Page 49 - 1964-05

e,b.'io leca
ReS'0 « n ij
Hjflr
‘« r/j.
PROLETARI DIN 1 0 .\U Ţ.\RUC, U N IJIY .M
Schimb de expea»5esîfa
Ieri. în sala dc festivităţi a Sfatului a arătat câ scopul acestui schimb de ex­
popular regional a început şedinţa perienţă, caic va avea un caracter mat
vehimb de experienţă cu tema „Repro­ mult practic, este dc a generaliza ex­
ducţia animalelor domestice în regiunea perienţa pozitivă în domeniul repro­
O MAGAZIN Hunedoara" organizată dc către Con­ ducţiei la animale.
(pag. 2-a) siliul Superior al Agriculturii. In prima zi a schimbului dc experi­
La acest schimb de experienţă care enţă au fost prezentate referatele: „O r­
O Toată grija încheierii a-
va dura timp dc trei zile participă cov. ganizarea reproducţiei la animale în re­
nului şcolar in învăţămîntul de Dumitru Popa, prim-siccrctar al Comi­ giunea Hunedoara" (Dr. Liviu Bcjan,
partid tetului regional Hunedoara al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului agricol re­
Ing. Emil Baloniiri, vicepreşedinte al gional Hunedoara), „Probleme dc repro­
O Filmele săptămînii Consiliului Superior al Agriculturii. Dr. ducţie la junincilc proprietate a gospo­
Svctoslav Nicolicin adjunctul Secţiei dc dăriilor agricole colective şi măsuri
O Spore
Creşterea animalelor din C.S.A.. Ing. pentru îmbunătăţirea procentului dc fe­
(pag. 3-a) Ioan Comşa, consultant cu probleme cunditate" (Dr. Vasilc Oţetea, dc Ia In­
dc reproducţie ia animale din cadrul stitutul dc cercetări zootehnice), „In­
O De peste hotare
C.S.A., Ing. Nicolae Bela, vicepreşedin­ dicii aprecierii ritmului dc reproducţie
(pag. 4-a) te al Consiliului agricol regional Hu­ în unităţile socialiste" (Dr. Marcel Pa-
nedoara, specialişti în domeniul creşte­ raschivcscu dc la 1. C. 2.) şi „Recoman­
ANUL XVI Nr. 2918 DUMINICA 17. MAI ,1964 '4 pagini, 20 bani rii animalelor din C.S.A, dc la Inspec­ dări privind conduita organizatorică în
ţia veterinară dc stat, Institutul dc cer­ acţiunea de prevenire şi combatere a
sterilităţii la animale" (Dr. Constantin
cetări zootehnice, Staţiunea centrală dc
însăniînţări artificiale, vicepreşedinţi cu Mihăilcscu din C.S.A.).
După prezentarea referatelor partici­
O ZI PE LUNA probleme ale creşterii animalelor din ca­ panţii la schimbul dc experienţă au vi­
drul consiliilor agricole regionale, şefi
ai centrelor dc însămînţări artificiale zitat o scamă dc gospodării agricole co­
ii
lective, centre dc însămînţări artificiale
CU COCS ECONOMISIT precum şi unii ingineri zootehnişti si şi alte obiective social-culturalc din re­
medici veterinari din unităţile agricole
tocialistc din. ţară. giunea Hunedoara. Schimbul dc expe­
rienţă continuă prin demonstraţii prac­
Lucrările au fost deschise dc către tov.
O Colectivul se angajează Q M aistrul Constantin Ing. Emil lialomiri, vicepreşedinte al tice în unităţile agricole socialiste din
Hulparu nu este de acord @ Se aplică iniţiativa Consiliului Superior al Agriculturii, care regiunea noastră.
@ La gazeta de perete a apărut un articol
Ocdinţa de dezbatere a cifrelor de însuflcţitoarc mobilizau pe furnalişti la Toate forţele la întreţinerea culturilor
•V plan la nivel de secţie a fose deose­ înfăpcuirca angajamentului. Se organi­
bit de animata. Se prezentau calcule, se zau expuneri şi convorbiri.
exprimau păreri. Inginerul Ioan Ivaş a Primele zile dc întrecere au fost pline
prezentai rezultatul unui studiu minu­ de roade. Lor lc-au urmat altele şi al­
ţios efectuat din însărcinarea organiza­ tele. La sfîrşitul primei luni s-a înre­ Au terminat prăşitul sfeclei
ţiei de partid. ,.Există posibilităţi reale gistrat pe secţie un consum specific de
să depăşim planul de producţie al anu­ cocs cu 56 kg mai mic decîc cel plani­ Printr-o bună organizdre a muncii şi evidenţiat brigada a II-a de cîinp con­
lui 1964 cu cel puţin 3.500 tone fontă ficat O adevărată viceoric! folosind timpul prielnic dc lucru, co­ dusă dc tov. Rcchcrc Hantz. Dc men­
şi să economisim cel puţin 10 kg cocs Oucccsul a umplut furnaliştilor ini- lectiviştii din Apoldul dc Sus. raionul ţionat că la G.A.C. din Apold s*a ter­
pe tonă" conchise cl. Inginerul Ioan ^ mile dc bucurie. „Putem şi mai Sebeş, au terminat prima praşiia la sfe­ minat cu cîtcva zile în urmă şi planta­
Dinu întări argumcnccle. Cu creionul mult" — spuneau ci. Secretarii celor cla dc zahăr pc cele 25 dc hectare cul­ tul în biloanc a celor 2,4 milioane dc
şi carneţelul în mina arătă unde vor patru organizaţii dc bază s-au strîns ast­ tivate cu această plantă. viţe dc vie altoite, A fost plantată în­
duce creşterea temperaturii aerului in­ fel la o scurtă consfătuire. împreună cu La realizarea acestei acţiuni o contri­ treaga suprafaţă prevăzută (16 ha.).
suflat, a debitului dc gaz metan şi în­ conducerea secţiei, au făcut noi calcule, buţie de scamă şi-au adus-o organiza­ Aceste lucrări s-au executat în bune
tărirea disciplinei tehnologice. Mecani­ noi previziuni. Au consultat şi pe co­ ţiile dc partid şi U. T. M. din cadrul rondiţiuni şi la un nivel agrotehnic co­
cul şef Ghcorghc Bardar vorbi despre muniştii dc la secţia I-a. Cu toţii au gospodăriei, care au mobilizat un mare respunzător.
aportul ce-1 poate aduce colectivul dc ajuns la concluzia că la cele două sec­ număr dc colectivişti la executarea lu­ NICOLAE BELI
la întreţinere. ţii se poc produce lunar cel puţin crării amintite. La prăşitul sfeclei s-a corespondent
Lucrurile păreau pe deplin clarifica­ 1000 tone fontă cu cocs economisit.
te. Angajamentul colectivului secţiei a 700 din acestea, reveneau secţiei a Il-a.
Il-a furnale a C.S.H. urma să fie deci, Propunerea dc îmbunătăţire a anga­ Muncitorul Stoian Manolcscu din secţia a 111-a metalurgică a F.C. Orăştie struneşte cu pricepere şi îndcmînare Brigada fruntaşă
3500 tone fontă peste planul anual şi jamentului a fost primită de masele dc freza verticală pe care a fose rcpartizac să muncească.
10 kg cocs pe tonă economie. Maistrul muncitori cu toată căldura. Noua ini- Colectiviştii din Sîntandrei, oraşul re­ cîtc sînt cultivate cu această plantă. Re­
Constantin Hulparu însă, ceru cuvîn- ţiacivă, dc a produce lunar 1000 tone gional Deva, lucrează în aceste zile cu zultate bune a obţinut, mai ales, bri­
tul. fontă cu cocs economisit, a început să forţe sporite la întreţinerea culturilor. gada din Săulcşti unde numai în trei
fluture pe buzele furnaliştilor dc la cel*
— Tovarăşi, începu el, dregîndu-şi două secţii. In sprijinul ei s-au luat nor PE DRUMUL ÎNFĂPTUIRII ANGAJAMENTELOR In atenţia organizaţiei dc partid din zile s-au plivit 70 dc hectare. Paralel
glasul, cu sînt dc altă părere. Nu vom cadrul gospodăriei colective stă în per­ cu plivi cu 1 griului sc lucrează intens şi
putea economisi 10 kg cocs la fiecare măsuri, s-a reorganizat întrecerea. Lo­ manenţă mobilizarea unui număr cît la prăşitul sfeclei de zahăr. Toc la
tonă dc fontă. Şi, iată dc ce... zincile şi panourile au luat altă înfăţi­ maî mare dc colectivişti la lucrările ce această brigadă. într-o singură zi (14
Explică cum anul trecut consumul şare. Ele chemau dc acum pe oameni la Muncă însufleţită în abataje sc execută în această perioadă. Ca ur­ mai), s-au prăşit mecanic peste 10 hec­
specific de cocs a fost depăşit cu mar înfăptuirea unui obiectiv mai măreţ. mare a acestui fapt şi a bunei organizări tare.
mult dc 15 kg pe tona dc fontă şi Entuziasmul general a făcut ca pe tivităţii muncii esle necesar să se a vorba de întregul sector), 36 m. liniari a muncii pînă la data dc 15 mai s-au SILVIA MAGUREAN
care au fost cauzele. Ceilalţi l-au com­ grafice să se înscrie zilnic realizări din Co/ecfivu/ exploatării minie­ plivit 250 ha. cu gnu din cele 450 ha. corespondentă
bătut. Au arătat că în ultimele luni ce în ce mai frumoase care depăşeau re din Deva a hotârît sd /n- plice unele melode avansate in pro­ de galerie.
cesul de producţie. Mult discutată a
au fost aplicate noi măsuri, care au orice aşteptare. La finele lunii februarie limpine cea de-a XX-a aniver­ lost metoda de exploatare In abataje ☆
schimbat în întregime starea dc lucruri, la secţia a Il-a furnale pe graficul în­ sare a eliberării patriei cu suc­ cu front scurt. In discuţiile purtate Munca dcslăşutafă In acest an de Rezuhate bune la G.A.C. din M ihalţ
că s-au creat noi posibilităţi. In fine, trecerii în dreptul rubricii — fontă pro­ cese deosebite in muncă. In s-a arătat şi eficienta economică a colectivul exploatării miniere Deva
majoritatea a decis. Masa dc muncitori dusă peste plan cu cocs economisit — acest scop s-au luat angajamen­ noii metode. Datorită lolosirii ei mun- a lost rodnică. Angajamentele luate Paralel cu plivitul griului cc sc efec­ sens a obţinut mecanizatorul Nicolae
a fost de aceeaşi părere. Obţinerea unei era trecută respectabila cifră de 4.015 te concrete caic au condus la cu oamenilor era mu ti uşurată şi se In cinstea zilei de 23 August au lost tuează în aceste zile, colectiviştii din
ecrnomii la consumul de cocs de 10 tone depăşirea sarcinilor de plan la putea aplica meoanizarea încărcării îndeplinite, tn primele 4 luni ale anu­ Mihalţ, raionul Alba, au trecut cu forte Haţegan care a întreţinut peste 50 de
hectare de porumb din tarlaua numită
kg pe tona de fontă a devenit astfel A cest nou succes a constituit prilc- top indicatorii. Pentru realiza­ minereului cu ajutorul screpcrului lui, planul producţiei globale a lost sporite la executarea lucrărilor dc în­ „Peste apă". Rezultate bune au fost do-
obiectivul nr. 1 al întrecerii socialiste. jul unei alic întîlniri a celor patru rea angajamentelor, minerii, an­ După ce s-a ajuns la concluzia că me­ îndeplinit in proporţe de 104 Iq sută, grijire a culturilor prăşitoarc. Pînă la bîndite de către colectiviştii din Mihalţ
f \ c acum în adunările generale ale or- secretari ai organizaţiilor dc bază. „Po­ trenaţi Jn întrecerea socialistă, toda poate II aplicată, a lost trecută Iar planul productivităţii muncii In 15 mai s-au prăşit manual 10 ha. dc
•S ganizaţiilor dc bază, ale grupelor sibilităţile noastre sînt mai mari. Tre­ desfăşoară o muncă susţnulu cu obiectiv In planul de măsuri teh- proporţie de 10L2 la sută. In prezent floarea soarelui din cele 15 cultivate în şi în ce priveşte plantarea în pepinieră
sindicale, subiectul nelipsit era „Cum buie să ne îmbunătăţim angajamente­ nico-organizalorlce al minei. Răminea minerii, tehnicienii şi inginerii <*<>. aici tocai. De asemenea, au mai fost prăşite a viţei de vie altoită. Bine au muncit la
să muncim pentru a spori producţia dc le" — şi-au spus. Şi, împreună cu con­ Dispută interesantă numai să lie aleasă una dintre cele studiază posibilităţile reînnoi .) an- plantarea viţei colectiviştii David Sîn-
fontă pe scama reducerii consumului dc ducerea secţiei, s-au pus din nou pe stu­ mal bune brlqăzt care să o experimen­ gajamenlclor In cmslea zilei eliberă­ 5 ha. de sfeclă dc zahăr. 5 ha. dc car­ timbreanu, Petru Fîntînă, Silvia Or-
tofi care au fost plantaţi mai devreme
cocs". Rezolvările au fost multiple. La diu şi pe calcule. Rezultatele au fost Există la mina din Deva brigăzi care teze. In cele din urmă a lost propusă rii. Dorinţa tuturor este ca sd rapor­ dcanu, Elconora Brcazu, Monica Brca-
îndemnul comuniştilor, oamenii dc pe prezentate în consfătuirea dc producţie ob(in succese foarte Inimoase, dar sd lucreze după noua metodă briga­ teze succese cil mai mari. ctc. Tot în aceste zile s-au înccpuc şi zu, Cornel Barna Arsin şi alţii. i
lucrările dc îngrijire a culturii porum­
platforma dc încărcare au început să din 24 aprilie. Maistrul Ghcorghc Cis- apropiate ca valoare. Acest lucru este da comunistului t^odlşlan Ghczan.
fie mai atenţi la respectarea reţetei. nuş a lansat atunci chemarea dc a lup­ cit se poale de firesc deoarece com­ La începui n-a lost chiar uşor. La- V. ALBU bului, lucrări cc sc execută cu ajutorul GH. BEDELEANU
sapei rotative. Bune rezultate în acest
Cauperiştii se străduiau să asigure o ta pentru ca în fiecare lună să se lu­ ponenţi brigăzilor au un înalt grad dislau Ghczan, cunoscut miner, dis­ corespondent i
de calificare şi liecare csle dornic să
temperatură a furnalelor cît mai ridi­ creze o zi cu cocs economisit. Chema­ cuta cu orlacli cum să-şi organizeze
cată şi mai constantă. Cei dc la descăr­ rea era cît se poate dc îndrăzneaţă. raporteze, tn cinstea marii sărbători muj bine munoa. pentru a justilica în­
care executau toate operaţiunile după Cei prezenţi însă, au susţinut-o în una­ cit mai multe realizări. Oamenii din crederea acordată Şi, încetul cu în­
brigada condusă de Nicolae Bubui.
grafic şi prescripţiunile tehnologice. La nimitate. de la sectorul ll, şi-au dai seama încă cetul, noua metodă a început sd dea
întreţinere s-a dezlănţuit lupta cu mi­ In felul acesta, la secţia a Il-a furnale de h începutul anului că nu-i uşot rezultatele scontale. P , < fa(d e x a m e n e l o r
0 4
nutele. „Cît mai grabnic şi cît mai iniţiativa a trecut într-o nouă etapă, să ciştigc întrecerea. Aşa că Adam
temeinic" — îşi spuneau ori de cîtc ori mult superioară. Elanul cu care s-a tre- Lucaci, Cornel Dineş şi ceilalţ com­ Brigăzile de la înainîări
se apucau dc o reparaţie. Conducerea cuc la înfăptuirea ei este deosebit. Rea­ ponenţi au căutat să-şi organizeze in ducerea şcolii, după o analiză la în­ 9 şr io
secţiei a luat toate măsurile pentru asi­ lizările, dc asemenea. Pe luna aprilie aşa iei munca fncit timpul de lucru Minerii din sectorul III sînt cei Examenele de stîrşit de an văţătură pc trimestrul I şi II, a pre­
gurarea unei funcţionări cu aer cald dc numai, s-a înregistrat la consumul de să tic cit mai bine folosit. care lac loc tn adtncuri brigăzilor de se apropie, tn şcoli, elevii şi zentat în faţa părinţilor sarcinile cc
peste 850° C, creşterea cantităţii de gaz GH. COMŞUŢA Rezultatele lor erau urmărite cu la exploatare. Ei pregătesc terenul cadrele didactice iac eforturi revin acestora în acest trimestru şco­
metan şi a întocmit un grafic judicios aten(ic de brigăzile conduse de Petru pentru a sc putea extrage cil mai comune pentru a încheia cu lar.
dc revizie şi reparaţii. Panouri şi lozinci (Continuare In pag. q llf-a) Stăncău. Candin Joldif, Nicolae Ra­ multe cantităli dc minereu Intr-un cele mai bune rezultate anul CORNEA TITU
şcolar. In sălile de cursuri. In
liu, Teodor Betcl, Andrei Slamatcscu timp scurt. Brigăzile de la investiţii labotaloarc, la medilaţe, peste
şi altele. Rezultatul întrecerii se con- şi-au luai angajamente concrete in toi se simte atmosfera unei instructor superior de pionieri
( retlza in sute de tone de minereu cinstea măreţei sărbători. Pină In pre­ munci încordate, plină dc răs­ Şcoala dc 8 ani Iscroni
date peste sarcinile de pion. veni In Irunlc se află brigada condusă pundere.
dc Martin Knull, care lucrează la pu­
A lt obiectiv prinde viajă lul nou de exlroctie. La Ici dc bine au Pregătiri pentru
muncit şi componenţi brigăzii condu­ maturitate
Alunei clnd au fost stabilite anga se dc Nicolae Corchiş de la galeria Pentru rezultate
jamenlele tn cinstea marii sărbători, geologică. Ei şi-au adus ceu mui mare
o parte din mineri qu lost de părere contribuţie la depăşirea angajamen­ cit mai bune Mai sînt doar cîtcva săptănvini pînă
că pentru depăşirea planului produc­ tului luat, realizind pesfe plan (esle cînd elevii claselor a XI sc vor pre­
zenta in faţa comisiilor dc maturitate
Colectivul didactic al ŞcoKi dc 8 spre a susţine examenul cc Ic va răs­ g § ^ J f
ani din Iscroni acordă o mare aten­
ţie încheierii cu succes a anului şco­ plăti străduinţele depuse în cei 4 ani dc
lar. In acest scop fiecare învăţător şi studiu. DORINA TtRJOIANU, este
profesor pune un accent deosebit pc Pentru a trece cu succes acest prag elevă în clasa a VJIl-a a Şcolii
calitatea lecţiilor, pc aprofundarea pro­ ce le va deschide orizontul spre profe­ medii din Haţeg. Muncind cu
Excursii pentru muncitori blemelor, pc buna organizare şi des­ sia dorită, tinerii absolvenţi ai Şcolii perseverentă zi de zi, ea a ob­
ţinut numai note de noua şi
făşurare a recapitulării materiei, a con­ medii din Cugir au început pregătirile zece.
Comitetul sindicatului dc la uzina „Victoria" Călan manifestă preocupare sultaţiilor şi meditaţiilor. cu multă seriozitate. Direcţiunea şcolii,
permanentă pentru organizarea timpului liber al muncitorilor. In acest scop au Intr-unui din consiliile pedagogice dirigintele clasei, toţi profesorii sc pre­
fose organizate în cursul acestui * i excursii pentru muncitorii uzinei la Arad,
Cluj, Deva. Hunedoara unde au lost vizitate locuri şi monumente istorice, mu­ care a avut loc recent, tovarăşii Paş­ ocupă îndeaproape dc îndrumarea ele­
zee, întreprinderi industriale şi vizionate spectacole de teatru. cani Evdochia, Sodic Margareta, Cor- vilor. Profesorii au început recapitula­
De asemenea au fost organizare excursii la cabanele Rusu şi Paringu. nca Dumitru, Băncilă Minodora au îm­ rea materiei la diferite obiecte dc în-
La excursiile organizate pînă in prezent au participat peste 4C0 munci­ văţămînt — matematică, romînă, is­
tori, tehnicieni si ingineri. părtăşit din metodele lor pentru prcgă toric, socialism ştiinţific.
Ieri aproape 40 dc muncitori <lln ti rea lecţiilor, folosirea matcrialulu
cadrul uzinei au plecat într-o ex­ Slelu |e didactic, conlucrarea cu părinţii ele In acţiunea dc repetare şi însuşire a
cursie pc traseul Cluj, Oradea, Căile «ale Hărniciei vilor etc. Intre diriginţi- a fost orga materiei un interes deosebit au mani­
Victoria ct: nizat un schimb dc experienţă, iar con festat elevii Bucur Cornelia, Galcnta
GH. ALEXOl Cetăţenii din circumscripţiile nr. 32 ducerea şcolii analizează săptămînal si Alexandra, Turic Ana, Mihu Maria,
şi 33 din comuna Aninoasa au parfi-
corespondent tunţîa la învăţătură a elevilor, slab Drăgan Maria, Lupşc Rolanda, Jidavu
cipat la numeroase acţiuni /ralriotice
pentru Inltumusetarca localităţii lor. lind măsurile pentru ridicarea iiivclulu Mihai şi alţii. Continuînd cu aceeaşi
Pentru copiii locuitorilor u circumscripţiilor In care locuiesc. muncii în şcoală. Tot pentru rezultate seriozitate numea dc asimilare a mate­
din oraşul nou Calan, în spa­ Premieră M obllizaţ de deputaţi De/a Lazăr şi cît mai bune la învăţătură, în şcoală a riei, la examenul de maturitate vor fi
Maşini şi utilaje tiile libere dintre blocuri au cu „Revista “ Francisc Kncbel, peste 500 de cctătem luat fiinţă un panou în care sînt popu­ obţinute rezultate bune, cc vor con­
EMIL PETRIU, este în pra­
pe.dru exploatările fost amenajate mai multe so­ din circumscripţiile amintite au parii- larizaţi elevii şl clasele cu cele nui stitui o binemeritată răsplată pentru gul examenului dc maturitate
ci/xti la amenajarea a cca. 250 m.p
lare Teatrul dc stat dc estradă din Deva, bune rezultate la învăţătură, frecvenţă munca depusă şi totodată un imbold Sltăduinfcle sale de-a lungul a-
forestiere In fotografie : Cheva din va prezenta în cursul zilei dc astăzi, în de rondouri cu Hori, au transportai şl şi disciplină. Aceste rezultate sînt pentru activitatea viitoare. nilor de siudiu, eforfurile ac­
împrăştiat pe aleile dintre rondouri
frumoasele blocuri ale acestui matineu şi scara, premiera spcccacolului pietriş. Pentru realizările obţinute, tuale, notele de nouă şi zece
Exploatările forestiere au fost în­ „Revista comorilor". Spectacolul va avea popularizate şi prin careul unităţii dc pe care le primeşte la Şcoala
zestrate în acest an cu 1.500 ferăs- oraş nou, apărut pe harta re­ loc în sala cinematografului „Arta" din deputaţii B. Lazăr şi F. Knebel au fost pionieri la sfîrşitul fiecărei săptămîni. I. ANDRIŢOIU medie din Haţeg, stau mărtu­
traic mecanice, peste 200 tractoare, giunii noastre şi unul din so­ distinşi cu insigna de Iruntaş In gos­ In cadrul unei şedinţe cu părinţii, con- profesor rie viitoarelor succese.
70 funicularc şi alte utilaje care con­ larele amenajate. localitate. podărirea sate iot.
tribuie la sporirea în continuare a
gradului dc mecanizare a lucrărilor
dc exploatare a lemnului.
In ultimii ani, muncitorilor fores­
tieri li s-au pus la dispoziţie mii dc
maşini şi utilaje dc marc randament.
In acest fel, sa ajuns ca în prezent
50—55 la sută din lucrările de dobo-
rît, secţionat, scos şi apropiat să se
execute mecanizat, iar cele dc încăr­
care a lemnului, în proporţie dc 55—
60 la sută. îndcplinindu-sc indici pre­
văzuţi pentru ultimul an al şesena-
lului. Productivitatea muncii a cres­
cut în exploatările forestiere cu 29
la sută faţă dc 1959.
In prezent se desfăşoară o inten­
să activitate pentru crearea dc noi
utilaje, îndeosebi instalaţii uşoare cu
cablu pentru scosul lemnului pe dis­
tanţe scurte, t rol ii acţionate hidrau­
lic, pentru echiparea tractoarelor,
precum şi pentru modernizarea unor
maşini şi instalaţii existente.
(Agerpres) De la înălţime, combinatul hunedorean pare o imensă aglomerare de construcţii, de conducte dispuse ordonat, armonios. Aici st nasc sutele de mii de tone de qpelal dăruite patriei socialiste.
fo to ; VIRGIL ONOIU