Page 47 - 1964-05

Nr. 2917 Drumul socialismului t*og. 3
xtncxsBestn?,

Cei mai buni muncitori V E Ş T I P I K Î U A

în rîndurile partidului Primul Festival naţional a! filmului rsminesc

PRAŞTIE de partid şi tov. Ioan Alcxe. Primind Intre 21 şi 28 iunie, sc va desfăşura dc desene animate şi păpuşi, jurnale Hc
in rîndurile sale pe cei mai buni din­
Acum cîţiva ani, printre muncitorii tre cei mai buni muncitori, organizaţia la Mamaia, primul Festival naţional al actua'itaţi realizate în ultima vreme dc
noi veniţi în fabrica noastră se nu­ dc bază de la sculăric a F.C. Orăştie filmului romîncsc. Această manifestare studiourile cinematografice „Bucureşti"
şi „Alexandru Salna"
măra şi rov. Stoian Manolcscu. li plă­ şi-a întării continuu rîndurile sale nu- artistică, care va avea loc în fiecare
ceau mult maşinile unelte, care cu aju­ mărînd în prezent 76 dc membri şi an, este organizată în scopul de a rti- Cu acest prilej, vor fi acordate pre»
torul cuţitelor rcv.istcntc prelucrează candidaţi dc partid. mula creaţia originali, dc a contribui mii celor mai bune filme ale festivalu­
metalul la forma şi dimensiunile dorite. la dezvoltarea artei noastre cinemato­ lui.
De aceea s-a înscris la cursurile de ca­ NICOI.AE STOICA grafice. La fisrivaltd filmului romîncsc vor
(din colectivul postului de cores­
lificare în meseria dc frezor. De la în­ Pe ecranul festivalului vor fi prezen­ participa ca invitaţi şi oaspeţi din străi­
ceput el s-a dovedit a fi un muncitor pondenţi voluntari F. C. Orâştic) tate filme artistice de lung metraj, fil­ nătate.
conştiincios şi disciplinat. Aşa după SiMERIA me documentare, dc ştiinţă popularizată, (A ger preş)
cum remarcă el însuşi, comunistul Fer-
dinand Dclmondo a fost acela care i-a In adunarea generala a organizaţiei Muncitori cu care colectivul uzinei „Victoria" din Câlan se mîndreşie : lăcătuşii din echipa con­ Concurs literar pentru cadrele didactice
călăuzit paşii spre cunoaşterea temei­
dc baza de la I C I.L. Simcria care a dusă de tovarăşul Viorel Brînduşescu.
nică a meseriei. O dată cu însuşirea avut loc de curînd, s-a pus în discu­ La 15 mai începe concursul lirerar
meseriei, S. Manolcscu a fost îndrumat ţie cererea candidatei de partid Elena organizat de Ministerul Invăţămîniului mesc schiţe, povestiri, reportaje literare
şi ajutat să studieze cărţi tehnice. Kădulea pentru a fi primita în rîndu- Pe scurt de la corespondenţi pentru cadrele didactice din ţara noa­ inedite, ce vor avea între 5 —10 pa­
prezentate
lucrărilor
gini. Numărul
Aşa se face că într-un timp scurt fre­ rilc membrilor dc partid. La discuţii stră. este nelimitat, urmînd ca cele mai bune
zorul Stoian Manolcscu a devenit un s-au înscris mai mulţi comunişti prin­ O Duminica, în jurul agregatelor de la Preparaţia
muncitor apreciat care îşi depăşea cu tre care şi tov. Ioan Tonch, Remus O In cadrul uzinei „30 Decembrie" din Cugir a luat Concursul arc menirea sa contribuie dimie ele să fie publicate în „Gazeta In-
regularitate, lună de lună, sarcinile de Bertoiu, Vasilc Seraficcan şi Remus Vis- fiinţă un curs de calificare pentru muncitorii care lu­ cărbunelui din Pelrila mai rămîn doar muncitorii de Ia stimularea învăţătorilor şi profesori­ văţăm*ntului‘‘ şi incluse în manualele
la întreţinere, de activitatea cărora depinde
bunul
producţie cu 6—10 la sută şî executa viş care au apreciat faptul că iov. Ele­ crează la prese. Penlru buna desfăşurare a acesluia mers al instalaţiilor. Convinşi de importanţa muncii ce lor în vederea realizării dc lucrări în şcolare. l)e asemenea, autorilor celor
numai lucrări dc bună calitate. na Rădulca a muncit cu perseverenţa s-a întocmit o bogată programă analitică, ur lecţiile o prestează ei se străduiesc permanent ca prin repa­ proză inspirate din viaţa de şcoală, «.lin mai bune creaţii literare li se vor acor­
sînt predate de către ingineri şi tehnicieni cu o vastă
da premii şî menţiuni.
Nu dc mult, în adunarea generală a pentru a-şi îndeplini roate sarcinile în­ experienţă în producţie. raţiile efectuate să asigure o funcţionare continuă a profilul moral al omului crescut şi
rrimîsc la re­
Manuscrisele vor
fi
organizaţiei de bază B.M.R. din secţia credinţate de către biroul organizaţiei N. HUNEADI utilajelor, să reducă opririle accidentale. Printre mun­ educat în şcoala noastră. dacţia „Gazeta In văţămîntului" din
sculăric, s-a pus în discuţia comunişti­ dc bază în perioada stagiului dc can­ citorii de la întreţinere de a căror înclemînare şi pri­ La actuala ediţie a concursului caic Bucureşti, l’iaţa Scîntcii.
lor cererea tov. Stoian Manolcscu dc a didat. In producţie, Ia secţia untărîe O De curînd, înrr- o noapte, pe cînd se afla de ser­ cepere depinde soarta producţiei se numără Constan­ sc va încheia la 15 scpicmbric, sc pri­
fi primit în rîndurile candidaţilor dc unde lucrează, datorita hărniciei şi dis­ viciu în staţia Simeria-triaj, lăcătuşul de revizie Cor­ tin Bălă.soîu, Pop Emil, Sabin Hancheş, Petru Georges- (Agcrprcs) -
partid. Comuniştii Ioan Ioaniş, Vladi- ciplinei care o caracterizează, ea se bu­ nel Hălălaie a observat un fapt ciudat. Boghiu! din cu, Moise Biro, Constantin Bodriga, Vasile Comşa şi
mir Doroftcsc, Gheorghc Mizil, Vili cură de prestigiu în faţa celorlalţi mun­ dreapta vagonului 305.146 era deplasat spre interio­ alţii. Acţiunea da vaccinare împotriva poliomielitei
Bărbăcaru înscrişi la cuvînt au apreciat citori. rul vagonului, iar buza bandajului freca o traversă in­ C. BaDUŢA
calităţile moral-politicc ale tovarăşului termediară a şasiului. Dacă trenul pleca astfel, se pro­ In perioada ianuaric-aprilic au fcy.c între anii 1960—1963, au fost imunizaţi
lor de muncă, faptul că el răspunde Apreciindu-i meritele sale, comuniştii duceau cu siguranţă accidente, se conturba graficul O Din iniţiativa comitetului sindicatului şi a orga­ vaccinaţi şi rcvaccinaţi împotriva polio­ peste 70 la sută dm copiii în vîrstă dc
întotdeauna la chemările organizaţiei dc au votat în unanimitate primirea tov. orar de circulaţie. De aceea, el a acţionat operativ. A nizaţiei U.T.M. de la S.M.T Haţeg, s-a organizat o largă mielitei peste 7 milioane dc copii şi ti­ pînă la 14 ani. Dc asemenea, în primii
bază şi a conducerii secţiei. In unani­ Flena Rădulca în rîndurile membrilor anunţat şeful turei de revizie şi vagonul a fost scos acţiune de valorificare a deşeurilor fieroase prin I.C.M. neri. Această acţiune sc încadrează în­ doi ani ai programului dc eradicare a
mitate, comuniştii au votat primirea de partid. dm circulaţie. Accidentul a fost preînlîmpinat. Dimi­ La această acţiune participă toate brigăzile de tracto­ tr-un larg program dc imunizare a tcianosului au fose vaccinate peste 8
tov Stoian Manolcscu în rîndurile can­ P. URDEA neaţa, la Ieşirea clin schimb, comunistul Cornel Hă- rişti. populaţiei, caic a stac în ultimul timp milioane dc persoane între l şî 60 am,
didaţilor de partid. In aceeaşi adunare (subrcdacţia voluntară din oraşul Numai în ultimele zile au fost colectate şi predate urmînd ca in 1964 sâ fie vaccinate încă
a fost primic în rîndurile candidaţilor Simcrîa) [ălaie, a fost felicitat de întregul colectiv. 7.000 kg. fier vechi. m centrul atenţiei organelor sanitare. c u ca patru milioane.
E. CRF.ŢU AUREL ANCA Pnn vaccinările aniidificrice efectuate (Agci pics)
O pfim lîe de finală
La început de drum ale „C upei R.P.R.4*
la fotbal

Primăvara ortului 1903. Irt ia(a În­ descurcată pneumatic Intr-un de- form unei relele bine stabilita. După trimestru din acest an nu lost or- A fost stabilit ca optimile dc finalii
treprinderii de materiale pentru con­ pozit. este slurîmată de nişte vul­ aceastu trece prin oile instuloţu mo­ tlitiu/ulc cursuri de calificare şi dc ale „Cupei R.l* R.“ la fotbal sa se des­
strucţii Dircea sc opri o maşină din turi. Dc aici. este dusă mai de/)urie derne, trunslormindu-se in cele dm ndicare a cuhlicurii profesionale a făşoare la 4 iunie pe terenuri neutre.
care cohoriru mai mulţi muncitori. dc o bandă transportoare spre ope­ urmă in produs Imit. muncitorilor. In alaiă de aceste Programul jocurilor este următorul:
Au intrat in curtea atare a între­ raţiile dc mucinore şi uscare. Dru­ cursuri, in oraşele Bucureşti şi Te- Carpaţi Sinaia — Ştiinţa Timişoara; Si-
Secţia este dotată cu maşini mo­
prinderii scrutînd cu privirea întrea­ mul nu se termină insă aici. Pc o derne de mare productivitate fabri­ leaien. au lost trimişi pentru spe­ dcrurgiscul Hunedoara — C $ M.S. Iaşi;
ga ei suprafaţă. „De miine se v« altă bancă, rumequştil din lemn ii cate in fora noastră Si aici, aproa­ cializare un numai de fb muncitori. M.etalul Turnu Scvcrin — Crişul Ora­
sc/timba totul — spuneau unii. AllH vine in intimpinure. după ce bineîn­ pe in/repu/ proces tehnologic csie S-o lărut deci totul ca procesul de
1 Inlreqeau spusele lor. ţeles trece şi el prin cltcva operaţii mecanizat. De Iu operaţia de Incul­ producţie să se dcslăşnare in con- dea; Flacăra Roşie Bucureşti — Ra­
Muncitorii de ta I.M.C. Dircea sc de prelucrare împreună cu rume- care o materiei prime ne benzile difiuni bune, să sc obţină numai pid Bucureşti; A.S. A iud — Farul
priveau întrebători. Nu atinseră quşul, diatomila se dozează coninrm trans/iorloarc şi pînă Io mosa de succese, Constanţa; Minerul Baia Marc — Di-
i încă nimic. Sc întrebau: „Ce-or ti unei relele după care sc amesteca ambnlQie a produsului Imit pruce ...12 mal 1904. Dc la elaborarea namo Bucureşti; C.S.M. Sibiu — Tex­
| cuutind aceşti muncitori in între­ cu apă tormind o pastă care se in­ sul tehnologic eslc in loialitate me­ primei „şarje* a trecut o lună de tila Sf Gheorghc; C IL . Blaj cu învm-
prinderea noastră ?“ troduce intr-o presă moderna, dc canizat. zile. Rezultatele ? Muncind cu in- gătoarea din jocul Dinamo Bacău —
A doua zi, „oaspeţii" au bălul mare productivitate. Apoi, cărămidă suilelire harnicii lucrători de Iu sec- Steaua. Accsc meci se va desfăşura la
primii /unişi. Apoi au început ope­ se tasonează, trece prin tunelul ur­ Pentru însuşirea cit mai temeinică (ia vată minerală şi-au depăşit pla­ 17 iunie deoarece Ia 4 iunie arc loc
raţia de săpare a fundaţiilor. S-au cător, conlinuindu-şj după aceasta a /irocc.sului tehnologic, deservirea nul cu peste 300 lone vată. Dat suc­
adus materiale pentru construcţii : mersul înlr-un alt tunel alătutat, raţională n utilajelor, conducerea în­ cesele nu se vor opri nici. Muncito­ restanţa Dinamo Bacău — Steaua, pro­
panouri mari din prefabricate. cără­ ultimul de alllel. in interiorul că­ treprinderii, îndrumată de organi­ rii întreprinderii sini hnlărili să ob­ gramată la Bacău.
mizi. ciment, nisip, var ele. Curtea ruia există o temperatură mai ridi­ zaţia de partid, s-n preocupai îndea­ ţină succese mai Irumoase, din ce
întreprinderii s-a translormat intr-un cată care asiqură o ardere cores­ proape de calificarea şi de ridica­ in ce mai Irumoase.
adevărat şantier. Pe rind, s-n trend punzătoare a produselor. In acest rea calificării profesionale a mun­
la operaţiile de zidărie. montare ultim tunel rumequşul din cărămida citorilor. In anul trecut şi In primul
finisare. Constructorii din brlqăzdp nule. ceea ce duce la ridicutea tem­
conduse dc Dica Teodor. Tzct M i- peraturii de prelucrare, la aslquru-
hai, Tibet iu liaraqai, Mihui Ţăruş, rea unei bune porozituH, la reduce­
foan luneş. Vasile Cretu şi altele, rea conductibi/ilălii şi măririi rc.-
care au muncit pe multe din şantie­ truc'arilutii produselor
rele indus!riale ale furii noastre se Tunelul uscător — primul de acest
Infreceau pe ei tuşişi. Halde noi se fel din ţară — are două linii de
conturau pe zi ce fteceo. După ci- uscare, un acoperiş plat şi un sis­
leva luni totul era de nerecunoscut tem modern dc recirculare a acru­
Pe lînqă vechea întreprindere so lui. De subliniat laplul că arderea
..născuseră“ două secţii noi: nnn produselor csle asigurată de ruaie-
penlru fabricarea cărămizilor ter- fpişul din Interiorul acestora, el
moi7.olatoare din diatomit. iar cea­ liind sinqura sursă de enerqie care
laltă penlru iabrlcareu votci mine­ usiqură temperatura de ardere.
rale — produse mult solicitate dc la secţia cărămizi din diatomila
industria nouslră.
Unul dintre muncitorii pe pieptul cărora străluceşte insigna de fruntaş în în­ o I.M.C. Dircea aproape întregul
trecerea socialistă pe anul 1963 este şi frezorul Ioan Pctric dc la secţia ma­ ..12 aprilie 19G4. In lata unul ta­ proces lehnoloriic este mecanizat.
şini dc cusut a Uzinei metalurgice Cu gir. blou de comandă discutau plini de Utilajele sini construite in întregi­
Muncind cu hărnicie, frezorul ioan Pctric sc situează şt în cursul acestui an emohi o parte dm tovarăşii proter- me in tara noastră, ele liind livrate
în rîndul celor mai buni. tanti de la l-P C M.C. Bucureştir c o n ­ dc întreprinderile : .,Independenţa“
structori de la Trustul 5 Braşov şi Sibiu, ,,Unio'4 Salu Mare, JJ Aloi”
. beneficiari, care şi-au adus aportul Bucureşti, „ Progresul“ Brăila ele.
la modernizarea întreprinderii Cu In serţia vată minerală operaţiile
foţii aşteptau elaborarea primei poartă denumiri asemănătoare. După
B^reocupas*© şi rezu lta te | „şarje4'. Din clipă in clipă sc aş­ cum e $i tiresc. procesul tehnologie
tepta pormreu tuturor instalaţiilor, este însă diferit Materia primă, for­
Sprijinit îndeaproape dc membrii tă. Totodată gestionarul dc aici a achi­ lată cu discuţiile au incelat. Penlru mată din circa 80 la sulă zgură re­
consiliului sătesc, gestionarul magazinu­ ziţionat 747 litri lapte dc vacă si ai.c un moment se aşternuse o linişte, zultată de In lumalele htincdnrene
lui din comuna Mctcş, raionul Alba. produse agricole, colcctînd şi apioapc dctilină. „Alen/iune I ! Pornim /“ — şi in medie 20 ia sulă bazai/ mti-
se auzi o comandă. $i liniştea este
obţine lună dc lună rezultate bune. In 800 kg. fier vechi. alunqată. Acesteia ii luă locul zgo- runţit se macină, se dozează, se u-
Apoi. materia primă
mes/ccd
se
luna aprilie, de exemplu, planul la des­ Rezultatele obţinute situează unitatea molul înfundat nl utilajelor. Secţii­ usucă, pentru ca la urmă Să lic di­
din Mctcş printre unităţile evidenţiate le nou născute îşi încep „viata" rijată cu ajutorul unui transportor
facerea cu amănuntul a fost îndeplinit
ale cooperativei l'cneş dc care aparţine. Dintnmila, materia primă din care cu tarleţi sure turnul de alimentare.
în proporţie dc 116 la sută, iar !a achi­ 1 se labtică cărămizile Icrmoizolatonrc a cuptoarelor, unde sc dozează con­
ITÎUS'i ACITE CAPRA
ziţii dc ouă în proporţie de 150 !a si,- corespondent
materialele subdimensionate, pc sorti­ calcule comparative s-a ajuns la con­
mente, care în prezent sînt tlatc în mod cluzia înlocuirii tehnologici dc fabri­
cîf mal bine gospodărit ncjustif icac spre retopire Amena­ execuţia fiecărei piese s-a economisit 15
caţie cu oţel turnat. Rezultatul ? La
jarea acestui depozit va îmbunătăţi con­
kg. metal. In plus, s-a micşorat
mult
siderabil aprovizionarea ritmică a sec­
ţiilor prelucrătoare cu metalul necesar. adausul dc prelucrare.
Economiile ce sc vor obţine, prin va­ Alt aspect al uşurinţei cu care se în­
deauna binevenite. Oţelării învaţă care buie să devină însă bun al tuturor. Să ca efect evitarea pierderilor prin ar­ lorificarea laminatelor subdimensiona­ tocmesc unele comenzi este urmăcoruU
sînt canalele prin tare sc pierde metal, fie extinsă şi dezvoltată in toate schim­ dere. Rezultatele obţinute în primele te, sine evaluate la ordinul zecilor dc In întreaga economic sc extinde uti­
Sporirea producţiei de meiul constituie o pientii/hitc de hunie a nvm- >i cum put fi ele închise. „Lectoratul burile şi la toate locurile dc muncă. patru luni sînt concludente La totalul mii dc tone de metal anual. lizarea oţelurilor aliate şi în special a
cilordor, inginerilor şi tehnicienilor dc la Combinatul şidetuu/ic din Hu­ oţtlarilor** şi concursul „Cine ştie me­ producţiei realizate s-au economisit mai celor slab aliate, fără consum dc mate­
nedoara. In ce priveşte insă guspodurircu metalului orodus. valoritica- serie, cîştigâ** sînt alte forme de ridi­ Debitarea economicoasă mult dc 5.C00 kg. metal. Din acest me­ In stabilirea tehnologiei riale deficitare, în locul oţelurilor car­
rea lui se munileslă mcă dciiciente. La o cercetare nun atentă a lulutot care a calificării, îndrăgite mult dc oţc- tal sc pot forja aproximativ 3 500 bu- bon cu rezistenţă şi durabilitate mai
posibilităţilor rezultă că sporneu coeficientului dc utilizare a metalului lan. Dezbaterea în operative a abate­ a metalului loanc metrice 20 x 225 sau 50 bucşe de fabricaţie — muncă mică. Cu toate acestea, nu sc ţine sca­
. este o sarcină de strictă uctualiiute şi in sidciunpe şi deci creşterea pro- rilor de U procesul tehnologic şi pre­ pentru podurile rulante. ma de avantajele acestei tehnologii. Cine
\ducţiei dc metat c sie uemijlocd legată de v-u lori licăr ea lui supei urară. lucrarea cazurilor cu roţi muncitorii, Muncitorii mai virstmei de la ate­ Cu multă ingeniozitate a fost rezol­ de concepţie alţii, dacă nu mecanicii şefi şi tehno­
Un raid tăcut cu sp/i/inul cn/cspondenlilar voluntari XBN'IA ALE- şi-au dovedit, de mult eficacitatea Pier­ lierul forjă din combinat îşi amintesc logii secţiilor, cei care întocmesc co­
XAN DRBSCU, inrpner tehnulrui, MIRCE.A DlACONDSCU, tehnician pro­ derile de oţel sînr tot mai mici. rc- că era o vreme cînd forjarea sc făcea vată problema debitării metalului pen­ La serviciul tchnolog-şcf din combi­ menzile, sînt în măsură sâ promoveze
tru cîrligele folosite în susţinerea că­
iectant. MILITON' JUNlb. maistru şi NICIJLAF ŞTfîpAN. forjor, in ci- burul scade, iar şarjele elaborate în a- după metode rudimentare, nccconomi- rămizilor, la bolta cuptoarelor Martin. nat, poposesc zilnic numeroase co­ tehnologiile noi dc fabricaţie, cele mai
ie\-a seclu dai combinai, a arătat că numeroase colective au dobindii o fara programului s-au redus aproape la coasc. Cit priveşte evidenţa consumuri­ Prin elaborarea unui nou procedeu de menzi. Din acestea cea mai marc parte economicoase. Cu alte cuvinte, sâ gîn-
hO(/alu experienţa in tfospndănrca metalului şi ca nnn exisfu in: a rezetv c zero Toare acestea contribuie în mod lor dc moral şi a deşeurilor, se cîntĂ- croire, consumul specific dc metal sca­ aparţin secţiilor productive. Pînă a fi dcască mai mult, să facă muncă dc con­
interne insuficient vuloriiicuie. Constataiile tăcute cu acest prdet le redăm dirccr la buna gospodărire a metalului. roa după ochi. Astăzi, pc măsura îmbu­ de simţitor, tocalizînd anual peste 30 destinate fabricării, comenzile sînt su­ cepţie în lansarea comenzilor. Cunoaş­
mai jos. nătăţirii şi extinderii tehnologici mo­ puse. aici, unui riguros examen tehno­ terea concretă a condiţiilor dc lucru ale
Strădaniile oţelarilor în această di­ derne de forjare în matriţe şi la tole­ tone metal. In secţia construcţii meta­ logic şi de fabricaţie. Ingineri şi tehni­ piesei comandate poate şi trebuie să
recţie se reflectă fidel în economiile de ranţe minime, se asigură o creştere efi­ lice, există însă şi alte posibilităţi de cieni de diverse specialităţi subscriu conducă la elaborarea unor desene îm­
metal realizate de la începutul anului şi cientă a indicelui dc utilizare a meta­ valorificare superioară a materiei pri­ pentru stabilirea cclci mai eficiente teh­
Dacă se respectă procesul înţelegerea fenomenelor caic duc la pînă în prezent. Numai prin scăderea lului. me. Păcat însă, că nu sc acordă atenţia nologii dc fabricaţie. Alegerea varian­ bunătăţite prin reducerea adausurilor
pierderi de metal şi a sc şti ce anume rebutului sub Cifra admisă, s-au cîşti- cuvenită iniţiativelor de mare eficaci­ tei optime dc fabricaţie, pncinuicşcc dc prelucrare, a greutăţii specifice a
fehnoloqic trebuie făcut pentru preîntâmpinarea gac 222 tone oţel. Reducerea pierde­ Ce măsuri concrete s-au luat aici pen­ tate Fstc dc dorit ca, comitetul sin­ însă dc multe ori serioase greutăţi. piesei ctc. In această direcţie este ilus­
lor, în secţie au fost elaborate şi mul­ rilor b ttirnarc s-a concretizat în cele tru folosirea judicioasă a metalului ? La dical de secţie să studieze posibilitatea trativ următorul exemplu : pînă nu de
Părerea că în oţelării, pierderile şi tiplicate instrucţiuni de lucru pc toi 600 tone de oţel economisit Cantităţi începutul fiecărei luni sc face un stu­ includerii în criteriile dc întrecere şi O bună parte din conducerile sec­ mult, cuplajele dinţate folosite la ma­
rebutul sînt de cîiul lumea, şi că de alt- /luxul tehnologic de elaborare şi tur­ însemnate dc oţel s-au cîştigat şi pc diu amănunţit şi detailat a tuturor co­ obiective privind gospodărirea metalu­ ţiilor din combinat, trimit spre exe­ caralele dc la alimentarea oţclărlilor se
tel ele .sînt recuperabile, a sustras o nare a oţelului, dc pregătire şi ex­ scama reducerii consumurilor specifice menzilor existente. In baza cunoaşterii lui înainte dc toate sc cere însă o ur­ cuţie comenzi insuficient documentate. executau din oţel carbon. Solicitarea
vreme atenţia dc la calitatea oţelului. ploatare a subansamblelor dc turnare la încărcătura metalică. Un calcul su­ comenzilor, sc întocmeşte apoi necesa­ mărire riguroasă a normelor dc con­ Aşa s-a întîmplat cu cuplajele cu bol- intensă la care erau supuse făcea ca
Un studiu mai amănunţit al procesului etc. Acordînd atenţia cuvenită califi­ mar arară că otelul economisit în pri­ rul dc metal, defalcat pc sortimente şî suni şi a economiilor. ţurî pentru laminoare. Posesorul co­ viaţa lor să fie dc 3-4 luni. Schimbarea
tehnologic dc elaborare a oţelului şi dc cării, s-a mers pc linia ridicării pregă­ mele patru luni ale anului echivalează calitate. De mare importanţă este cu­ Cu toate economiile realizate, debi­ menzii a cerut ca aceste piese sâ fie c- tehnologiei dc fabricaţie a cuplajelor cu
cunoaştere a rezervelor interne a de­ tirii tchnico-pofcsionalo a tuturor cu elaborarea a 6 şarje la cuptoarele noaşterea precisă a calităţii şi dimen­ tarea metalului nu c cea mai economi­ xecutatc din oţel forjat. La serviciul oţel aliat a mărie rezistenţa şi dura­
monstrat că lucrurile nu stau tocmai muncitorilor.In acest scop, anul trecut tic 400 tone sau 12 şarje b cuptoarele siunilor laminatelor solicitate. Aceasta, coasă. Din lipsă dc fierăstraie de debi­ cchnolog şef s-a constatat însă că solu­ bilitatea acestor piese la 1,5—2 ani. E
aşa. Cu aceleaşi cheltuieli şi forţe dc au fo«t organizate şi au funcţionat 7 dc 200 tone. Comentariile sînt dc pri­ insă, nu epuizează nici pe departe re­ tare. la atelierul forje secţionarea me­ ţia Indicată şi cerută în comandă nu de la sine înţeles că şi pe această calo
muncă sc poare produce oţel mai mult cursuri de ridicare a calificării, iar pentru nos. Ce nu trebuie uitat, sînt oamenii sursele de gospodărire judicioasă a me­ talului se face la cald In felul acesta cuc cea mai eficientă. In urma unor sc fac economii dc metal.
şi «.Ic mai bună calitate. Cîtova exemple muncitorii necalificaţi un curs dc ca­ F.thioa condusă de prim-topirorul Ale­ talului. Normarea pc baze ştiinţifice a nu se poate dimensiona precis tăie­
şi măsuri sînt edificatoare în această lificare în meseria tic oţelaii. Legarea xandru Ciocan, dc la cuptorul 1, a lu ­ consumului dc materiale a condus la rea. Inconvenientul ar putea fi lesne
privinţă. strîns.ă a învăţ.ămîntului profesional cu crat cu un rebut mai mic de jumăra- reducerea cheltuielilor tic forjare prin rezolvat dacă conducerea tchnico-adnu- Tn râului de faţă am arătat doar cîtcva aspecte privind gospodărirea me­
Cînd s-a întocmit planul M.T.O. pc cerinţele producţiei, s-a reflectat în îm­ tc faţă de cifra admisă. Cea condusă înlăturarea unor pierderi în procesul nistrativâ a combinatului ar dispune talului la Combinatul din Hunedoara. Ele sînt însă mult mai variate şi mai
anul în curs, comitetul dc partid dc la bunătăţirea muncii dc fiecare zi a aces­ do F.ntil lonescu, de asemenea. In frun­ dc producţie şi în final la creşterea pro­ transferarea la forje a ficrăstraiclor dc complexe. Din constatările făcute sc desprinde clar necesitatea intensificării
O.S.M. II a îndrumat conducerea toh- tora. tea tuturor se situează insă echipa pnm- ducţiei cu aceleaşi resurse materiale. debitare de la atelierul mecanic al sec­ eforturilor şi în direcţia creşterii indicelui dc utilizare a metalului, dc răspîn-
nico-administrativă să cuprindă în plan Anul acesta funcţionează aceleaşi ropitorului Constantin Corbciu caic a Urmărirea zilnică dc către maiştri ţiei O S M II şi construcţii metalice dire a experienţei bune dobîndite pînă în prezent. Măsura organizării unor
obiective concrete, care să ducă la îm­ cursuri de ridicare a cunoştinţelor pro­ realizat un rebut dc 0,06 la sută, faţă şi normatori a consumurilor specifice Subliniem că în prezent aceste fierăs­ consfătuiri la nivel dc combinat, pe tema extinderii tehnologici moderne tic
bunătăţirea calităţii oţelului prin re­ fesionale, diferenţiate pc meserii şi gra­ dc 0.60 la sută admis. de metal, dă posibilitatea perfecţionă­ traie nu sînt utilizate decît în propor­ fabricaţie, ar fi binevenită. Este necesar apoi să existe o mai strînsă legă­
ducerea consumurilor specifice la în­ dul de pregătire al muncitorilor. In Ridicarea pregătirii profesionale a rii procesului de producţie şi în conse­ ţie de circa 60 la sută Dc asemenea, tură de colaborare între mecanicii şefi şi tehnologii secţiilor, cu serviciul teh­
cărcătura metalică, micşorarea procen­ plus. în programa dc învăţămîiu au fost muncitorilor a dus după cum sc vede cinţă scăderii consumului dc metal. Sâ V'cntru piesele ce sc forjează des şi în nolog şef şi dc fabricaţie din combinai In felul acesta s-ar putea găsi cele niaî
tului de rebut şi evitarea pierderilor incluse noi teme. Topitorilor li se pre­ la cunoaşterea şi stăpînirea procesului exemplificăm pc cîtcva comenzi : bol- cantitâtî mari, vor trebui confecţionare economicoase soluţii dc folosire raţională a metalului.
ţuri dc diferite dimensiuni, roţi pentru
la turnare. dau noţiuni despre regimul termic al tehnologic. La rîndul său, comitetul podurile rulante ctc.. la care consumul matriţe rip. Se simte dc asemenea nevoia revi zuîrîi programului de funcţionare a
Altă problemă care nccesiră a fi re­
In mod deosebit s-a insistat asupro cuptorului, despre indicii tehnico-eco- sindicatului a stabilit în întrecere crite­ a scăzut foarte mult. zolvată, tot la nivel dc combinat, este unor maşini şi utilaje si dirijarea lor în acele secioare de producţie unde se
cunoaşterii şi siăpînirîi procesului teh­ nomici, consum specific şi producţie rii precise privind îmbunătăţirea cali­ Supravegherea atentă a încălzirii mc amenajarea unui depozit pentru consu­ poate ohţinc maximum de randament Extinderea normării tehnice, prin sta­
nologic şi instrucţiunilor dc lucru de specifică etc. Calculele şi exemplele tăţii oţelului. Aşa deci, există experien­ talului şi efectuarea controlului piro- mul intern dc laminate Tn depozîr, vo- bilirea prcc's.i a consiiniu'ui de metal pentru loaic reperele, ar fi o altă cale
de gospodărire maî bună a mcta[plui
către fiecare muncitor. Pentru a înlesni luate din activitatea practici sînt tot­ ţă valoroasă în această direcţie. Ea tre­ mctric, îndeosebi la oţelurile aliate, are trebui să-şi găsească locul în special