu acest prilej, formaţiile teatrale ale căminelor culturale din Juncul de Sus,
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din Juncul de Jos, Crişan, Uibăneşti şi Ribiţa au prezentat spectacole cu piesele
cadrul Direcţiei de transporturi a C.S H. Dir. transporturi C.SH. „Vreau să ’cînt", „Dragoste nu te pripi", „Lanţul manevrelor", „S-a furat un
îndrumaţi de organizaţiile de partid, au mire" şi „Zmcoaicclc". Spectacolele s-au bucurat de un binemeritat succes,
în centrul preocupării lor buna apro­ Prin buna organizare evoluţia artiştilor amatori fiind u r m ă r i t ă cu interes de circa 150 spectatori.
vizionare a secţiilor productive cu ma­ a muncii MARIN STAN
terii prime şi evacuarea ritmică a pro­ directorul Casei raionale de cultură
duselor finite. In acest scop, ci caură Muncitorii din staţia C.F.R. Simeria fi rad
mereu noi şi noi rezerve interne. au obţinut în fiecare lună realizări de
In vederea realizării normei de staţio­ scamă. Ei şi-au organizat mai bine mun­ Q-n. lemn de
nare Ja vagoanele C.F.R. şi a celor ca, au respectat procesul tehnologie, B rig ă z i ştiinţifice la s a te
străine pe liniile C S.H. s-a trecut la o s-au preocupat de aplicarea în produc­ De curînd, cele patru pentru a da răspuns Ia de îmbogăţire a cu­
redistribuire a normelor de staţionare ţie a unor măsuri din cele mai chib­ brigăzi ştiinţifice de pe cele peste o sută de în­ noştinţelor cultural-şti-
pe staţii şi sectoare de dcscărcare-încăr- zuite. lingă Comitetul raional trebări puse de lo­ inţificc ale acestora. Ele J iniştea era întreruptă din cind prin difuzor dovedesc că minutele şea la descompune te cind trimitea
^ in cind de glasul difuzorului
carc, ceea cc a condus la posibilitatea Colectivul de muncă din staţia CE R. pentru cultură şi artă calnici. au fost urmate de pro­ care răsuna autoritar in noapte De au dimensiuni precise, /iesle care nu vagoane pe cile 6-1 linii. Tare ut h
urmăririi mişcării vagoanelor în fiecare Simeria este horărît să dobîndcască în — Brad s-au deplasat în Intîlnirilc brigăzilor grame artistice şi fil­ pe piala de manevră porneau co­ se fioute trece Dacă se intîrzic două dorii şi el ca intr-o ’/.i su jioată locc
aşa ceva. Ocazia i s-a ivit. insă, dufiă
minute ta manevră, qraiicul orar de
sector. Aceasta, a făcut posibilă inter­ viitor succese tot mai^frumoasc. In acest satele Lunca, Ţebea, ştiinţifice cu sătenii au me. menzi precise: circulaţie este perturbat. z\ccst lu­ muII timp (le muncă. Intr-unu din
venţia cu măsuri rle mărirea fiontvili­ scop au fost luate unele măsuri efici­ DUMITRU 1UGA Sabot la linia 72 . la linia 16 mer­ cru ll şhc mai bine decit oricine zile, şeful (le manevră s-a îmbolnă­
corespondent
lor, de introducere a noi utilaje pen­ ente ca: înzestrarea staţiei C.F.R. călă­ Cărăstău şi Caraciu constituit un nou prilej ge un grup de vagoane cu om la şeful de manevră Dumitru Murate/, vit subit şi nu s-a putut prezenta
tru accelerarea descărcărilor acolo unde tori cu centralizare clcctro-dinamică, ex­ Irinu... locomotiva de manevră să a cărui voce răsună gravă, sigură in la serviciu. Intr-o asilcl de situaţie
a fost necesar. In felul acesta s-a putut tinderea executării probei complete a I n f t r u r n u s e ţ e a z ă c o m u n a împingă mai repede grupul de va­ microfon De fie jiiata de manevră conducerea stafiei a distins să /ircia
ajunge la înregistrarea (în primele 4 frînci automate de la instalaţiile fixe, goane... .4 urmăreşte cu privirea alunecareo luncfia Dumitru Muratei. Pe Muta­
Deşi jiestbi oraş s-a lăsat de nmil
luni ale anului) unei economii de 276.483 îmbunătăţirea calitativă a reviziei va­ Zilele trecute, peste 1P0 de tineri Printre tinerii caic au muncit cu întunericul, in sfada C F ll. Petro- nocturnă a vagoanelor pe drumul re/ l-a încercat pentru moment
orc vagon. goanelor. De asemenea, au fost luate de la E. M. Glsclar, mobilizaţi de că­ multă însufleţire se numără Gavrilă şoiii munca n-a încetat o clipă. Din de fier. Se dcscomjiunc trenul 2.883.. sentiment de timiditate. „Voi reuşi
sau nu ? Nu, n-am să încurc ni/iuc“
Datorită măsurilor de mai sus, indi­ măsuri pentru reducerea staţionării va­ tre comicccul U.T.M., au efectuat 285 Mihuţ, loan Dadea, Virgil Pave), Con­ diverse pârli ale tării sosesc trenuri, Peste citcva minute comenzile sale — şi-a zis el $i cu mai multă ho-
scurte, precise, vor alinia alte va-
catorul principal al Direcţiei transpor­ goanelor, pentru creşterea continuă a orc de muncă patriotică pentru înfru­ stantin Manafu, Nicolae Zancli şi mulţi jientru ca peste citcva minute s-o rjoanc. vor da naştere unei garnituri tărire şi-a luat funcţia In primire.
turi — tone nete km. transportate — capacităţii de transport etc. museţarea comunei. Jn parc ei au mun­ alţii. liorncască din nou In iureş vertigi­ (tata de plecare : trenul 2 633. Spre . satisfacţia, tuturor Mu rutei
a fost realizat în aceeaşi perioadă în E. CREŢU cit la săparea rondourilor unde ur­ nos. Cele mai multe, încărcate cu Numai o jumătate de oră petre s-a descurcat la fel de bine ca şi
mează a fi plantate flori, nu curăţat şi
proporţie de 105,33 la sută, iar preţul corespondent greblat iîrba, au săpat în jurul a 250 VASILE ŢENŢ bunuri materiale uvind destinaţii culă lingă occst om ifi sugerează cel care h/isea Din ziua aceea a
de plopi ctc. corespondent precise opresc pentru a h „prelu­ calilă(i deosebite : a/cnfic distribu­ rămas şei de manevră. Ajutat per­
manent de conducerea statici, de co­
cra lcn — cum le spun ce Ieri şt ii —
tivă, hotărirc. intervenţii prompte.
adică sini (Icscnmjiusc şi ataşate al­ Sint de lapt atribuie cate i-au adus muniştii din tură. el s-a Iniţial tot
tor garnituri cc pleacă spre Sime­ mai mult in tainele acestei munci.
La cabinetul tehnic — 37 inovaţii ria. Tg. Jiu sau uite localităţi. Aceas­ aprecierea unanima a întregului co­ Anii jiclrccuti in stalia C.F.R. din
tă munco o prestează zi şi noapte lectiv şi medalia „Pentru meni ce­ Petroşani au tăcut din el un om (le
ferist".
Introducerea tehnicii noi, perfecţio­ ratelor Rhco 10-80"; „Dispozitiv de luat şchi Jc manevră împreună cu jicr- bază. pncc/iut şi energic. Strădanii
narea procesului tehnologie, stau mereu probe la banda de şist ni\ 1“ ; „Sistem sonalul ajutător. E} iogralia şefului de manevră Du- lui a lost apreciată aşa cum se cu­
în atenţia colectivului Prcparaţici căr­ de cgutarca cărbunelui înainte de in­ La nrima vedere munco iicrsnna- • mitra Murdret nu se deose­ vine şi (le comunişti, tn anul 1963
bunelui din Petrila. La cabinetul teh­ trarea în siloz"; „Modificarea acţionă­ hi lui de manevră tiare uşoară şi nu beşte prea mult de cea a sulelor de l-au primit fn rindun/c lor. A fost
nic au fost înregistrate pînă acum 37 rii clapei la aparatele Rhco 10-80“ pre­ prea imjiorlantă. Cu toate a/iaren- ceierişti. A venit la calea /era/n sta­ cea mai fericită zi din viata fui.
de propuneri. Dintre acestea, 15 s-au şi cum şi „Poduri mobile pentru înlocui­ tcle. manevrarea. compunerea şi tuii de un vecin, celcrist şi el. Dujiâ Cfipc de bucurie i a prilejuit şi fn-
aplicat în procesul de producţie, iar absolvirea şcolii de manevronfi a ccjiulul anului 1964 cind• comitetul
rea tamburilor cu axe, la elevatoarele dcscomjiuncrca trenurilor, constituie începui să lucreze jn stafia C.F.R
1) se găsesc în fază de experimentaic un proces im/iortam al muncii din sindicalului j-a luminat fn semn de
de rcspălarc". Acestea au fost prfczcnta- Petroşani. Mesei ia i-a jilăcut. De
De remarcat că prin aplicarea inova static. De telul cum acţionează şe­ cile ori avea prilejul, intirzia citc- lircfuirc steiul a de „ Fruntaş in între­
te Hc tovarăşii 'Simion Boloş, Alexan­ ful de manevră., oamenii din subar- cerea socialistă"...
ţ i i lor se obţin economii postcalculatc va minute In preajma şefului de ma­
dru Cupşan, Ionel Jurca, Romeo Curc- dtnca iui. depinde In cea mai mare
în valoare de peste 45.000 lei măsura regularitatea circulaţiei /jc nevra. II uimea nur şi-simplu cum I. CRIŞAN
ican. Ion Horga şi respectiv Ştefan Mo- se descurca acesta, cum de nu gre- corespondent
Printre inovaţiile mai importante cale-j Icrotă. De alttcl. despre zgir-
IOZ.
aplicate deja în procesul de producţie E DOBOŞ cenia cu care vorbesc aceşti oa­
se numără: „Cheie pentru reglarea apa­ meni. comenzile concise enunţate
Muncitoarea Scheau E/isabe-
ta // clin seci ia încheiat a fa­
bricii „Sebeşul" din' 'Sebeş Işi Pentru menţinerea terenului curat de
depăşeşte planul lunar in me­ LUCRĂRI AGRICOLE DE SEZON buruieni şi în stare afînară, asigurînd
die cu 20 la sulă. dind numai astfel condiţii normale de creştere şî
produse de calitate bună. De Hc dezvoltare a culturilor prăşitoarc,
aceea, este evident iotă in în­ A ctivitate intensă aici s-a trecut cu toate foitele la exe­ Aplică în practică la sfecla furajeră s-a aplicat prima pra-
trecerea socialistă. cutarea sapei mari. Pînă în prezent a- şilă pe întreaga suprafaţă planificată,
Folo : V. OMOIU fa grădina de legume ceastă lucrare s-a făcut pe circa 60 la învăţămintele acumulate iar la cartofii timpurii această lucrare
tută din suprafaţa ocupată cu vie, la la cerc se apropie de sfîrşit.
Pe lingă alte lucrări de sezon, colec­ această lucrare cvidenţîindu-sc în mod
tiviştii din Dobra desfăşoară o activi­ deosebit colectiviştii Marica Măriţi, Colectiviştii din Turdaş care au fost De o atenţie deosebită se va bucura
tate intensă şi la grădina de legume. cuprinşi la cercul agrotehnic anul II şi cultura porumbului. Acum se urmă­
Brigăzi fruntaşe Astfel, majoritatea culturilor plani­ Marta Hada şi Ioana Hada. ce a funcţionat în cadrul gospodăriei reşte^ stadiu! de vegetaţie al plantelor,
ficate pe cele 23 hectare destinate gră­ De menţionat că paralel cu aceasta, colective au acumulat învăţăminte pre­ urinînd ca în aceste zile să se treacă
pe S.M.T. dinăritului au fost plantate sau însămin- colectiviştii din Ighiu lucrează de zor ţioase cu privire Ia sporirea produc­ la aplicarea primei lucrări de îngri­
ţatc, iar acum s-a trecut la executare.» şi la plantatul celor 4 ha. destinate pe ţiei la culturile cerealiere. Intre altele, jire cu sapa rotativă.
Pînă la sfîrşitul primei decade din lucrărilor de întreţinere Pînă în pre­ pmicici de viţă de vie. Ca urmare a bu­ ci au tras concluzia, din cele învăţate La executarea lucrărilor amintite s-au
Juna mai ac. mecanizator ii de Ia S.M.T. zent s-au terminat de prăşit cele 2 hec­ nei organizări a muncii aici s-au plan cit şi din experienţa practică, că exe­ evidenţiat numeroşi colectivişti printre
Alba au realizat 16 687 luntri, ceea ce tare ocupate cu cartofi timpurii, pre­ tat pînă acum peste 3CO.OOO buraşi din cutarea la timp şi la un nivel agroteh­ care amintim pe Nicolae Avram, Ma­
reprezintă 75 la sută din sarcina de plan. cum' şi peste 3 hectare cultivate cu var­ cei 600.000 planificaţi, lucrare la care nic corespunzător a lucrărilor de îngri­ ria Mosoi, Gheorghe Bălşan şi alţii.
Cele mai bune rezultate au fost ob­ ză de vară, conopida, usturoi şi alte şi-au adus o contribuţie însemnată co­ jire a culturilor constituie vinul din fac­ B. MARCU
ţinute de către brigada condusă de La- ■legume şi zarzavaturi. lectiviştii Nicolae Dîrz, Traian Hada torii care, în complexul de măsuri a- corespondent
şi alţii.
zăr P'aulin care deserveşte G.A.C. din Exccutînd la timp şi în bune condi grotchnicc, joacă vin rol de marc în­
Cistei, care şi-a realizat planul pe cam­ ţiuni aceste lucrări, colectiviştii de aici DIONISIE HADA semnătate în sporirea producţiei agri­ Prima praşilă la cartofi
pania de primăvară în proporţie de 102 sînt convinşi că veniturile pe care le corespondent cole la ha Pe baza acestui considerent şi rădăcinoase
la sută. De asemenea, rezultate bune au vor realiza de la grădina de legume acum colectiviştii se străduiesc să apli­
Legumicultura constituie una din sur­
obţinut şi brigada condusă de Petru vor fi mai mari dccîc cele obţinute in ce în practică cu dragoste şi pricepere sele importante de venituri pentru co­
Mircca, care deserveşte G.A.C. din anul trecut de pe aceeaşi suprafaţă La plivilul culiurilor păi oase cunoştinţele însuşite la învăţămîntul a- lectiviştii din Cugir. De aceea în acest
Oarda, cea condusă de loan Popa de Printre colectiviştii care acordă o mare Crotchnic de masă. Atenţia lor este în­ an, faţă de anul trecut, ci au dublat
la Mihalţ şi altele. atenţie lucrărilor de întreţinere a cul­ Şi în anul trecut, ca urmare a exe­ dreptată spre îngrijirea culturilor de
turilor de legume ji zarzavaturi se nu cutării la timp a lucrărilor de întreţi­ păioasc, prăşitoarc şi a legumelor. In suprafaţa destinată culturilor de legume
Dine a muncit în campania de pri­ mără Lctiţîa Oprea. Sidonia Presăra:», nere, colectivişrii Hm Veţcl. raionul llia. vederea obţinerii unor producţii spo­ şi zarzavaturi. Pînă acum au fost plan­
măvară mecanizatorul Nicolae Stoia, Maria Popa ctc. au obţinut producţii sporite la cultu­ rite de grîu s-a trecut la plivitul buru­ tate şi semănate legume pe mai mult de
care a efectuat 275 de luntri faţă de N. DRAGOMIR rile păioasc Fiind convinşi de impor­ ienilor, care după cum se ştie pot pri- 15 ha., din care s-au plivit şi prăşit car­ La Uzina metalurgică din Cugîr se fabrică maşinî-uncltc moderne, dtf
corespondent tanţa acestor lucrări în sporirea pro cinui pierderi înseninate de recolta dacă tofii, rădăcinoasclc, roşiile proccjatc şî
*9 planificaţi, Gligor Todică, llic Ru-
ducţici cerealiere, şi în acest an, co nu sînt distruse din timp, deoarece ele alte culturi. La efectuarea acestor lu­ marc productivitate.
su, Ştefan Mîrza precum şi alţii. Execută sapa mare la vie Icctiviytii de aici au trecut din vreme consuma o marc cantitate de apă şi de crări s-au evidenţiat Colectiviştii Ana In fotografic : Inginerul Ludovic Racz, împreună cu maistrul Nicolae
Colectiviştii din Ighiu. raionul Alba, Ia phvirul de buruieni a suprafcţcloi elemente nutritive din sol. Pînă acum Aldea, Veronica Albu, Sîntioana Pîr- fanai şi lăcătuşul Vasilc Comăncasă controlează modul de funcţionare a ma­
N. TEODORCSCU destinate culturii griului şi orzului. Ast­ această lucrare s-a efectuat pe mai mult van, Marin Rîmniccanu, Mana Vasili-
au în proprietate obştească o suprafa­
corespondent ţă de 120 hectare de vie pe rod. Acum, fel, pînă în prezent s-a plivit întreaga de 40 ha. can ctc. şinii de tăiat dantură.
suprafaţă ocupată cu orz şi se lucrea­
ză intens la plivitu) griului. Pînă ied
P l e c a r e a în R .P . U n g a r ă această lucrare se executase pe 150 hec­ T o a t e g o s p o d ă riile c o le c tiv e la nivelul c e lo r fru n t a ş e Noi descoperiri
tare dm cele 191 hectare ocupate cu
a unei delegaţii g u v e r n a m e n t a l e r o m î n e gnu. La aceste lucrări s-au evidenţiat arheologice
Joi a plecat în R. P. Ungara o dele­ trul comerţului exterior, pentru a parti­ colectivişti ca Aurel Puicţ, Rujica Caş Pentru caeeştes*ea eîectivailnl de bovine
gaţie guvernamentală a R. P. Romîne, cipa la deschiderea tîrgului internaţional par, Margareta Braţe ş.a. Recent au intrat In cotcctia Mu-
condusă de tov. Victor loncscu, minis­ de la Budapesta. şl a producţiei de Şapte icului regional Hunedoara—Deva,
A. POIŞAN
(Agerpres). corespondent noi matcriole arheologice descope­
viştii din activul fără de partid care rite pe raza oraşului Deva.
Unităţile agricole socyjhsle din regiunea noastră dispun de posibili- munceau la ferma de taurine, s-a discu­ Cu prilejul săpării unei fin/ini
fafi însemnate jicnim creşterea electivelor de animale şi a iitoduciici tat numai despre măsurile ce trebuie in incinta autobazei I R.T.A. s au
de came, laplc, lina ele Acolo unde organele şi orgunrzatiilc de iiarlid luate pentru dezvoltarea fermei de tau­ găsit fragmente ceia mice şi oase
uu maniiestat jireocuiiute jicnim volot Uitarea tuturor /josibilitălilor şi au rine şi în special despre îngrijirea vi­ de animale. S-a pulul stabili că ce­
îndrumat îndcaptoaiic consiliile de conducere ale G.A.C. la oiilicutca ţeilor. Discuţiile purtace au ajutat con­ ramica şi fragmentele de oase ou
unei sc/cciii riguroase şi sporirea cicclivclor prin reţinerea tineretului siliul de conducere să revadă planul de o vechime de ti.000 de ani şi au a-
din prăsită iirojiric, asigurarea unei baze furajere cnrcsjiun'/ătoare Şi a producţie, oncntîndu-l spre sporirea nu­ parfinut ortnduirii comunei primi­
unor adă/iosturi trainice, îngrijirea şi hrănirea raţionala a animalelor ele., mărului de vaci prin reţineri din pră- tive — epoca neolitică
s-au obţinui rezultate bune. Sînt însă şi gospodării colective unde cu silă proprie. De asemenea, la indicaţia Materiale de acest gen s au des­
toate cd există condiţii şi jiosibiiifăfi suficiente, totuşi rezultatele nu sînt organizaţiei Jc partid, la ferma Je bo­ coperit şi in alte locuri pe cuprin­
salistacă/oarc. Pentru a răsjiindi experienţa jiozitivă in ceea cc jir iveşte vine au fost trimişi să muncească cei sul rcr/iunii, atit in săpături arheo­
creşteica electivului de bovine şi a producţiei de lojile, redacth ziarului mai pricepuţi colectivişti ca loan Hîr- logice. cit şi inlimplălor
„Drumul socialismului" a orr/anizal recent o discuţie la care au jiariicijial cc'agâ şi loan Roman, care au introdus La lei, in strada Horco, cu pri­
mai mulţi instructori teritoriali ai comitetelor raionale şi orăşeneşti de aici metode înaintate de creştere şi l»râ- lejul să/uirli unei qrojii au tost dale
partid. Participanţii la discuţie au scos In evidentă o seric de as/iecle nirc a animalelor Iu iveală numeroase Iragmcntc ce­
interesante privind munca organizaţiilor de jiartid din unele gos/mdarii ramice, unele Inimos arnamenta-
colective fruntaşe, /icnim dczvotlarea creşterii bovinelor şi sporirea jiro- Bune rezultate a dat şî măsura luată tc. oase de animale şl bucali de
ducfici de lapte. la indicaţia organizaţiei de bază de a se cremene. Aceste materiale au lost
face o selecţie mai riguroasă a efecti­ dcscu/icrilc /)c su/)talala unei vetre
vului de taurine. In acest scop s-au pro­ de locuinţă din acea vreme t ele
aparţin ortnduirii comunei primi­
P rin reţineri de creditele acordate de căuc stat, la in­ curat tauri pentru reproducţie de mare tive — Cjioca bronzului, e/jocd da­
dicaţia organizaţiei de partid, consiliul valoare zootehnică, şi s-a trecut la o tata intre anii 1000—800 i.c.n.
din p râ s ilă p r o p r ie de conducere a întocmit un plan de dez­ montă dirijata, urmăriiulu-sc pe baza Peni/u depistarea de noi materia*
voltare a sectorului zootehnie, punîn- unei fişe de selecţie originea fiecăruia
Tovarăşul loan Nicoară, instructor al du-sc un accent deosebie pe cumpărarea Jintic produşi. te. muzeul regional va întreprinde
un sondaj urhcolagic in locurile
Comitetului raional Hc partid Alba, a de viţele, juninci şi vaci. Organizaţia de In urma acestor măsuri s-a ajuns ca sus amintite.
arătat că în ultimii ani zootehnia a de­ partid a sprijinit propunerile acelor co numai în anul trecut numărul bovine­ importanta materialelor descope­
venit una din principalele ramuri de lectivişti care susţineau că aceste viţele, lor din prâsilă proprie să crească cu 79 rite recent, constă in la/itut că prin
producţie ale gospodăriei colective din juninci şi vaci să fie cumpărate chiar capete. Contînuînd aplicarea în practi­ studierea şi interpretarea lor se a-
Tciuş In prezent, efectivul de bovine din comună, de la ţăranii colectivişti că a măsurilor amintire, colectiviştii din iluce o contribufic la comiilclareu
proprietate obştească a ajuns la 504 ca­
Aceasta mai ales pentru că animalele Tciuş şi-au propus ca sub îndrumarea cu noi dale a istoriei jiafrici noas­
pete, dm care 147 vaci de lapte, ceea respective erau adaptate la condiţiile lo­ tre şi /reunite o cunoaştere mai fn-
cc reprezintă o încărcătură de 32,7 bo­ cale fie climă. Dar, cu acest prilej se organizaţiei de partid, în acest an să deaproairc a traiului iioimlatici care
vine la 100 de hectare teren agricol lăşpmdisc şi idcca greşită potrivit căreia crească efectivul de bovine cu încă 100 u /omi/ in Itcculul îndepărtat jie
cuprinsul icrpunii Hunedoara
Cum s-a ajuns aici ? singura cale de întărire a sectorului zo­ capete din prăsit.» proprie. Prof LI VIU MĂRGHITAN
otehnic ar fi cumpărările de animale.
Cu vreo trei ani în urmă, ţinînd sca­ De aceea, în cadrul unei adunări de I. MANEA Muzeul regional
UZINA „VICTORIA" CALAN : VEDERE PARŢIALA A SECŢIEI FURNALE. ma de fondurile proprii ale G.A.C. şi partid, unde au fose invitaţi şi colecti­ (Continuare in pag. a Itl-Ql Hunedoara—Deva