Page 50 - 1964-05

rag; * Drumul socialismului Nr. 2913

Cum superfă oamenii

imponderabilitatea ? —

Un corespondent al agenţiei No- pective se recunosc cu greu. Apa- J
vosti q stat de vorbă cu liziologul ratele de filmat au inregisttat mo- \
sovietic Lconid Kitaev-Smîk. care mente cu totul neaşteptate, cind
a lost de 60U ori in stare de impon­ pe ecran lafa omului se schimbase
derabilitate. El a efectuat de ase­ In aşa lei incit devenise dc nere-\ S
menea experienţe cu 200 de oameni. cunoscut. Aparatele şi instalaţiile
Savantul a adunat pînă în prezent de observaţii au 1 nregisteat totoda- >
O oizită la Q-mUiutul de limbi un bogat material cu privite io sp irit: dispariţia tricii şi apariţia J
td schimbări bruşte ale stării de. „
comportarea oamenilor în stare de
imponderabilitate de scurtă durolă.
imediată a stării de bucur le chiar s
Experienţele s-au tăcut la bordul cind nu era fustilicală.
După cum au arătat experienţele. |
anui avion special numit „labora­
$L Literaturi itlăine tor zburător", oamenii lund aduşi util de puternic incit omul işi pier- ţ
sentimentul dc bucurie
poate tl ţ
!n stare de
imponderabilitate în
timpul unor zboruri efectuate pe o
re, după cum Qliimu Lconid Kitacv- J
traiectorie parabolică. de simţul realităţii. In această sta- >
Pc lingă Universitatea Bucureşti a rele unde noţiunile teoretice sint apli­ pronunţarea lor înregistrată pc altă După ce a studiat rezultatele ex­ Smîk. persoana respectivă nu poa- %
luai lunlu, la începutul actualului an cate şi verificate In practică, pinlru bandă de magnetofon, cu aceea a perienţelor, savantul sovietic a fă­ le. de pildă, să piloteze.
de fnvnlămînf. Institutul de limbi şi institutul pe care II vizitez specific „ modelului* * pe care il opresc, după cui o clasificare după telul cum a Pină in prezent se credea că în *
literaturi străine, care lormează spe­ este laboratorul de lonelică. In mo­ dorin/ă, in orice punct al exerciţiu­ lost suportată imponderabilitatea dc timpul imponderabilităţii intervin J
cialişti afif in predarea limbilor de derna Jonolecă a laboratorului, înzes­ lui, şi îl pun dm nou să repete. In te­ diferite persoane care au participat tulburări vizuale. Numeroasele ex- ^
largă circulaţie, care se studiază in trată cu numeroase ,,materiale sono­ lul acesta, începătorii au posibilitatea Ja ele. perienfe au arătat că la oamenii s
trei lacultâ/i: Facultatea de limbi sla­ re", deosebii de valoroase, am găsit, să-şi descopere cu uşurinţă greşelile Dîntr-o primă categorie lac par­ supuşi imponderabilităţii, care au J
ve, Facultatea de limbi romanice şi printre altele, prefiouscle discuri ale şi sci le înlăture cu ajutorul conducă­ te oameni care, in momentul in­ senzaţia prăbuşirii, pot apare iluzii S
clasice şi Facultatea de liml)i germa­ lingvistului Iranccz Quimada, benzi torului de seminar, care Intervine ori trării in stare dc imponderabilitate, optice. Dacă văd iiquri geometrice \
nice, cil şi In dileritc alte limbi mult de magnclolon cuprinzind pagini ce­ dc cile ori este nevoie, discută cu au impresia că se altă in poziţie acestea li se par mările. Dcnaiu- )
vorbile in anumite zone geoqralice lebre din lileraluiQ rusă. citite dc Lcv liccare individual, ajutindu-i să înve­ răsturnată. In acest moment, li sc rnrea imaginii este deosebit de ]
ale (ilobului, care se studiază pe sec­ Tolsloi, $nloliov şi Escnln, emoţio­ ţe mai repede şl mai uşor, pare că zboată cu picioarele in sus mure atunci cind nu există in jur ,
ţii speciale, organizate in cadrul celor nantul monolog al lui Humlef recitat Conlinuindu-mi vizita, am ajuns Ia sau că sint suspendaţi în aer, plu­ obiecte pentru comparaţie $i cind J
trei lacultăfi. de renumiţi actori englezi, versuri de librăria care funcţionează In cadru) tind cind pc ţaţă, cînd pe spate. figurile sint luminoase.
In cadrul secţiei de limbi şi litera­ l.ouis AragOjj sau Paul Eluurd tn in­ Institutului. In jurul volumului de poe­ cind pe o parte, cind pe alta. La Specialiştii sovietici leagă meca­
turi orientale, de pildă, se predau lim­ terpretarea regretatului Gerard Phi- me cubane scris de Nicolos Guillen, oamenii din această categorie, im­ nismul producerii iluziilor optice dc ,
bile chineză. armeană clasică, cursuri lipire. Aici, lingvistul englez D. H. un grup de studenţi ai secţiei de stza- ponderabilitatea produce tulburări aparatul otohtic al omului. Ei con- [
de atQbă, tătară şi turcă. Nu de mult Green, profesor la Universitatea dm nioiă apreciau in termeni eloqioşi Membrii cercurilor din cadrul Palatului pionierilor din Harkov au parti­ în aparatul veslibular. Ei acuză du­ sideră că, ptcrzindu-şi greutatea, *
au lost introduse şi cursuri de Uaus- Cambridge, a scris in cartea de im­ cursul prolesorului lor, G. Escudera cipat dc nenumărate ori la Expoziţia realizărilor economici naţionale a reri dc cap şl au senzaţie de greaţă. ofo/ifil — corpusculii din urechea |
sci. vorbită astăzi In dilenlc regiuni presii a Institutului: „M -am bucurat cure se străduieşte să-i deprindă cu Tulburările aparatului vestibular Internă — modiUcu tonusul muş- *
ale continentului airican, şi care sint să găsesc Ja Bucureşti im laborator pronunţia corectă a limbii sale mater­ U.R.S.S. Tinerii grădinari aduc la Moscova flori, legume şi fructe, tinerii se Intcnsilică din clipă In clipă, pu­ ehilor vizuali ceea ce duce la hons- J
urmate cu Interes de clteva zeci de lonetic bine utilat, auxiliar preţios in ne, să le insulte dragoste pentru lite­ tehnicieni — diferite machete şi prototipuri de maşini în miniatură. Dc ţind duce chior la lipsirea oame­ mlterca de informaţii incorecte des- s
studenţi ce se specializează in preda­ deprinderea limbii vorbite ■, căci, după ratura poporului spaniol. Am aliat că fiecare dată primesc diplome, premii şi medalii pentru frumoasele lor reali­ nilor de capacitatea dc muncă. pre dimensiunile obiectelor. Se |
rea gramaticii compărute. Intr-n vi/.iCă părerea mea. lucrul cel mai dilicil in el ii ajută pe studenţi să organizeze zări. La „pavilionul tînărului naturalist şi tehnician" al Expoziţiei, a fost ex­ Dacă tulburările aparatului ves- admite şi o a doua posibihlQlc : u- ,
lăcută recent la Institut, am aflat că. studierea unei limbi străine, este toc­ o „ velada", serbare caracteristic spa­ tibular nu sint toarte puternice, nelc semnale neobişnuite pot par- |
pentru cunoaşterea \'ulorilor literare mai lormarea urechii", niolă, cu cinlcce populare, fragmente pusă recent încă o lucrare a tinerilor din Harkov, macheta unei linii sus­ atunci, după zboruri repetate, reac­ veni de la aparatul otolihc direct ş
şi artistice aparfinlnd popoarelor o- Am trecut nai departe In camcic/c din piese de teatru, poezii autentic pendate monoşină. La crearea cî au participat tinerii radiotchnicienî, con­ ţia negativă a organismului acestor In centrul vizual şi tulbura tune- J
rientalc, această secţie analizează in laboratorului, ande Jo/osirea metode­ spaniole, sau uneori traduse in romi- structori, automobilîşti de la Palatul Pionierilor. De la tabloul automat se dă oameni Işi pierde din intensitate. tiu ni le lui.
prezent posibilitatea introducerii unor lor audiovizuale, a aparatelor de în­ neş/e, fie de c i lie dc studenţi. De Totuşi, experienţele au arătat că In alară de cele două catenarii >
cursuri de hindi, una din numeroasele registrare şi de reproducere a sune­ altfel, lo/i tinerii care învaţă la Insti­ comanda şi două vagonctc din material plastic pornesc pc linia de oţel pentru această categorie de oameni hi na distincte, Lconid Kifaev-Smik \
limbi indiene de largă circulaţie, spa­ telor, q cuvintelor şi a textelor per­ tutul de limbi şi litoraluri străine par­ In foto: Macheta liniei suspendate monoşină montată pentru Expoziţia starea de imponderabilitate nu este distinge şi o categoric de persoa- '
hiii, lotosită In unele localităţi o/n- mit nu numai descoperirea deficien­ ticipă la un concurs de cinlece ale de la Moscova. niciodată prielnică. ne la care s-au semnalat reaclii J
cane şi hitila. limbu veche, intere- telor In pronunţare, in accentuare, in popourelor ale căror limbi le studia­ Exfs/ă şi o categoric dc persoa­ verietative şi psihice mixte.
sontă pentru cei care se ocupă de baza de urliculatie, ci şi tn realizarea ză. consacrat aniversării centenarului ne la care tn timpul Imponderabi­ In ultima cotegorte sini incluşi )
studii lingvistice unei evidente a corectării acestor lip­ Univcisifăf ii- Bucureşti. lităţii se produce modificarea func­ r.cj care suportă bine starea dc Im- s
suri. Aici am găsit studenfi ai secţiei Şi încă un amănunt. !n Biblioteca ţiilor psihice. Aceste persoane nu ponderabilitate. Din această cattf- J
Dacă pentru lacullăjile tehnice sau gotic lac parte ma/oritatea piloţi- s
de slavistică din grupele de sîrbo- Institutului am inlilm l studenţi din O m ul care cunoaşte acuză dureri dc cap şi nu simt
pentru cele in care se studiază ştiin­ cinată, cehă şi slovucă execiitindu-şi dilerite jări taie invâfau primele no­ greaţă Dar In momentul intrării în lor şi paraşutiştilor cu care s-ou fă- |
ţele naturii sint specilice laborutou- conştiincios exerciţiile : pronunţii de ţiuni de gramatică a limbii romîne. 120 de lim bi stare dc imponderabilitate, ele sc cui experienţe.
sunete, lecturi înregistrate pe bandă Sosiţi in [ară pentru a se specializa simt ca in vis, au senzaţia prăbu­ Clasificarea oamenilor după felul *
de mugnetolon. In locul cursului sau In dilerite domenii de activitate (chi­ Anul trecut, U un congres al lingviş­ Dr. Tagliavini este membru a 55 şirii într-o prăpastie. Se inlîmplă cum suportă imponderabilitatea. x
Asemănare perfectă manualelor, ei au In lată mugncloloa- mic, construcţii, medicină, arhitectu­ tilor ţinut la New York prof. dr. academii dc ştiinţa. Dc mic a manifes- uneori că teama de care sint cu­ dacă sc va dovedi exactă şi în fim- ,|
ne, veritabile caiete cu exerciţii ora­ ră, muzică). toii urmează. paralel, Carlo Tagliavini a produs senzaţie cînd cat o deosebită uşurinţă în asimilarea prinse Ic împiedică să înţeleagă put experienţelor imponderabilităţii■ y
le care îi ajută să deprindă fie in­ cursurile Facultăţii de limbă rominâ, limbilor străine, Ia 12 ani cunoscînd 7 comonda. Aceşti oameni îşi pierd dc lungă durată, va avea o mare *
Gemeni să fi fost şi toc nu ar fi tonaţia corectă a frazelor şl propo­ care funcţionează, de asemenea, In ureîndu-se la tribună a rostit nuci cu- controlul acţiunilor. /nscmnâia/c pentru pregătirea pi- \
semănat atît tic bine umil cu celă- ziţiilor înreqistrute de profesorul care cadrul Institutului de limbi şi litera­ vînt.iri de salut în nu mai puţin dc limbi. La vîrsta dc 22 dc ani a obţi­ Studiind imaginile luate in tim­ Iniilor pentru viitoarele zboruri %
lalr, Ia faţă şi Ia ochi. Ja păi şi la predă cursul de specialitate, lie cu­ turi străine, 50 dc limbi. Acelaşi lucru s-a întîm- nut diploma dc doctor în filologic, pe pul experienţelor persoanele res­ cosmice.
statură, Ia mers şi )a vorbă. Unul vinte mai ililicile din limba studiată. plat şi în Iugoslavia la seminarul cul­ atunci cunoscînd ,,numai" 15 limbi Doi
dintre ci este cunoscutul fotbalist din Ei compară, concomitent, citirea şi ADINA CONSTANTINESCU ani mai tîrziu a devenit candidat în
echipa „Partizan" din Belgrad, Laxa redactor la Agcrpres turii italiene dm Slovenia. ştiinţe, continuîndu-şi sistematic stu­
Radovici, iar celălalt, Bogdan Sc­ diul limbilor străine. Via fa eprubetă
hior — ziarist. Cele mai multe în­ Profesorul a declarat că vorbeşte cu­
curcături din cauza acestei asemănări rent toate limbile europene împreună
Ic-a avut ziaristul. Ml a fost confun- cu toate dialectele respective şi că ţine Dc ani dc zile, savantul german Gcr- Dr. Schramm a ajuns să crcc2c viaţă,
dac cu fotbalistul Radovici atic de cursuri în 25 dc limbi. El consideră liard Schramm dc la Institutul Max- pornind de la substanţe chimice care
către amatorii sportului cu balonul că din grupa limbilor celor mai dificile Planck din Tubingcn lucrează la des­ trebuie să fi fost dizolvate în oceanul
rotund, cît, şi mai ales, de conducă­ fac parte turca, japoneza, armeana, coperirea uncia din problemele care primar. Ei a încercat să combine zaha- .
torii diferitelor asociaţii sportive, hindusa, egipteana veche şi albaneza a pasionat şi pasionează cel mai mult ruri simple, aminoacizî, molecule mi­
care îl sfătuiau să se transfere la clu­ (care arc multe dialecte şi îi lipseşte o pc oamenii dc ştiinţă : sinteza materiei nuscule provenite din acidul nucleic, si
bul lor; de cîccva ori cu toată îm­ gramatică precisă). vii. Dc succesul unor cercetări de acest amestecuri fosforicc. După numeroase
potrivirea lui a fost plimbat cu fel ar putea depinde aflarea secretului experienţe Schramm a reuşit să obţin.»
maşina dc către admiratori; copiii îl Profesorul Tagliavini, care învaţă 3-4 cancerului sau combaterea cauzelor îm- dozarea justă a substanţelor. Timp dc
asaltau pc stradă ccrîndu-j autogra­ limbi pc an, a ajuns in clipa dc faţă bătrînirii. Dr. Schramm a rcuşic să ob­ 18 orc, cl şi-a încălzit amestecul într-un
fe şi toară lumea caic îl întîlnca îi la cifra impresionantă de 120 limbi. In ţină unele succese în legătură cu repro­ balon rotativ cufundat într-o baie dc
spunea Laza. ducerea vieţii. Amcstccînd substanţe ulei, la o temperatură dc 55 grade Ccl-
prezene lucrează la un tratat despre chimice simple el a reuşit să constru­ sius. Apoi a dizolvat totul în 50 mili-
La rîndul său, fotbalistul Radovici limba eschimoşilor şi la o antologie a
a avut mult de furcă cu un văr de-al iască o moleculă dc acid nucleic, cle­ gramc de apa. Trccînd soluţia pHiur-o
membrană poroasă, toate corpurile cu
său, care susţinea morţiş că în xiua, umorului universal, pc care o va tra­ ment dc bază indispensabil oricărui or­ greutate moleculara mică au fost sepa­
ora şi locul cutare nu a răspuns Ja duce în 20 de limbi. ganism viu. rate. Materia rămasă pe fundul cpru-
salut Pînâ la urma s-au lămurit lu­ betei semăna cu un degetar dc miere.
crurile că ccl salutat nu a fost Ra­ Schramm l-a pus la microscop. Sub fas­
dovici, ci Sckler. Totodată mai mulţi § T fi ir ciculul dc electroni, cercetătorul dm
cunoscuţi şi apropiaţi dc-ai lui Sc­ Tubingen a descoperit un acid care nu-
kler i se adresau fotbalistului între- cxisca în soluţia originală.
bîndu-l lucruri despic caic acesta nu O La San Francisco au fost înfiin­ conectate la un magnetofon prin care se
trîmbiţat
Gcrhard Schramm nu şi-a
ştia nimic. ţate cursuri gratuite pentru părinţii transmite muzică odihnitoare. imcdiac victoria. El a repetat mai întîi
Tînă la urmă, pentru a lămuri în­ care nu sint în stare să-şi ajute copiii O O firmă japoneză a pus la punct metodic experienţa Dc fiecare dată a
curcăturile, o revistă din Belgrad — să-şi facă temele pentru acasă? un dispozitiv care scuteşte pc automo­ recoltat aceeaşi doză dc acid ribonu-
„Sporrul şi Lumea" — i-a invitat pc O Ccl mai mic aparat dc radio cu bilist! dc a-şi aprinde ţigările în timp clcîc. A controlat cu minuţiozitate daca
âmîndoi ia redacţie. Intr-adevăr se­ tranzistor! construit în 11FG. arc nu­ ce conduc? E suficient să apeşi pc un fiecare fază a experienţei sale coincidea
mănau leit. Aici s-au cunoscut şî mai 28 de gr., fiind dc dimensiunile buton montat )a tabloul dc bord şi cu aceea care ar fi trebuit să sc des­
s-au împrietenit. Poza a apărut în unei pietricele. El se introduce direct în dintr-un compartiment special iese o făşoare în momentul naşterii vieţii po
gazetă. Se spune în glumă că pînă ureche. ţigară gata aprinsă. pămînc. Constituienţii chimici ai ames­
la urmă nici fotoreporterul nu mai La Tokio s-a desfăşurat prima cursă de încercare a celui mai lung monorall din lume. El va intra în funcţiune O In Franţa a fost creată o pernă 0 Automobilele franceze Dauphinc tecului său existau în oceanele prccam*.
ştia care era unu! şi care celălalt. Cu în cursul lunii septembrie, pc o distanţă de 13,2 lent cu o viteză de 60 kni pc oră, şi va transporta zilnic peste sînt prevăzute cu cîte un mic barome­ bricnc (dc acest lucru era sigur) ; tem­
atît mai puţin cititorii 100.000 pasageri, stereofonică? La fiecare din extremităţi­ tru şi termometru instalate pe parbriz? peratura soluţiei era aceea care trebuia
In foto: Noul monorail în *ursa de probă. le ei sînt introduse două mici difuzoare In felul acesta conducătorii auto sînt să existe în străfundul mărilor dc acuifă
imediat înştiinţaţi dc pericolele unei cîtcva sute dc milioane dc ani. Presiu­
schimbări bruşte a timpului. Acelaşi lip nile realizate în retortele sale cravi şi
dc automobil csic prevăzut cu un co- ele identice cu cele care trebuiau să fi
5.000 DE STELE Va ajunge globul pămînfesc voraş prin care trece curent elec­ existac atunci. Totul era deci perfect şi
conform realităţii timpurilor preexisten- *
tric pentru a încălzi, pc vreme dc iar­
ţialc.
nă, picioarele pasagerilor.
0 Pentru fumătorii care vor sa nu Nu î-a mai rămas doctorului Schrammi
Sintem la Planetarul Universităţii sau mii de ani. Planetarul proiec­ suprapopulat ? depăşească un anumit număr dc ţigări dccîc să verifice dacă acidul său sintetic
din Timişoara. Alară, soarele de n- tează pc bolta cerească artillcială pe zi a fosr creată o tabacheră auto­ se comporta asemenea acidului nuclc"
minză împrăştie cu dărnicie o lu­ şi liniile închipuite, cu ajutorul că­ mată care nu sc deschide dccîc la un natural. Şi aîci rezultatele au fost con­
mină puternică, primăvăralicd. In rora se determină poziţiile corpuri­ Potrivit datelor statistice, populaţia te posesiunile sale din Africa şi Asia, Da torită dezvoltării economice şî im­ anumit interval dc timp? cludente. Gcrlurd Schramm s-a convins
camera cu o cupolă albă dc 6 me­ lor cereşti, ceea ce măreşte Şi mai globului creşte în fiecare minut cu 100 număra în anul 14 c.n. numai 54 mili­ plicit a creşterii nivelului dc trai, aceste 0 Copiii din Japonia au la dispozi­
tri diametru, lin aparat cu o formă mult valoarea lui didactică. Poate de oameni! Aceasta înseamnă într-o oră oane dc locuitori. Dacă astăzi, pc în­ ţâri vor intra în mod firesc şi în faza ţie o coardă dc sărit muzicală? In mo­ că a creat o substanţă vie poscdînd din
ciudată şi scaune de jur-imprejur. reda aspecte ale cerului pe care ca 6.000, într-o zi 145.000, iar intr-un tregul Piimînt trăiesc peste 3 miliarde a treia, în caic se consideră că nu este mentul în care copiii sar coarda, acea­ toate punctele de vedere caracteristi­
Se aude o sonerie. Apoi, deodată, să le cunoşti at trebui să parcurgi an 55 milioane oameni. dc oameni, în 1980 vor fi 4 miliarde, iar necesar un număr marc dc copii. Fe­ sta emite o melodie veselă. cile autenticităţii.
lumina începe să pălească. Asisten­ globul pămintesc dc la un pol la 'Zilnic se nasc, în medic 275.000 dc în anul 2 000, probabil, 6 miliarde ! meia cîştigă în această fază nu numai
tul Eugen Bercei invj/ie butoane şi... altul locuitori ai l'ămîntului şi mor 130.000 Poate continua mai departe acest ritm dc jure, dar şi dc facto, egalitatea de­
amurgul calm se lasă treptat, ca un Astronomii din Timişoara, conduşi In viitoarele decenii actualul spor dc dc creştere? Nu va ajunge oare popu­ plină cu bărbatul şi rolul ci nu mai con­
văl )>esle cei 50 de spectatori. La de profesorul Curea, rectorul Uni­ populaţie va fi cu mult depăşit, prcv.ă- laţia globului la un bilion (o mie dc stă în principal, la reproducerea speciei
orizont apar contururile clădirilor versităţii oraşului, se pol mindri şi zîndu-sc o creştere a populaţiei dc 70 miliarde), adică nu se va atinge stadiul şi îngrijirea copiilor. In această a treia
din Timişoara, siluetele întreprinde­ n i alte mijloace moderne de stu­ sau chiar de ICO milioane oameni pc an! cînd globul va deveni suprapopulat? fază — în cave sc află actualmente ţă­
rilor şl blocurilor noi. Apoi, spec­ diu şi cercetări, puse la dispoziţia Despre aceasta nu trebuie să nc facem rile dezvoltate — procentul natalităţii
tatorii desluşesc pe boltă primele lor in ultimul timp. Unul dintre a- In legătură cu aceasta este interesant griji. Istoria arată că oamenii nu se în­ scade, pnn urmare, pînă la proporţii 0
stele. încet, încet, cetul întunecat ccslea este noul observator astm- dc a arunca îndărăt o privire în istoria rezonabile. In acelaşi timp datorită con­
e Impinzit de puzderie de aştri. Sini nomic din localitate. Cu excc/ilia omenirii Astăzi se consideră unanim mulţesc nelimitat, ci în creşterea popu­ diţiilor dc trai inai bune, procentajul K . -
laţiei exista o pcriodicicate legică caic
peste 5.0001 Iluzia optică amplifică pârlii optice, (instrumentul princi­ că omul a apărut cu 600.000 dc am în mortalităţii sc află în continua scădere, Artă „modern;.T
dimensiunile cupolei, transformată pal) el a lost realizat cu mijloace urmă. Dacă nc referim la o perioadă se termină prin stabilirea unui echili­ iar ca rezultat sc ajunge totuşi la un In Occident
intr-un imens lirmamcnl pe care locale, Inccpind de la stativ pinu In mai apropiata, respectiv la epoca dc pia­ bru. Creşterea populaţiei poate fi consi­ spor relativ însemnat al populaţiei. Abia — Tabloul cel
au răsărit mai toate stelele vizibile cupolă. Prolesorul Curca n schiţai tră, în acea epocă, situată în timp apro­ derată un ciclu în patru faze, Prima în faza a patra se produce un echilibru mic îmi place mai
cu ochiul liber. Te simţi transpus in 8 variante ale construcţiei, căulino ximativ cu 9.000 de ani înaintea con­ fază sc caracterizează prin aceea că, mult»
plină noapte senină, cum te po(i alia temporaneităţii, numărul locuitorilor deşi sc nasc foarte mulţi copii, procen­ între procentajul natalităţii şi cel a de­
continuu perfecţionai i. Un rod al tajul mortalităţii este foarte ridicat, în ceselor, astfel îneît nu va putea fi vorba („Figjro"-Parislţr *'
numai pe virl de munte. Pe acest acestor strădanii îl constituie, bu­ Pămintului se ridica, conform unor cal­ felul acesta nu sc ajunge la o creştere de o creştere nelimitată a populaţiei.
cer artificial, cincizeci de perechi năoară. cupola, cure are nu numai cule efectuate dc oamenii dc ştiinţă, la rapidă a numărului populaţiei. Cea dc-a Prin urmare, pc Pămînt nu vor exista
ccl puţin 5.000.000 sau ccl mult
de ochi urmăresc cu aten(ie leno- rotaţia, cl şi închiderea şi deschi­ 20.000. 000. De aici rezulta că în cursul doua fază sc caracterizează prin efec­ niciodată un bilion dc oameni.
mene astronomice redate întocmai derea sa automată. Aparatul prin- primilor 600.000 de ani, populaţia de pc tul unor descoperiri în domeniul medi­ Dar cît de mulţi oameni poate hrăni
ca In natură, ce pot li repetate la riPQl ul observatorului q lost mon­ întregul glob a crescut numai eu 16-17 cinii. Procentajul mortalităţii se reduce Pămîntul? Astăzi, nimeni nu poate cal­
în mod substanţial, în timp ce procen­
j infinit după voinfa omului. tat, potrivit unor calcule speciale, oameni pe an. Atît dc neputincios era cula cu precizie, deoarece nu putem şti
omul în faţa bolilor, atît dc dependent tajul natalităţii continuă să rămînă ri­ de dinainte ce noi descoperiri se vor
] — Sintem la Ecuatoi, amm/u oro! usliel incit să i se asigure o bază dc capriciile naturii îneît înmulţirea dicat, ajungîndu-sc astfel la o creştere face în domeniul chintei alimentare. Ţi-
• dr. ton Curea. Aici toate stelele ră- mui lurgu de susţine te şi o reilucetc avea loc într-un litm dc melc, astăzi numerică însemnată a populaţiei. In pre­ nînd scama de datele actuale ale pro­
} sar şi apun in telul următor, cxpli- considerabilă a trepidaţiei. Soluţii de neînchipuit. Din osemintele datînd zent, ţările dezvoltate din punct de ve­ gresului ştiinţific, sc poate aprecia că pe
î r-â ol. .O comutare de buton şi tngcniousc au fost găsite şi acum Io din epoca dc piatră reiese că 55 la suta dere economic au depăşit această a doua planeta noastră vor putea convieţui, în
fază, pc cînd numeroase tinere state abia
> studenlii pot urmări acest lenomcn mstaluiea plunetuiului. Dc aparate din locuitorii de pc arunci ai globului
mureau înainte dc a atinge vîrsta dc trec acum prin ca Dc aceea, partea leu­ mod foarte plăcut, nu mat puţin dc 65
l ceresc ca şi cei care locuiesc tn modeme dispune şi stafia seismo- 20 de ani. lui al actualei creşteri a populaţiei revine dc miliarde dc oameni Aşadar nici un
Ecuolor. grafică, cure întreţine legături şiiin- Prin îmbunătăţirea uneltelor, prin tre­ popoarelor tinerelor state afro-asiatice. fel dc motiv dc pesimism.
Astronomia apaic In toată frumu­ tilice cu peste 100 institui ii simi­ cerea dc la faza culegerii şi a vînătorii
seţea sa. Explicată cu ajutorul pla­ lare din întreaga lume. L agricultură şi creşterea animalelor,
netarului, ea de\’ine tot mui îndră­ Avind usemeneo condiţii moder­ ritmul dc înmulţire a populaţiei a cres­ Cel mai rapid vas fluvial din lume
cut treptat.
Intre anii 7.000 şî 4.500
gită, transmitind Invătutura acumu­ ne, astronomii timişoreni preconi­ î.c.n., adică în decurs dc 2.500 dc ani,
lată acelora care. Impresionaţi de zează să Iacă observaţii asupra sa­ populaţia globului s-a dublat (ritmul Colectivul din Sormovo, condus dc sirucţici navale, turbine cu gaze, pu­ ŢINTA GREŞITA
j cele văzute. Işi întipăresc noi cu­ teliţilor artificiali ai Pămintului! Ei continuă aşadar, să fie totuşi lent, dacă R.E. Alcxccv. laureat al Premiului Lc- ternice şi suficient dc uşoare. In com­ („Ogoniok"-
binaţie cu hidomonitoarc, care înlocu­
nîn, a realizat o nouă navă rapidă cu
noştinţe despre Univers. construiesc acum cei de-al doilea ţinem scama, dc pilda, că. în timpurile zbaturi, care va circula în curînd pe iesc eltccle, ele asigură navei o viteză Moscova)
Planetarul de Iq Universitatea din stativ qI observatorului astronomic, mai apropiate dc noi, dublarea popu­ caile fluviale sovietice. maximă de 110 km/h.
Timişoara constituie o realizate de montează instrumente pentru înre­ laţiei s-a produs în numai 100 dc ani. Ca aspect, noua construcţie sc deo­ Aceasta va fi cea mai rapidă nava
respectiv între 1.800 şi 1.900 c.n.). In
o deosebită valoare instructivă. În­ gistrarea zboturilor navelor cosmi­ cursul mileniului care se apropie dc sebeşte puf.n dc nava „Meteor". Cor­ fluvială din lume. La finisajul navei
s-au folosit produse ale industriei chi­
semnătatea planetarului, ne spune ce. care vor aiuia pe oamenii de \ sfîrşit, numărul locuitorilor Pămintului pul său are o formă aerodinamică şi mice. Saloanele sale au instalaţii de aer
profesorul timişorean, constă In iap- ştiinţă să desluşească noi taine ale | a crescut dc la 275 la 3.061 milioane. este executat prin sudare, dintr-un me­ condiţionat.
tal uşor. Nava poate lua la bord 15C
tul că el poate reproduce numai In Universului. \ Comparînd cifrele din 1961 şi cele din dc pasageri. Nava este prevăzută cu o staţie tele­
1 anul 1.000 indicate în paranteze, situa-
clteva minute tenomene cereşti care Acţionarea acestei nave este însă cu fonică, prin care sc pot face convor-
A PAULIAN s ţia este următoarea: Europa — 598 (42): hiri cu alte nave ce se întîlncsc în
tn notură se desluşoară in zeci, sute transmis prin Ageiprcs | Africa 261 (50); America 421 (13); Asia, lotul deosebită dc a celor precedente. cale.
> Australia şi Oceania: 1.781 (170). In locul motoarelor Diesel s-au folosit, Inccpind din vara acestui an, noua
Uriaşul imperiu roman, inclusiv toa­ pentru prima oară în practica con- navă urmează să circule pe Volga.