Page 42 - 1964-05

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 291(5

s s t ît r
DE PE a r j i t m i i A f i Cu ei ne niîiulrim
Î N T I N S U L / I
îndeplinirea ritmică a planului fi
REGIUNII şi îmbunătăţirea calităţii produc­
re t ţiei la Iheparatia de cărbuni )h-
trila este urmare firească a bunei
.Mobilii Dan zootehnie — organizări a întrecerii socialiste.
Colectivul nostru dispune de o va­
{fam oo iii loroasă experienţă In gusircu celor
mai nimerite criterii de întrecere
venifuH loî mai mari specifice îiecătui loc de muncă. Iai
sectorul
noi, toţi muncitorii din
li de. calitate productiv sint cuptinşt in între­
Dezvolîarea armonioasă şi m ulti­ au fost fertilizate cu azotat de amo­ cere avind sarcini şi angaiamenie
Una din secţiile de producţie ale laterală a tuturor ramurilor de niu, iar pe alte 40 ha. s-au aplicat concrete.
l.R.I.L. Brad care obţine de la un îngrăşăminte organice. Pentru folo­ Urmărirea zilnică a modului cum
an la altul rezultate tot mai bune, producţie din gospodăria noastră a se înfăptuiesc angajamentele şi a-
este secţia de timplăric-mobilă. Ci- stat in centrul atenţiei consiliului sirea raţională a pajiştilor am fă­ lişarea rezutiulelnr stimulează ac­
teva cilre sint concludente in a- de conducere şi a tuturor colecti­ cut tarlarizarea acestora. Po tarla­ tivitatea muncitorilor.
ceuslu privinţă. La toate cele 71 viştilor. Pe această cale am reuşit le, păşunatul se va realiza pe spe­ In rîndul colectivului nostru sint
garnituri de camere combinate şi ca de Ia un an la altul să obţinem cii şi categorii de animale. mulfi Iruniaşi şi evidenţiaţi în pro­
51 biblioteci lip Brad, 38 mese ra- venituri tot mai sporite. De pildă, în Paralel cu aplicarea măsurilor ducţie cu care ne mindrim. lată
dio-telcvizor şi 10 mese rotunde, amintite, animalele au fost îngrijite clfiva dintre ei.
produse şi livrate de Iu începutul cursul anului precedent au fost rea­
anului şi pînă în prezent, s-au ob­ lizate venituri în valoare de şi furajate în mod corespunzător.
ţinui economii ta prcful de cost în 1.150.000 (ci, iar fondul de bară a Ca urmare, în primele patru luni ale
\aloarc de 20.672 Ici. De menţionai ajuns la 1,5 milioane. Peste 80 la acestui an producţia de lapte pe
este şi luptul cu in această perioa­ sută din venituri au fost realizate cap de vacă furajată a fost de 600
dă nu s-a pr imit nici o reclamai ic din sectorul zootehnic, lată de ce litri. Acest lucru ne-a permis ca în
din partea bcncliciarilor, aceştia am urmărit îndeaproape dezvolta­ perioada respectivă să livrăm sta­
apreciind în mod deosebit aspectul tului 30.000 litri de lapte. Tot pe
şi calitatea produselor noastre. rea continuă a creşterii animalelor. bază de contract s-au mai predat,
Important este Şi faptul cu pro­ Prin folosirea judicioasă a credite­
ductivitatea muncit pe cap de sa- lor acordate de stat şi prin reţine­ peste prevederile planului aferent
lariut a crescu/ cu 5 la sulă lată rea tineretului femei apt pentru re­ prim ului trimestru, 32.000 buc. ouă,
de plan. Aceste rezultate sint ro­ producţie, gospodăria noastră a 43 capete tineret bovin îngrăşat şi
dul muncii entuziaste a întregului ajuns ca in prezent să deţină 330 ÎS porci.
colectiv de muncitori şi maiştri, a! de bovine, 2.000 de ovine, peste Realizările am intite sînt o dovadă
strădaniei fiecăruia de Q lucra mai 10.000 de păsări, 380 de porci etc. a hărniciei colectiviştilor, o drago­
bine, mai frumos.
La rcolizărilc amintite au contri­ Avînd in vtCere faptul că obţi­ stei cu care muncesc ei pentru
buit şi măsurile lehnico-organiza- nerea unor producţii animaliere tot continua înflorire a gospodăriei co­
loricc aplicate in practică, printre mai sporite este condiţionată in lective. Pe viitor ne vom orienta ca
care se numără: organizarea pro­ mare măsură de asigurarea unor pe lingă dezvoltarea şi întărirea AUREL IANC
înainte de a intra în furnal, minereul se îmbogăţeşte în conţinut trccînd prin modernele agregate de aglo-
ducţiei In tlux tehnologic, darea cantităţi îndestulătoare de furaje, sectorului zootehnic — principalul iz­ este şef dc echipă la secţia haldă.
c. in folosinţă Q noi spatii de produc­ vor aducător de venituri din gospo­ Echipa pe care o conduce execută la
In fotografic: Vedere parţiala a aglomcratoruluî nr. 2 din C S. Hunedoara. ţie ele. De asemenea, a fost asigu­ colectiviştii noştri au trecut din vre­ fumcular, lucrări dc întreţinere dc
rată o aprovizionare ritmică cu me la efectuarea lucrărilor de în­ dăria noastră — să obţinem pro­ bună calitate.
materiale, iept cc ne-a dat posibi­ grijire a pajiştilor. Astfel, cele 450 ducţii de cereale, legume, fructe
de hectare de păşune au fost cură­
etc, lot mai sporite care să aducă
De Sa subredacţîa litatea să respectăm graficul de ţate în întregime de mărăcini, spini, gospodăriei venituri din ce în ce
producfic şi termenul de livrare o
rr.aj mari.
CUGIR noastră voluntară produselor către beneficiari. s-au nivelat muşuroaiele etc. Tot ION STRICATEI
condiţiilor
Pe lingă asigurarea
de
în vederea sporirii
producţiei
materiale, un alt lactor care a con-
tribuit ta realizările obţinute este masă verde pe păşune 50 de ha. preşedinte al G.A.C. din Orăştic
întrecerea socialistă în care au lost
Noi realizări în construcţia la strungurile automate prin aşchicrc, îmbunătăţind calitatea cuprinşi to(i muncitorii. AH lactor
productivitatea muncii a crescut cu 943 deosebii de important care a con­ Îm p ă d u riri pe aproape 200 J.a.
dispozitivelor la sută, iar calitatea s-a îmbunătăţit sim­ şi reducînd consumurile tribuit la bunul mers al produc­
ţitor, rebuturile fiind reduse cu 14 la specifice ţiei şi la îmbunătăţirea calităţii ei Cu tot timpul nefavorabil din primă­ plantare. Organizarea temeinică a lu
O condiţie esenţialii peni ni creş­ sură. este ridicarea continuă a nivelului vara acestui an, campania de refacerea crului şi aprovizionarea ritmică cu pu
terea productivităţii muncii o consti­ Prin aplicarea acestui procedeu s-a formaţiile de lucru din cadrul sec­ profesional al muncitorilor. In acest şi întreţinerea pădurilor la I.F. Orăştic, icţi n permis să se împădurească pîni
tuie reducerea timpilor auxiliari de obţinut şi o reducere a consumului de torului lorju s-au angajat sri realizeze scop au fost organizate cursuri de se desfăşoară într-un ritm susţinut. Or­ în prezent aproape 200 ha teren forcs
la prelucrările mecanice. Unii din seule şi ulei de rapiţă lucru cc a in­ importante economii la preţul de cost ridicarea caliiicurii pe specialităţi, ganizaţi în echipe, muncitorii sînt în­ ticr.
timpii auxiliari de cea mai lunr/ă du­ fluenţat reducerea preţului de cose cu a! producţiei prin îmbunătăţirea ca­ in cure nu lost incadrafi to(i mun­ drumaţi de pădurari şi ingineri silvici ANA IACOB
rată sini cei de prinde rc-desprinderc. 1.6 la sută. lităţii şi reducerea consumurilor spe­ citorii sec(ici timplăric-mobilă. cum trebuie să efectueze lucrările de corespondentă
O micşorare radicală a acestor timpi De cîrva timp s-au introdus cu titlu cifice de mafeiii prime şi materiale- Dintre muncitorii secţiei care
se realizează cu ajutorul dispoziti­ experimental menghinele pneumatice Alunea plină de avint pentru îndepli­ prin întreaga lor activitate şi-au
velor cu acţionare rapidă. Dintre ucen­ pentru lucrările de lăcâtuşcrîc. Folosi­ nirea angajamentelor luate a dus h ciştigal stima întregului colectiv, instruirea mundioriicr din industria locală
ica cele mai corespunzătoare sini dis­ rea acestor menghine duce la creşterea obţinerea de rezultate bune. Numai amintim pe tovarăşii: /os// fQrcaş,
pozitivele cu acţionare pneumatică. prin îmbunătăţirea cat Hăt ii Şi redu­ şei de echipă, Ştelani Sabino, tim- De curîitd la întreprinderea orăşenea­ un număr de 47 de muncitori din toate
Acestea, fie lingă iaplul că asigură o productivităţii muncii şi la îmbunătă­ cerea rebuturilor s-au realizat 48.106 plar mecanic, Gheorghe Turcu, tim­ scă de Industrie locală din Petroşani au unităţile de producţie ale întreprinde­
TUDOR MIMAI
slr'înr/erc rapidă cu o tortă constan­ ţirea condiţiilor de muncă a lăcătuşilor Ici economii, iar prin reducerea con­ plor manual, Viorica Vosiu, şei (le fost deschise cursuri de calificare de rii. Durata este pentru tîmplarî de 10 este inginer. Ca şef al secţiei bri­
tă, uşurează mult manca li zică depusă pentru lucrările de serie. sumurilor specifice de materiale, uti­ echipă la atelierul de lustruit, şi scurtă durată pentru tîmplarî de bi­ luni, iar pentru mecanici şi lăcătuşi de cheta) acordă o marc atenţie bunei
de muncitori. lizarea capetelor de bară la confec­ Maria A/muşan, muncitoare. nale, mecanici şi lăcătuşi. Tematica 8 luni. Lectorii cursurilor au fost re­ organizări a muncii şi asigură îndru­
La realizarea dispozitivelor de n- PETRU POPA ţionarea pieselor mal mici şi debi­ GHEORGHE 1GA cursurilor cuprinde lecţii privind teh­ crutaţi din rîndul inginerilor şi tehni­ marea tehnică necesară muncitori­
cest lei. care se idilizează pe scară inginer tarea materialului la cote minime, s-a preşedintele comitetului nologia materialelor, tehnologia mese­ cienilor din cadrul întreprinderii. lor. Drept urmare, secţia pe care o
tot mai larr/ă in sectoarele de lubri- realizat o economic de 39.239 Ici. sindicatului riei, desenul tehnic, norme de protec­ conduce a dac peste sarcinile dc plan,
calic ah uzinei. noastre, .şi-n adus Valoarea totală a economiilor su­ (din colectivul subrcdacţicî ţia muncii şi altele. C. IOAN in cele patru luni ale anului, mii de
contribuţia serviciul de concept ie şi Cu o singură garnitură plimentare ia preţul de cost al pro­ voluntare Brad) Aceste cursuri sînt frecventate de corespondent tone dc brichete.
scdoiul de sculăric. In prezent mo- ducţiei realizată de colectivul scc/o-
jorilutca maşinilor unelte, de la pro­ de scule, un număr sporit mlui nostru, in primele patru luni ah
ducţia de serie sint echipate cu ast­ acestui an, se ridică Iu 185.141 Ici. La
fel de dispozitive şi este în curs de de piese obţinerea acestor economii şi-au adus
utilizare a acestora şi la producţia contribufia echijiele de torjori con­
individuală aşa cum sint de exemplu Pentru a se realiza cu aceeaşi <iai- duse de Iov. Leonte frăţilu, Gheor-
menghinele pneumatice cu dimensiu­ nilură de seule un număr sporit de ghe Cojocnru, loan filip , Victor Cioa­ Dezvoltarea continuă a marelui
ne de strinc/Crc reglabilă. piese, muncitorii şi maiştrii secţiei ră, Nicolac Voinca. Radu Benone şi lecţii din cele 12 stabilite prin pro­ cursurile de calificare cit şi la cel
lotje, sprijiniţi şi îndrumaţi t/e or- combinat huneciorean şi intrarea în grama cursului. Organizate pe de ridicare a calificării şi la lecto­
z\vantajclc acestor dispozitive fotă qnniznlia de partid, acordă o mare alţii.
de ceh acţionait» manual sint toarte funcţiune a noi şi noi agregate si­ schimburi, cursurile de lidicare a ratul tehnic, lectorii sînt ingineri,
mari Timpii auxiliari se reduc cu 300 ttfcnfic utilizării maşinilor şi scule­ PAUL RADU derurgice moderne impune creşte­ calificării sînt conduse de cei mai tehnicieni şi maiştri din secţie, oa­
lor in mod ral ionul. Pioccdind în o-
la sulă, se evită deteriorarea piese­ cest lei. lorjnrul Nicolac Voinca. care tehnician rea continuă a nivelului de cuno­ buni ingineri şi maiştri, avînd sta­ meni cu o bogată experienţă în
lor prin usir/tttarea unei torte de ştinţe tehnico-profesionale a mun­ bilite tema care răspund celor mai
lucrează la reperul 88 <le la maşina producţie, cu un ridicol nivel pro­
strîngerc constante şi creşte pro­ de cusut, a realizat cu o singură ma­ 8 9 .0 0 0 lei economii citorilor, inginerilor şi tehnicienilor. actuale cerinţe ale producţiei, iar fesional.
ductivitatea muncii naratei cu uşura- triţă un număr de 850(1 bucufi piese, La secţia cuptoare industriale cei înscrişi fa cursuri participă cu
rea muncii lizice. De asemenea, se tată (te 4.000 buc. cit era prevăzut la pre(u! de cost problema calificării, a ridicării nive­ regularitate la ore, străduîndu-se Din cele relatate rezultă că la
asiqură protecţia muncii deoarece sti se execute cu ca, teuluind astlel să aplice în activitatea practică secţia cuploare industriale din
strinqcrcu şi desface'ca se roit Uzea­ o economic in valoare de 9.650 tei Colectivul de muncitori, ingineri $i lului profesional, a constituit şi C.S.H., întreg colectivul învaţă,
ză prin intermediul unui plan înclinat tehnicieni al sectorului turnătorie s-a constituie o preocupare permanen­ cele învăţate. străduindu-se să acumuleze cît mai
cu autoblocate In nccsl fel chiar In forjorul Radu Benone, lucrind !a re­ angajat să realizeze în acest an 150 000 tă a comitetului sindicatului şi a Pentru personalul lehnico-ingine- multe cunoştinţe profesionale care
perul 07 tic la acclaşi produs, a rea­ lei economii suplimentare la preţul de
cazul întreruperii alimentării cu aer conducerii secţiei. Ţinîndu-se sea­ resc, funcţionează lectoratul tehnic. aplicate in producţie să contribuie
lizat cu o singură garnitura de seule cost al producţiei. Prin munca perse­
piesa răminc slrinsă. verentă depusă, harnicul nostru colec­ ma că numărul zidarilor şamotori Aici au fost cuprinşi un număr de la bunul mers ol furnalelor, cup­ PAVEL DAMIANOIU
0.000 buc piese lafă de 5.500 Inie. cu o temeinică pregătire profesio­
La uzinurca capului maşinii de cu­ tiv a reuşit să obţină realizări de sca­ 40 ingineri, tehnicieni, maiştri şi toarelor Martin şi laminoarelor. Ti­ este organizator dc grupă la secţia
planificate, aduci nd sectorului o eco­ nală este mic, la indicaţia organiza­ şefi de echipă. Au fost ţinute pînă
sut, lo/oslndu-sc asemenea dispozi­ mă. Astfel, la sfîrşitul trimestrului 1 tlul de secţie evidenţiată pe pri­ brichetaj. El îşi îndeplineşte în mod
nomie in valoare de 0 200 Ici. economiile la preţul de cost însumau ţiei de partid au fost organizate in prezent un număr de 3 expuneri conştiincios sarcinile. Folosind bine
tive, productivitatea muncii a cres­ mul trimestru al acestui an, consti­
Asemenea tovarăşi avem mulţi in S9.0C0 lei. La baza realizării acestor cursuri de calificare la care parti­ pe teme ca: ,,Modul de exploatare timpul dc luciu şi agregatele, schim­
cut cu 15— 20 la sută lată de dispo­ economii stă creşterea productivităţii tuie pentru colectivul nostru o mare bul in care lucrează îşi depăşeşte
sectorul nostru. Printre aceştia se nu­ cipă ajutorii de zidari. Împletind în şi întreţinere a grătarelor", pre­
zitivele cu excentric. muncii, folosirea judicioasă a materiilor răspundere. Pentru aceasta ne in medic planul Ia brichete cu o
mără forjorii Angliei Pălrinoiu, loan mod armonios noţiunile teoretice cu zentată de inginerul Constantin
In realizarea acestor dispozitive prime şi a materialelor, a sculelor, dis­ activitatea practică, cursanţii reu­ străduim să învăţăm şî să muncim tonă pe oră.
Popa II, August in Sturzii. Ştclan luon. pozitivelor şi verificatoarelor, precum Dan, ,,Mecanizarea evacuării mo­
şi-au adus o contribuţie însemnata şesc să acumuleze tot mai multe cu sîrguinţă râspunzînd astfel prin
Gavri/u Greab şi uliu caic îşi depu­ şi îmbunătăţirea calităţii produselor. De lozului provenit din demolări Io
lăcăluşii-malrificri Emil Mătqineanu, cunoştinţe, devenind astfel munci­ fapte preţuirii acordate.
sese tună de lună sarciniic de plan şi exemplu, prin buna întreţinere a S D.V.-
loan Bota, loan Dăian, Stmion Ouau urilor, s-a reuşit să se prelungească du­ tori de nădejde. camerele de zgură şi grătare a
dau numai piese de bună calilale. Ei TANIS MIHALIS
şi alţii. rata de folosire a acestora cu 60 la sută. Aplicarea noilor metode, căuta­ cuptoarelor Martin", prezentată de
ob[in aceste succese datorită faptului şef de cclnpă
GYENCE CSABA O contribuţie însemnată la realiza­ rea permanentă a noi soluţii de lu­ maistrul principal Damnosie Ban-
inginer că respectă tehnologia de lubr icul ic. rea economiilor amintite şi-au adus tov. cru, impune însă co muncitorii ca­ cău ele. (din postul de corespondenţi vo­
dau atenţia cuvenită montării şi de­ Nicolac Roman, Schmidt Francisc, Tra- luntari de )a secţia cuptoare in­
ian Moga. loan Marian, turnători, Tra­ lificaţi să-şi ridice in continuare ni­ Pozitiv este şi faptul câ atît la dustriale a C.S.H.).
montării in mod corect a matriţelor
Folosind tehnica nouă tau Hondola şi Gheorghe Donţa. topi- velul cunoştinţelor profesionale.
şi şlunlclor. îiu/rijcsc şi întreţin in iori de la cubilouri, Veronica Samşu- In această direcţie au fost luate
Folosirea tehnicii noi în executarea bune condit iu ni maşinile cu caic lu­ deanu, Aurel Socol, de Ia miezuri şi măsuri eficiente, la cursurile de ri­
diferitelor piese pentru maşina de cusut crează. mulţi alţii. dicare a calificării, unde participă Cu două locomotive în loc de trei
a constituit şi constituie o preocupare ŞTEFAN COSMA
permanenta pentru colectivul sectoru­ MOŞ L1V1U un număr de 167 zidari şamotori,
lui maşini de cusut. Spre exemplu, ap!î- maistru turnător au fost expuse un număr de 5-6 Din cauza aglomeraţii cu brulo — De acord, a lost răspunsul me­
cîndu-sc procedeul de cvtruzîunc (re­ a sla(iei Simeria-Triaj, in direcţia canicului llie Udeanu.
fulare la rece), la o scrie de şuruburi Petroşani a trebuit să ite (omiale
ca : reperele -113, -414, 3R, 6R, 16—94, mai multe trenuri peste program Amîndoi s-au prezentat la impie­
17—99 ctc., care se executau înainte gatul de mişcare şi i-au spus pro-
Acest lucru a (acut ca toate locomo­ nunerea lor Acesta a (ost de acord,
tivele de dublă tracţiune de pe sec­ dar le-a atras atenţia că un tren cu
&2 & T i ţia Subcetate—Baniţa să fie decala­ asemenea tonaj nu a mai lost re­ ANA JURA
astlel
te, să nu se poată asigura
morcat cu două locomotive şi
ca
Prin buna dublarea normală a trenurilor. In­ urmare să lie foarte atenţi. lucrează la alegerea sterilului unde îşi'
depăşeşte planul cu o tonă pe post.
tr-o astlel de situaţie se alia şi tre­ — Vom remorca trenul numai cu Ea manifestă multă atenţie faţă dc
aprovizionare nul 2678 care sosise în staţia Sub- două locomotive cu menţinerea tim­ calitatea cărbunelui, fiind una din
celate. Pentru a-şi putea continua
pilor de mers şi respectarea restric­ cele mai harnice muncitoare
Acum c'nd primăvara a intrat pe de­ mersul pînă în staţia Pui, trenul res­ ţiilor de viteză — a lost răspunsul
plin în drepturile ci, cu toate capri­ pectiv trebuia să lase 400 de tone celor doi mecanici.
ciile pe care le mai încearcă în unele 4t'-t f in Subcetate In această situaţie me­
îilc, oamenii au început să-şi schimbe ţi­ canicul Teodor Socaci s-a adresa/ După plecarea trenului din sta­
nuta vestimentara. Magazinele de con­ impiegatului de mişcare, spunîndu-i: ţie, mecanicii, cu ochii la aparatele
fecţii sînt tot mai mult vizitate de W l p — Voi remorca întregul tonaj cu de bord şi la ceasornice, urmăreau
cumpărători, care probează şi cumpără o singură locomotivă pînă la Pui, ca timpii de mers să fie respectaţi.
diferite? haine adecvate anotimpului. La rîndul lor, impiegaţii de mişcare
Oa menilor muncii din Valea Jiului, iar de acolo se vor ataşa şi celelal­ întrebau rind pe rînd cantoanele
li se pun la dispoziţie prin unităţile de £ 7 te două locomotive. despre circulaţia trenului, iar opera­
desfacere ale O.C.L. produse indus­ — Propunerea dumneavoastră e
triale un bogat sortiment de mărfuri de bună. torii de la regulatorul de circulaţie
sezon. Printre magazinele care se bu­ S-a dat semnalul şi trenul a pornit. se interesau, la staţii, despre lelul
cură de multă apreciere, atîc pentru Datorită priceperii şi destoiniciei cum circulă acest tren. Rînd pe rînd
buna aprovizionare cit şi atitudinea staţiile Baru Mare şi Crivadia rapor­
atentă a lucrătorilor, este unitatea nr. mecanicului T. Socaci, trenul a ajuns tau trecerea trenului.
5 „Gonfccţii" din Petroşani. Dispu- în bune condi{iuni la Pui, cu res­ Nu după mult timp se anunfă :
r.înd de o variată gamă de confecţii ca: pectarea întocmai a timpului de Trenul 2678 a garat în bune condi­
pardesic, balonzaide, taioare de damă, mers ţii în staţia Băniţa, iar de aici plea­
costume bărbăteşti ctc., această unitate Insă nici la Pui situaţia locomoti­
reuşeşte să satisfacă cererile cumpără­ că spre Petroşani.
torilor. velor duble nu era lămurită. Erau Trenul încă nu ajunsese în staţie,
Ca urmare a strădaniei întregului co­ aici două locomotive pentru dubla­ dar întregul depou aflase despre rea­
lectiv s-a reuşit ca planul de desfacere re, dar dacă plecau amindouă cu ROMEO CURETEAN
pe luna aprilie să fie realizat în propor­ lizarea celor doi mecanici. Condu­ lucrează ca şef dc schimb la secţia
ţie de 105 la sută. 2678 rămînea descoperit trenul cerea depoului şi colegii de munca spălătorie. Schimbul pe carc-l condu­
Va loarei totală a confecţiilor desfă­ 2354 Mecanicul T. Socaci a găsii i-au felicitat călduros urîndu-le noi ce obţine luna dc lună rezultate fru­
cute către populaţie de la începutul şi aici soluţia. El s-a adresai meca­ moase în îmbunătăţirea calităţii căr­
anului şi pînă la această dată depăşeşte succese în activitatea de viitor. bunelui preparat şi creşterea produc­
stima de 5 milioane lei. E nicului I Udeanu : tivităţii muncii
La obţinerea acestor rezultate şi-au — Ce zici Hie, nu vrei să remor­ I. CRIŞAN PETRU GĂINA
adus contribuţia vînzătorii Marii No­ 1 D u k t e * căm amîndoi trenul 2678 pînă la Bă­ operator R C. şef dc schimb
vac, Tcofil Moltlovan şi Maria bog­ nită 7 Am ajuta prin aceasta la re­ (responsabilul subredacţîci (din postul de corespondenţi
dan. Paralel cu noile obiective industriale şi social-culturale, în comuna Zlatna din raionul Alba, avi fost cons­ voluntari dc la Prcparaţia
I. CHIRAŞ truite şi dare în folosinţă oamenilor m‘j ncii, peste 250 apartamente. ducerea trenului în trasă şi nu am voluntare de la Complexul* cărbunelui Pctrila)
corespondent In fotografic : blocuri de locuinţe construite la Zlatna. mai aştepta ore întregi aici în Pui. C.F.R. Petroşani)