Page 45 - 1964-05

AJ -4
m o i.fii'M it o IN TOATE T Anii!:, UNITt-VAI
C ® T I I I E I E

900 km. în excursie

0 Comerţul şi cerinţele de
sezon Un grup de 34 lineri de la Ex­ la Ada-Kaleh si au admirat nease­
ploatarea minieră Deva, au făcut o muitul peisaj, pe care Dunărea îl
0 Cercurile ,,prieteni ai mu­
zicii" excursie de două zile cu autocarul oferă la „Porţile de fier".
O.N T. Excursia a fost recreativă şi La întoarcere, tinerii au vizitat mai
O Păşunile sâ fie folosite ra­ instructivă Tinerii, au vizitat cu a-
ţional cest prilej mai multe puncte turis­ multe localităţi şi oraşe din Valea
(pas. 2-a) fiului. In total ei au străbătut circa
tice si locuri istorice. Ei au poposit
0 Metalul cit mai bine gos­ în staţiunea „Băile Herculane", insu* P00 km.
podărit CONSTANTIN AOANEI
Sporesc sorlim enfele corespondent
0 La început de drum
(pag. 3-a) de panificaţie
Lucrări de consolidare
0 De peste hotare Pentru studierea cerinţelor popu­
(pag. 4-a)
larei si lărgirea numărului de sotli- La lucrările de consolidare a liniei
menie, secţia nr. 10 de panificaţie, dintre staţia Buruiene şi Brad s-au a-
dm oraşul Sebeş a organizat cu cît- plică: merode variate de consolidare na-
va limp în urmă o expoziţie cu vîn- rurală a terenurilor pierroasc şi de lu
zare. Au fost aici 31 sortimente de mari înălţimi. In acest scop s-au plan­
ta: pînă acum 33.480 puicţi de arbori
întreţinerea culturilor MUIERII VĂII OMUI DESFĂŞOARĂ cozonaci cu mac, cozonaci cu ra­ ele diferite specii şi arbore: care înţe-
produse de panificaţie printre care
hat, pituşli, gemeni si altele. linează terenurile calcaroasc.
La executarea acestor lucrări s-au
0 ÎNTRECERE ÎNSUFLE Multe din aceste produse s-au evidenţiat : Aurel Popa, brigadier,
AeHviîaîe rodnică de floarea-soarelui dîn cele 15 semăna­ vistele Măriţi O nea, Marta Popa, Pa- bucurat de aprecieri si vor fi intro­ Gheorghe Ban, Trăim Crişan, Constan­
te In această acţiune s-a evidenţiat bri­ raschiva Romccn, Sanda Malinovschi, Îndeplinirea angajamentului duse în fabricaţie. ţa loviţă, muncitori şi alţii
gada I-a condusă de Elisabeta Bozeşan Maria Muncuş ctc. ÎOAN JUL A EMIL CREŢU
Tn aceste zile la G.A.C. din Geoagiu, Paralel cu efectuarea acestor lucrări P. ALEXANDRU corespondent corespondent
munca pe ogoare se desfăşoară din plin. s-a trecut şi la întreţinerea porumbului corespondent CE SI L-ÂU LUAT
Colectiviştii din brigada hortiviticolă cu sapa rotativă. Astfel, pe parcelele Plantări de puieţi
printre care Ana Crişan, Mana Groza, unde porumbul arc deja 3-4 frunze, De ce nu se respeefă SOCIALISTĂ.
Maria Olălău, lucrează de zor la plan­ mecanizatorul Arpad Fchcr efectuează
tarea în biioanc a viţei de vie altoite. de cîtcva zile această lucrare. Din cele recomandările ? întreprinderea forestiera din Baia Luncoiut de los si Podele au plantat
Din cele 12 lu cîtc sine planificate a de Criş, raionul Brad, cu sprijinul puieti pe o suprafaţă ele 7 ha., elec-
se planta, pînă la 14 mai a.c. s-au rea­ 1P0 de hectare prevăzute a se lucra cu Pe Ungă celelalte lucrări din cadrul IN PRIMELE PATRU LUNI, El AU sfatului popular comuna/ 5/ .1 celor­ luind peste 1.720 orc de muncă pa­
lizat 6 ha. In total se vor planta peste sapa rotativă s-au realizat 27 lu. De complexului agrotehnic, întreţinerea cul­ ,EXTRAS PESTE PLAN NAI MULT lalte organizaţii de masă. a iniţiat o triotică. S-au evidenţiat cu această
2 milioane de viţe de vie altoite, care asemenea, rezultate bune s-au obţinut turilor la timpul opcim şi la un nivel acţiune de plantare a puie[ilor de ocazie cetăţenii Tănase Poinar, A/exa
se vor valorifica prin Agrosem. Pentru la întreţinerea culturii griului, unde s-au agrotehnic corespunzător, arc un rol DE salcîm pe raza comunei Luncoiul Bucscr, Roman Dud, /van iazăr,
obţinerea unor rezultate bune de la pe­ plivi: 80 hectare. Pe alte 100 de hecta­ deosebit de important în sporirea pro­ de los Maria Cherman, Ileana Dud si a/(t/\
piniera de viţe, întreaga suprafaţă s-a ducţiei la hectar. De acest lucru sînt FLORIN BENEA
Răspunzîncl acestei chemări, un
amenajat pentru irigaţii. re se va plivi chimic, folosmdu-sc icr- convinşi şi colectiviştii din Orăştic. Une­ V t ) - kJ Ci l ) Lom număr de 250 cetăţeni din satele corespondent
O activitate susţinută se desfăşoară bicidul Diclordon sodic (2.4.D) Concor ori însă acest lucru nu se respectă. Este
$i în grădina de legume unde s-au se­ mitent se efectuează prăşi la I la sfecla vorba despic următorul fapt : deşi pe CĂRBUNE, Profesia pe care ne-o alegen
mănat şi plantat 19 ha. din cele 30 de zahăr. una din tarlalele G.A.C. semănatul po­
rumbului s-a făcut la data de 18—20
prevă/.utc Cu două zile în urma s-a ter­ A. POPA aprilie a.c., grăp.atul caic se recomanda A Conducerea Scolii medii din Petro­ Emil Trofin, de la Institutul de mine
minat plantatul celor 4 ha. cu roşii corespondent şani, cadrele didactice de aici, desfăşoa­ din localitate Acesta a vorbit celor pre­
timpurii, precum şi plantatul ardeiului să se facă la 4-6 zile după semănat a ră o muncă susţinuta şi pentru orienta­ zenţi despre frumuseţea profesiei de in­
cfcctuîndu-sc abia în
întîrziat mult,
pe 2 hectare. In grădina de legume ziua de 15 mai. Pe această tarla Linele rea elevilor în alegerea viitoarei profe­ giner miner, despre minunatele condiţii
Intrucît colectiviştii elc aici au sta­ plante au răsărit avînd 3-4 frunze, al­ sii. Astfel, de curînd, cei peste 140 d: de învăţătură pe care partidul şi guver­
bili c să planteze în această primăvară Colectiviştii din Oarda, raionul Alba, tele fiind în curs de răsărire. Este evi­ elevi ai claselor a Xl-a au participat la nul le-au asigurat studenţilor institutu­
2C ha. cu viţă de vie, în prezent se lu­ cultivă cu legume 30 de hectare. Pe dent că lucrarea cu grapa cu colţi re­ o întîlnirc cu tov. prof. universitar lui de mine.
crează cu foiţe sporite pentru termina­ aproape 50 la sută din această suprafaţă glabili dăunează în această fază de vege­ Cuvintele calde ale tov. Emil Trofin,
rea acestei acţiuni Din suprafaţa pre­ s-au plantat şi semănat diverse legu­ taţie tinerelor plante prin ruperea aces­ pline de preţioase învăţăminte, au fose
văzută s-au plantat peste 16 ha Peste me şi zarzavaturi. De exemplu, numai tora şi prin acoperirea lor cu pămînt. urmărite cu atenţie şi viu interes de
6 ha. din suprafaţa amintită s-a plantat cu lădăcinoase cum sînc morcovul şi Aceasta de fapt duce şi la diminuarea elevi.
cu viţă de vie din soiurile de masă : pătrunjelul s-au scmănac 5 hectare, cu tui mărului de plante la unitatea de su­ • 1 ■ - . 1 - AUREL SLĂBII
Chasscllas D’ore şi Muscat Mamburg, ceapă s-au plantat 3 ha., cu varză un prafaţă. Era indicai ea în acest caz să activist al Comitetului orăşenesc
iar restul suprafeţei de 10 hectare s-a hectar ctc Pentru obţinerea unor rc/ul* se fi efectuat lucrarea cu «apa rotativă U.T.M. Petroşani
plantat cvi viţă de vie din soiuri pen­ rif'c'bune de la aceste culturi, s-a tre­ care stătea ncfolosită la sediul brigăzii.
tru vin : Pmot gris, Ricshng italian, cut la efectuarea lucrărilor de încreţi- In acest sens se cere din partea tovară­ Nou teren sportiv
ncrc. Colectivistele din brigada legumi­
Muscat Ottoncl ctc. La realizarea aces­ şilor din conducerea G A C. şi mai ales
colă condusă de Magdalena Sas au efec­ a iov. ing loan Avram, mai multă preo­ Tinerii mineri, lăcătuşi şi electricieni
tor lucrări o contribuţie de scamă şi-au măsură
tuat prima praşilă la cele trei hectare cupare pentru efectuarea unor lucrări de Ia mina Aninoasa au hotnrît să con­
adus-o colectivistele Ana Curuţ, Maria ocupate cu ceapă, s-au prăşit 5 ha. cu corespunzătoare de bună calitate şi la v Numeroase colective de muncitori, ine/incri şi tehnicieni ale inlreptin- struiască pentru formaţia sportiva de
Tulea, Maria Spân şi altele. răilăcinoase, 5 ha. cu varză ctc. Pe 0,30 timpul optim. De asemenea, se impune j clerdor industriale din regiunea noastră consemnează pe (italicele de pro- posibilităţilor handbal, înfiinţată de curînd, un teren
La culturile de cîmp se lucrează in­ ha. s-au plantac roşii timpurii care au ca recomandările Consiliului agricol re­ s duclic noi şi Importante succese, l.uptind penltu îndeplinirea anguţumen- corespunzător. Hotârîrca lor a fost cu­
fost protejate cu fohi de polietilenă. O * tclor luate in cinstert cc/cî de-a XX-a aniversari a eliberării patriei, ele Acum cîtcv.i zile, colectivul de noscută de către comitetul executiv al
tens la întreţinerea acestora. S-au pră­ contribuţie deosebită la realizarea lu­ gional cu privire la cultura porumbului \ ilesiăşoură larif intrccerca socialista in scopul creşterii productivdăţii «fătului popular dm localitate care a
şit manual pînă în zilele trecute 8 ha. crărilor amintite şi-au adus-o colecti­ să fie aplicate cu mai muică răspundere ‘ muncii, îmbunătăţirii cu/ilnlii producţiei şi reducerii preţului de cost. muncitori, ingineri şi tehnicieni al acordat tinerilor tot sprijinul. Cîtcva
> Valot ilicind mai bine rezervele interne, micşotind consumurile spe~ labiici 1 de blănuri „Vidra" clin Oiăş- zile, pe locul viran din spatele clubu­
I a lic e şi sporind producţia se înregistrează luna de luna importante eco- tie şi-a reînnoit angajamentele în lui muncitoresc, larma veselă a zecilor
t nnmii la preţul de cosi al producţiei. Arjfujuincniclc luaic. prin abnegaţia. cinstea zilei de 23 August, privind de tineri utenuşti din sectoarele ex­
I entuziasmul şi insullctirea cu care se munceşte, puiul violă M ulte co/ec- ploatării a atras la muncă patriotică
{ tive analr/ind mai bine posibilităţile şi-au sporit angajamentele iniţiale. economiile la preţul de cost şi be­ mulţi cetăţeni.
neficiile pesle plan. Făcînd bilanţul Noul teren a găzduit duminica tre­
realizărilor la principalii indicatori cută primul meci de handbal âl tinerei
formaţii.
L 5 0 0 .0 0 G lei e c o n o m ii de plan pe primele patru luni ale I. TEODORESCU
anului ei au constatat că au realizat corespondent
îa p reţu l d e c o s t 129 000 lei economii suplimentare la Dezvoltă creşterea
preţul de cost, tată de 80.000 lei cît
Tn balanţa cheltuielilor caro alcătu­ nării practice a acestei probleme, păre­ păsărilor
iesc preţul do cost al energie' electrice rile erau diferite. Renunţarea la com­ era angajamentul şi importante be­
prndusf la cele trei termocentrale din bustibilii clasici crea oarecare îndoieli. neficii* peste plan. Ca urinare, aria- Colectiviştii din Toteşti, raionul Ha­
.C.S.H., combustibilul ocupa primul Iov. Un lucru era insă cert : trebuia să se ţeg. acordă o atenţie deosebită creşterii
Prin urmare, era şi firesc ca atenţia şi treacă la cercetarea minuţioasă a proce­ îizînd posibilităţile existente în pre­ păsărilor. Pentru a spori numărul aces­
oiorturilc colectivelor respective sa fie sului de .ardere a cazonelor pentru gă­ zent, ei şi-au sporit angajamentul tora, în primăvară, cu ajutorul a 4 in­
orientate în această direcţie. Gospodă­ sirea soluţiei optime de adaptare a ga­ anual privind realizarea de economii cubatoare, s-au obţinut peste 3.000 de
rirea judicioasă a combustibilului, ur­ zelor de furnal şi cocs. In acest scop pui. Ca urmare a preocupării conduce­
mărirea consumurilor specifice pe fie­ au fost elaborate unele măsuri de coor­ la preţul de cost cu încă 80 000 lei rii gospodăriei s-a mai procurat încă un
care agregat şi micşorarea lor a contri­ donare şi orientare. La cazonele de la Cu aceeaşi sumă a fost mărit anga­ incubator cu o capacimc'dc 10.000 buc.
buie în mod efectiv la ieftinirea preţu­ Centrala nr. 1 părerile au fost concre­ jamentul şi la beneficii ouă.
lui de cost al energiei electrice. Rămî- tizate în măsuri practice. Vechea insta­ IOAN ELENA
fflG B gm B w nca însă ncfolosită o importantă re­ laţie de gaz utilizată sporadic a fost (din colectivul subredacţici Ta c o n c re t
gazului
de
zervă internă : folosirea
modificată şi adaptată noilor
cerinţe.
y?: 'M Tifi sg» W* furnal şi cocs. In cc condiţii şi în ce Eficienţa s-a văzut din prima zî : con­ voluntare Orăştic)
proporţii aceste gaze puteau substitui sumul de gaz de furnal s-a dublat, iar
sa vi înlocui parţial păcura şi gazul me­ consumul de gaz metan s-a redus cu Iarăşi
I tan. erau întrebări la care energeticul circa SO la sută. Aproape 20.000 proiectantul
Rezultatele bune obţinute aîci au în­
In această perioadă, în gospodăriile agricole colective din regiunea noastră, paralel cu alte lucrări de şef şt colectivele celor trei termocen­ demnat şi cclclalcc colective să-şi mă­ de tone de cocs
trale s-au frămînt.u multă vreme să dea
se munceşte intens şi la plivitul buruienilor din culturile păioasc. e de vină?...
vin răspuns clar. Nu era deloc uşor. soare posibilităţile şi rezervele. In scurt
In fotografic : Aspect de la plivitul celor 100 hectare cultivate cu grîu la gospodăria colectivă din Spini. timp la C.T.E. 3 au fost c.vccucacc lu­
Aceasta mai ales că în privinţa soluţio- economisit Iarăşi ptoieclan-
crări de mărire a capacităţii de răcire Cuvintele . revin pe buze/e
a regulatorului de temperatură a abu­ In marile întreprinderi siderurgice tul e devmd"
0 3 rului, ceea cc a dus Ia reducerea con­ ce iu mu ă si se desfăşoare o largă ac­ consltuclotilor din Deva de la
o vreme ca tin refren. Ele de
Printre constructorii de 3 Termocentrale Paroseni sumului de gaz metan cu aproape 90 cocs folosit la elaborarea fontei. Prin­ lapt nu mai au puterea de a-i
ţiune pentru reducerea consumului de
la sută. Au mai fost aplicate şi alte mă­
scuza, ci dimpotrivă. Şi ca sa
suri care au dus la reducerea preţului
numără modernizarea unor instalaţii de
Drumul luminii scoscă o aită soluţie. Dind dovadă o pailc. strunind: „Vă mrt <ă de cost. tre măsurile aplicate în acest scop, se vă convingeţi că lucrurile s/au
tocmai aşa. vă istorisim poves­
de mult curaj, a început sâ tacă icptuti puţin... E cmc\a care vicii Creernl de metal In atenţia colectivelor de la centrale insuflat aer cald la mari temperaturi în tea blocului 7, a aleilor din lata
O simplă roliic a comutatorului unsamblnrcu ..la sol". Ihircrca no:is- să loloqralic/.c numai ctr/jnnul". a stat şi reducerea timpului de repa­ furnal, îmbunătăţirea indicilor de ex­ intrării lui.
e Iveli ic si in i nea pe re se Iaca lu- l’ă p să ivi rişti; ar putea sa inso Se controla calitate a sudurii... ln camera ilc. comandă tainică raţii, evitarea deranjamentelor ctc., pen­ ploatare a cuptoarelor de cocsificare, Blocul 7 are trei intrări: scă­
mmo. O uşoară apăsare pe manela prost" — ii o!)icctou unii. Au fost domneşte aceeaşi animaţie. Privirile tru a mări cîc mai muie timpul efec­ folosirea unor şarje raţionale din punct
strungului şi motorul işi înmulţeşte insă şi mulţi care l-au incuia/ut, Stăpinii giganţilor iţi sini atrase de sulele de butoane tiv de funcţionare şi realizarea unui de vedere al compoziţiei şi pregătirii, rile A. B şi C. Prin faţa lui tre­
bazici ca cc
ce o alee. Din alee se ramifică
fabricarea aglomeratului cu
t al iile. Dar pi ini să \c obţină encr- sprijinindu-l Rezultatul ■ timpul de care aştearnă scî lic lOtde de n consum constant de gaz de furnal şi trei porţiuni de circa 1.5—2 al­
rpo necesară producerii luminii şi asamblare a fost redus la jumătate. Sectorul turbine. Se montează ti.u- nună, pentru ca energia electrică cocs. De asemenea, în rîndul muncito­ mărită. Ca urmare a acestor măsuri pină la treptele de la intrare.
cocsariî au livrat furnalelor în acest an
pornirii maşinilor cslc nevoie de un Au c singura soluţie practică in­ bor/eneratorul de 150 MW. CI va să pornească pe liniile de înaltă rilor de la turbine şi cazane s-a dus o cocs cu o rezistenţă mecanică şi cu O Pină aici nu-i nimic nelalocul
tlnim lunq. un citim presărat cu trodusă • /) sector. Comuniştii Con­ echivala j n uulcre cu loide cele 3 tensiune, spic oraşe şi şale, spte intensă muncă politică pentru buna gos­ lui Abia de aici încolo, tn
lapte pline de eroism, de munca stantin Pîrvulcscu şi Vasilc Pirvu- grupuri date iu folosinţă pînă in lubrici şi uzine. podărire a combustibilului Comitetul energic calorică sporită, ceea cc a con­ dreptul scării A trotuarul este
tribuit la reducerea consumului
de
creatoare a constructorilor Icscn (unchi şi nepoţi se qăscQu orezent la Ternv/centraia PaioşeiU Pu/inc zile ne nud despart de sindicatului a fixat în întrecere ase­ cocs. Eurnalişni de la Reşiţa au reuşit mai inoll decit prima treapta
Sa ne oprim ci leva ore prinde intr-un moment la marc impas: nu şi este cel mai mare <pup Inrbo- acest important eveniment în viaţa menea criterii îneît muncitorii să se astfel ca în cursul acestui an să re­ de la intrare. Deci aleea de ac­
constructorii de la Termocentrala primeau materialele ncccsurc de In ’iencraim montat in tara noastră. economică a ţării noastre. Prin taţj simtă mobilizaţi la valorificarea rezer­ ducă consumul de cocs în medie lunar ces arc o înclinare destul de
Parnşeni. care In aceste zile nu />;c- Inrnt/.ori Unii au încrucişai braţele Aici toiul este de dimensuuv cheilor pentru comanda de la dis­ velor interne. cu 34 kg pe tona de fontă elaborată. pronunţată către baza blocului
r.upelesc nici un ciori pentru reali­ şi au ns'cpfat Ei n-au procedai inso uriaşe ■ deschiderea sălii are 30 de tantă roiesc rlc pe acum mai multe După patru luni de activitate, bilan­ La scara B lotul este în regula.
zarea uncia dm impe rtanlelc sar­ aşa. ..Vom ini ir/.ia mult cu lucră­ metri, macaraua 75 de tone. Stupi- persoan?. Sini cei care au lost pre- ţul arată că la preţul de cost s-au în­ Rezultate bune au obţinut şi side- La scara C se înlilneşte un as­
rurgiştii hunedoreni care şi-au propus
cini trasate de partid: durea in rile.. Ce ne facem f* Au recurs In •ml accent giganţi este omul. care găliti neutru a manevra instalaţiile. registrat economii de peste 1 500.000 să producă lunar cel puţin 1.000 tone pect cu toiul contrar celui de ia
funcţiune, înainte de termen, a noii lei şi lei de calcule şi pînă la urma i-a iau rit .ş, care a modelat metalul lei. Avantajele introducerii şi folosirii prima intrare. In cc conslâ ne­
unităţi producătoare de cncuilc au ajuns la solul ia înlocuirii curbe- după \Oinţa Ini. La montarea tur­ Ei vor lua locul constructorilor. Cuci gazului de furnal şi cocs în cele trei de fontă cu cocs economisit. Cocsul mulţumirea locatarilor? Păi, la
cicctrică. lor /aşa se numesc in termeni teh­ o dotă cu intrarea în funcţiune a economisit de ei în acest an ar putea prima scotă. în caz de ploaie,
nici materialele caic trebuiau să binci nu s-a precupeţit nici un clon termocentralei, oamenii de la tur­ centrale, nu se reduc însă numai Ia servi la topirea şi elaborarea a circa apa se scurge la baza blocului
Soluţia sosească) prin tronsoane drepte rle Oamenii, in maior date ttneii, au bină şi caz.ane vor dispare, ţoale atît. In primul rînd se valorifică un 8.000 tone de fontă. şi se adună in băltoace. Ziduri­
Iernă. dăsii forja necesară pentru a crea De la începutul anului şi pînă acum
astfel de gigant 1. A$n se explică comenzile fiind lăculc de la dis­ combustibil ieftin rezultat din procesul le de la apartamentele de jos
Prima vizită am lăcuf-o în sec­ l'gylul că brii/ă/.de Un Matei Nico- tanţă. tehnologie al altor secţii din combinat, în întreprinderile siderurgice au fost o absorb, 'n consecinţă ele prind
torul conductelor, unde am fost in- In faţa aparatului lae şi Lixandm Dumdrcsui au lu­ economisite aproape 20 000 tone de cocs igrasie, camerele se umezesc.
lormaji despre stadiul lucrărilor in de fotografiat ,-\ccs/a este pe scuti drumul lu­ înlăturîiulu-sc degajarea Iui în atmos­ Bineînţeles că lenomcnul nu se
feră.
acest loc de muncă. Am putut alia crat neîntrerupt la operaţiile care minii. metalurgie, cu care se pot elabora în întimplă imediat ci în 2-3-3 am.
ostiei că aici st? lac in prezent me­ Ln grupul qcncrator de 150 A1W cercau continuitate. CORNELIU BUOA T. OVIDIU plus mii de tone de metal. Tocmai de aceea, comitetul de
ri ăl ui pentru sul la rea conducldm se lucrează cu aceeaşi însufleţite
bloc, exprimindu-şr îngrijorarea
— nil imn clapă înainte de pornii ca Aici se iac ultimele pregătiri pen­ laţă de acest lucru, la fă de pe­
(trupului de 150 MW, carc v-'cr dubla tru intrarea in funcţiune a coz.unu- ricolul degradării bunului obş­
copacii alea termocentralei. hii nt. 3 La montare s-an remar­ tesc, a intervenit pe lingă con­
Setul sectorului, inriincrul Florin cat in mod (lcoscl)it echipele de structori cu (ur/ămintea de a se
Kessler, c un om inccrral. După ter­ monton conduse de Constantin Crt- găsi o altă soluţie de execuţie
minarea studiilor — in urmă cu 3 han şi K înota fi Mihalache. Pruna a aleilor. Membrii comitetului
ani — a tăcui „ botezul'1 pe şantierul echipă a montat carcasa metalică a de bloc s-au gindil şi la faptul
grupului de la Luduş. cazanului, iar cea de a doua ţevă- cri pe scara cu pricina locuiesc
In sector lucrează mulli tineri riu. Prin cc s-au evidenţia( ? Răs­
oameni bătrini. copii mici. Ima-
entuziaşti, carc pentru o-st realiza punsul Care t-am inim ii a fost scurt.
ginaţi-vă cinci îngheaţă. cc - r
angajamentul înainte de termen, au dar convingător : ,,Au dai lucrări de aşteaptă. Situaţia aşa cum se
venit cu propuneri şi şoimii inge­ bună cohlalc". prezintă, merita o rezolvare din
nioase. Unul dintre aceştia este Asemenea rezultate qu obtinut şt cele mai bune. Dar conslruc/o-
mon/orul fon Fulqa, şei de echipă. sudorii Gheorghe Dunilă şi Vasile di pe moliv că ,.aşa-i in pro­
Bl a primit sarcina să execute lu­ Codreunu. Destire primul se spune iect" au preluat mecanic solu­
ările ie '■ untolarc a conducte­ cu după terminarea lucrărilor, un ţia amintită şi i-m/ dat înainte
lor 1 .s.o părut lui ca ar pierde pren reporter ai li vrut să-l lot oct ralieze cu execuţia. Ce să-şi mai bată
mult timp Şi s-a Irăminlat so qă-
in laţ a cazanului, dar el s-a dat la capul inginerii şt tehnicienii
şantierului cu asltct de proble­
me I N-ait vrut să-şi consum?
nouă promoţie de motorişti forestieri capacitatea de a gindi, dar n-au
chemat nici proiectantul să sta­
Zilele trecute, la punctul Tâu din Plecînd spre exploatările forestie- bilească soluţia coi cehi. N-au
codrul sectorului de exploatare Oo- • e dm regiune, tinerii motorişti s-au rezolvat insă nici cerinţele unor
şo al I F. Sebeş, o nouă promoţie ongajat să muncească cu hotărîre tocaturi plini de cete mai bune
intenţii. Aceasta contrar faptu­
a absolvit cursurile de calificare în pentru realizarea sarcinilor de pion, lui că in principiu şi ei recu­
meseria de motorişti fierostrae me­ preocupindu-se în continuare de nosc că aşa cum se prezintă si­
canice. tuaţia nu c bine. Acum, dau
ridicarea continuă a pregătirii or
Cei 50 absolvenţi s-ou dovedit profesionale. dm umeri şi spun că nu mai
bine pregătiţi cu ocazio examenului CLEMENT BODEA au cc tace. Ca să vedeţi I
de absolvire. corespondent VEDERE PANORAMICA A ORALULUI HUNEDOARA. Fol o ; V. ONOIU A. COR MOŞ