Page 53 - 1964-05

PROLETARI DIN TOATE T AliH.fi, UNI f i V A /

O S P O K T
(pag. 2-a) ;
O Zile dc intense preocupări
şcolare;
O La I.O.I.L. Deva. Planul
să lic îndeplinit la toate sectoa­
rele ;
O La fermele de animale —
îngrijitori bine pregătiţi
(P*6- 3-a);
G De peste hotare
(pag- 4-a)

■ ■
P e d r u m u l î n f ă p t u ir ii
Toaia M i a n g a ja m e n t e lo r

munca, aplicînd în producţie mă­
Au terminat praşila I la sfeclă Prima lucrare Cărbune mult şi ieftin suri tehnico-organizatorice eficace,
si floarea-soarelui de îngrijire Minerii clin Petrila au încheiat pri­ ei au reuşit să îndeplinească planul
pe prima decadă a lunii mai în pro­
mele patru luni cu toate obiectivele porţie de 114,8 la sulă. In cursul
Convinşi fiind dc faptul că obţinerea colectiviştilor la lucru. La lucrările de La G.A.C. din Şibot, pe majoritatea tar­ de plan îndeplimle. Acest rezultai aceslel perioade cele mai bune rea­
unor producţii sporite la ha depinde în îngrijire a culturilor participă zilnic lalelor porumbul a răsărit, ajungînd la esle rodul strădaniilor întregului co­ lizări le-au obt'nut colectivele de
mare măsură de felul cum sînt îngri­ peste 130 colectivişti ceea cc a făcut 3-4 frunze. Pentru a favoriza şi mai lectiv antrenat in întrecerea socialis­
jite culturile, colectiviştii din Bretea posibil să se termine prăşi'.-' I la floa- mult creşterea şi dezvoltarea tinerelor tă. !nzecindu-şi eforturile pentru muncă ale sectoarelor I şi III care
Mureşană. raionul llia, acordă o aten­ rca-soarciui, la sfecla de zahăr şi la plante, colectiviştii dc aici au trecut zi­ sporirea continui a producţiei de şi-au depăşit planul cu 30,7 la sută
ţie deosebită efectuării acestor lucrări cartofi timpurii. lele acestea la efectuarea lucrării cu sapa cărbuni, minerii şi-au organizat mai şi respecliv cu 15,4 la sută.
la timp şi de bună calitate. La indicaţia Rezultate bune s-au înregistrat şi la rotativă Pe 90 de hectare cultivate cu Printre brigăzile care se află în
specialiştilor, în momentul cînd au plivitul cerealelor păioasc, aceasta lu­ porumb în tarlalele „Şes'* şi „Dosul bine munca, au folosit din plin tim­
apărut buruienile ori s-a constatat for­ crare fiind efectuată pe 227 ha ocu­ gării", mccanizarorii Maxim Bija şi pul de lucru şi au extins pe scară fruntea întrecerii socialiste se nu­
marea crustei la suprafaţa solului, co­ pate cu grîu, orz şi secară. Achim Beju dc la SM T. Orâjtîc au e- largă iniţiativa ,,Două cîmpuri de mără cele conduse do minerii Can-
Prin munca desfăşurată la lucrările fcctuat deja această lucrare. In scopul cărbune în fiecare schimb, din fie­ Calitatea pieselor executate constituie o preocupare permanentă pentru
lectiviştii au trecut cu forţe sporite la ele a realiza numai lucrări tic bună ca­ din Culcla, Mihoc Morea, si aliele. strungarul Vasilc Botezau care lucrează în secţia nuşini-uncltc a UAL Cugir.
aplicarea pravilelor la culturile dc flo.v dc îngrijire a culturilor s-au evidenţiat litate, ci ju folosit viteza a V-a nuca care aripă dc abataj". Aslfel, ei au Organizîiulu-şi temeinic numea il şi-a depăşit cu regularitate planul, fapt
ica-soarclui, sfeclă dc /.alur şi cartofi, îndeosebi şei ii dc echipă David Goia şi tic deplasare a tractorului. De aseme­ reuşit ca în luna aprilie să extragă PETRU S1MION pentru caic a fost declarat fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1963 şî
precum şi la plivitul lanurilor de ce­ Marin Bărnuţ, precum şi colectiviştii nea. în fiecare dimineaţă se aştepta pină peste sarcinile de plan 1 200 tone corespondent evidenţiat în fiecare lună din acest an.
reale păioasc. Datorită sprijinului si 1-Io rea V’asiu. Avram Gabor, C.uiţa cc se ridica rouă deoarece dacă se lucra de cărbune, cantitate care se adau­
îndrumării primite din partea organiza­ Râu, Mari,* Stoicncţ ctc. în aceste coiuliţiuni plantele finul fra­ gă la plusul de peste 5.000 tone
ţiei dc partid, consiliul de conducere al D. AVRAM gile se rupeau uşor. De menţionat că au realizat în primul trimestru al anu­
G.A.C. a asigurat o bună mobilizare a corespondent
mai fost întreţinute cu sapa rotativă lui. Pe şmideirelle I. C- S. H.
şi alte 20 ha. cultivate cu floarca-soa- Prin măsurile tehnice luate în ve­
rclui. In aceste zile se munceşte intens
La cultura porumbului pentru efectuarea lucrării respective pe derea reducerii consumului de ex-
întreaga suprafaţă de 207 ha. ocupată olozivi şi exlinderea susţinerii meta­ CĂDERE BINE
Tn vederea realizării unor producţii s-a trecut la prăşitul mecanic cu cul­ de porumb. lice şi cu belomle, minerii din
sporite de porumb la hectar, lucrătorii tivatorul. In această direcţie cele mai Cu forţe sporite se lucrează şi la pră- Petrila au realizat în acest an mai
şi mecanizatorii din gospodăriile d- bune rezultate le-au obţinut lucrătorii şîtul sfeclei tic zahăr, unde particip» mult de 000.000 lei economii la ® Producţia — o adevărată şcoală a calificării @ In prim a efasă: 1.841 muncitori
<tat de pe cuprinsul regiunii noastre dc la G AS Sintămăria unde au fost zilnic peste 140 tic colectivişti. Printre preţul de cost.
se preocupă cu mţiltă grijă de e;ec- prăşite 103 ha. Paralel cu aceasta la colectiviştii care participă zilnic la efec­ Cele mai frumoase rezultate au îşi îmbogăfesc cunoştinţele profestonaJe |||||| Se vor elibera 796 carnete de ca­
r un rea la timp şi de bună calitate a C A S. Alba, după aplicarea unei lu­ tuarea acestor lucrări amintim pe Toma lificare
lucrărilor de întreţinere la această cul­ crări cu grapa s-a început prăşitul me­ Popa, Ion Pcncscu, Ana Munteanu, fost înregistrate de brigăzile de mi­
tură. După grăparca majorităţii supra­ canic la cartofi, lucrare realizata pini Maxim Stanca, Ion Barjuca şi alţii. neri din sectoarele 3 si 2 care au Pe strada Dr. Petru Groza din Hu­ Cum s-au organizat ele? Pentru desfă­ ducţie. I.a aceasta participă macaragii pe
feţelor ocupate cu porumb, în unele acum pe -10 ha. extras în primele patru luni ale anu­ nedoara, aproape de sediul J.C.S H. exi­ şurarea activităţii în cele mai bune con­ o durată dc 6 luni. Dimineaţa ci efec­
gospodării dc stat s a trecut cu forţe lui 3 426 şi respectiv 2 126 tone de stă un spaţiu pe care de regulă se par­ diţii, cei înscrişi au fost împărţiţi în 25 tuează practică, iar seara participă la
\pnrirc la aplicarea lucrării cu sapa ro- Muncă însufleţită pe ogoarele raionului Alba cărbune peste prevederile planului, chează maşini. Acolo, aproape în fiecare de clase cc se prezintă la şcoală de două cursurile teoretice. Vreau să amintesc şi
larivă şi la prăşitul mecanic. Bune re­ îndeplinindu-şi cu mult înaj^te de •zi din săptămînâ se întîlncsc grupuri ori pe săptămînâ, cîtc 3 ore. Pe lingă despre cursurile de specializare la care
zultate a obtinut în această privinţă In aceste zile colectiviştii din raio­ şi Tcîuş. Dc asemenea, colectiviştii din termen angajamentul luat în cinstea do oameni. Intr-una din zile am remar­ fiecare curs au fost numiţi chc patru sînt cuprinşi lăcătuşi, electricieni şi su­
G.A S. din Miercurea unde întreaga su­ nul Alba lucrează intens la îngrijirea Drîmbar, Mihalţ şi Ciugud au prăşit celei de a XX-a aniversări a elibe­ cat printre ci cîţiva muncitori de pe lectori: doi sînt dc specialitate, unul dori ce se desfăşoară pe perioada de
prafaţă a fost lucrată cu sapa rotativa. culturilor prăşitoarc Şi de păioasc. Mo- suprafeţe însemnate dc cartofi. rării patriei. şantierele I.C.S H. Discutau cu aprindere. predă cultură tehnică, iar celălalt cul­ 4—6 luni. Aici au fost cooptaţi numai
De asemenea, această lucrare s-a apli­ hilizîntl forţe sporite la prăjit, colec­ Paralel cu efectuarea primei praştie tură generală. In privinţa predării cu­ muncitori dc la categoria IV tic înca­
cat ne suprafeţe însemnate la G A S. tiviştii au reuşit să aplice această lu­ la aceste culturi s-a trecut la aplicarea D. IONAŞCU L-am întrebat pe imul din cunoscuţi drare în sus. Nivelul dc predare este cu
din Petreşti, Bîrcca, Sîntămăria şi Călan. nare pe mai mult dc 32 la sută din lucrării cu sapa rotativă la porumb, cele corespondent daca au venit la vreo şedinţă sau la noştinţelor teoretice se poate spune că mult superior, avîiulu-sc în vedere toc
Urmărindu-sc îndeaproape stadiul tic suprafaţa ocupată cu fioarea-soarclui şi mai bune realizări fiind obţinute de vreo consfătuire de producţie. Mi s-a ele se fac după planuri calendaristice, ce a intervenit nou în meseriile respec­
vegetaţie al culturii tic porumb, la in­ pe aproape 30 la sută din cea repar­ G.A.C. Galda, Oarda şi Cistei. Dc multa răspuns princr-un gest. Cu degetul mi-a întocmite în funcţie tic programa anali- tive.
dicaţia specialiştilor, pe unele tarlale tizată pentru cultura sfeclei dc zahăr. atenţie se bucură şî culturile dc ce­ Continuă şirul succeselor indicat o tăbliţă a - _________________ __________ Dezvoltarea neîn­
In unele gospodării colective cum sînt reale păioasc, la gospodăriile colective şezacn Ia ini!rarea u- cetată a industriei
cele din Ciugud, Alba, Straja, Galtiu, din Berghin, Drîmbar, Galda ctc. fă-
Brigadă fruntaşă Oarda, Şard ctc. s a executat prima pra* eîndu-sc plivitul pe sute de ha. O dată Muncitorii, inginerii şi tehnicienii ncia din clăii iri. Pe C a lific a r e a de construcţii, cerin­
ţele calitative me­
şilă pe întreaga suprafaţă cultivată cu cu plivitul manual, la G.A.C. din Gal- de la I M. Ţebea, continuă şirul suc­ ca, cu 1 litere de-o reu crcscîiulc, avi de­
Colectiviştii din Ohaba, raionul Hoarca-soarelui. In ceea ce priveşte tiu s-a efectuat combaterea chimică a ceselor obţinute în primele patru şchioapă, stă scris ; la n iv e lu l te h n ic ii a v a n s a t e terminat conducerea
Sebeş, au pornit cu forţe sporite la cultura sfeclei dc zahăr rezultate mai buruienilor pe suprafeţe însemnate ocu­ luni ale anului. Organizîndu-şi bine „1.C.S.H. — şcoala I C.S.H. să iniţieze
efectuarea lucrărilor dc întreţinere a bune s-au obţinut la G.A.C. din Galda pate cu păioasc. de calificare" >i cursuri de îmbo­
culturilor. în acest sens între brigăzile Aşa se::ml 1 lucrurile ticâ, mult îmbunătăţită de un colectiv găţire a cunoştinţelor profesionale. O
de cîmp se desfăşoară o susţinută în­ Victor Raşca nu, preşedintele comitetu­ din întreprinderea noastră. I.a clasa, comisie pe întreprindere a stabilit nu­
trecere socialistă pentru efectuarea lu­ lui sindicatului, cu rugămintea dc a ne pentru fundamentarea cunoştinţelor teo­ mărul participanţilor, etapele desfăşură­
crărilor de îngrijire la timpul optim vorbi despre modul cum este organi­ retice, lectorii se folosesc de mate­ rii învăţâmîntului, precum şi tematica
şi de buna calitate. zat procesul de Calificare a! muncitori­ riale didactice confecţionate chiar de lecţiilor. Din cauză că sînt înscrişi foar­
Pînă la 15 mai rezultatele cele mai lor la locul dc muncă, metodele utili­ cursanţi, dc planşe, dc schiţe, mostre, te mulţi muncitori s-a stabilit ca proce­
bur.e au fost obţinute de către colec­ zate pentru creşterea neîncetată a cu­ cu ajutorul cărora se explică principiile sul de îmbogăţire a cunoştinţelor profe­
tiviştii dîn brigada a JI-a. Ei au ter­ noştinţelor profesionale ale «angajaţilor enunţate. Totodată trebuie să amintesc sionale să se desfăşoare în două etape.
minat prăşitul celor 7 hectare cu floa- de pe şantiere. Iată cc ne-a relatat. că aceste cursuri nu se desfăşoară la In cadrul celei dinţii sînt înscrişi 1.S41
rca-soarelui şi 6 hectare de sfecli fu- j i s — Întreprinderea noastră ca şi în anii voia îmîmplăhi. Doi responsabili de muncitori calificaţi, de pe toate şantie­
tajeră. iar acum lucrează din plin la în­ tţ, ■Of* C £ J I t . v tW aViS trecuţi arc de executat anul acesta un cursuri verifică periodic felul cum lec­ rele întreprinderii. Zidarii dc roşu, bc-
grijirea culturii griului şi la plantatul volum important de lucrări industriale torii se pregătesc, cum expun materia­ toniştii, ficrar-betoniştii. mecanicii, lă­
tutunului pe suprafaţa cc a fost repar­ şi civile. Construirea cuptoarelor 7 şi 8, lele programate, iar cei 10 tehnicieni nu­ cătuşii, instalatorii, sudorii electrici şi
tizată brigăzii. a fabricii de oxigen, a peste 1 400 apar­ miţi dc direcţia generală, coordonea­ autogeni, zugravii, mozaicarii, tinichi­
Dc asemenea în această perioadă co­ tamente şi numeroase alte lucrări cerc ză întreaga activitate practică şi teo­ gii pentru ventilaţii şi alţii participă
lectiviştii din brigada amintita au pră­ în primul rînd să avem la dispoziţie retică a cursanţilor. sâptămînal la cîtc o expunere caic este
şit 9 hectare cu viţă de vie şi au plan­ forţe dc muncă calificate si în al doilea Trebuie să menţionez că o marc aten­ astfel întocmită îneît să împiospăteze
tat alte 3,3 hectare. La executarea a- rînd să avem muncitori bine pregătiţi, ţie se acordă şi fundamentării cunoştin­ cunoştinţele posedate şi să le îmbogă­
ccsrnr lucrări s-au evidenţiat colecti­ care să execute lucrări dc cea mai bună ţelor practice. Muncitorii înscrişi la ţească cu noi metode de execuţie, cu
viştii Manoil Bătâcuj, Maria Dragoş şi calitate. Răspunzînd acestei cerinţe noi şcoala tic calificare sînt repartizaţi în ultimele noutăţi «.lin construcţii. De
alţii. ne am străduit ca în planul general tic producţie cîtc 2—3, în cele mai bune predarea acestor lecţii se ocupă 60 dc
Bine au muncit şl membrii brigăzii 1, 1 V ' V învăţămînt să prevedem cc cursuri să brigăzi. Dc felul cum ci muncesc pe lectori recrutaţi din cadrele cu cea mai
*< Ta»
care au prăşit 9 hectare ocupate cu înfiinţăm, şi ce forme să adoptăm pen­ şantiere răspund direct maiştrii de la marc experienţă vie producţie vie pe
• iţa dc vie, 6 hectare cu sfeclă fura- tru a asigtira un «tudiu sistematic a no­ locurile dc muncă. Aceştia se îngrijesc şantiere. In cea tic-a doua etapă numă­
• L t;.'1 rul cursanţilor la această formă de în-
Ură. 7 hect arc cu floarca-soarclui etc. ţiunilor cc se predau. In planul întocmit ca în funcţie de cele trei etape de des­
«-a stabilit să organizam cursuri de ca­ făşurare a practicii, prevăzute în pro­ văţămînt se va ridica la 2.724 muncitori
« V 1
EMIL ŞTEF lificare la locul de muncă pentru lăcă­ gramă, cursanţilor să li se repartizeze calificaţi.
corespondent Una din lucrările agricole căreia tuşi, electricieni, instalatori tic apă, zi­ sarcini de producţie. Astfel în prima Priix formele dc calificare organizate
colectiviştii din Simeria îi acordă o dari de roşu, tinichigii de construcţii, etapă aceştia fac cunoştinţă cu materia­ pînă acum, pun măsurile luate pentru
lele. se familiarizează cu sculele, pentru
macaragii, 'zugravi, mecanici de utilaje,
atenţie sporită în această perioadă izolatori hidrotehnici, suitori electrici, ca în următoarele, să II se încredinţeze o cîc mai fundamentată predare a lec­
mereu
ţiilor, ne străduim să ridicam
este plivitul culturilor de cereale bc-tonişti şi fochişri pentru cazanclc cu execuţia unor operaţiuni din cc în ce calificarea muncitorilor noştri astfel ca
Pagini din album păioasc. aburi. Acestea au şi început la 15 apri­ mai complexe. obiectivele executate de noi să cores­
IN FOTOGRAFII: : Cîţiva colecti-
In afară de calificarea la locul de
vişli din brigada condusă de Radu lie şî sînt frecventate de 796 munci­ muncă s-a organizat şi o formă de în­ pundă celor mai exigente cerinţe.
Laurian lucrînd la plivitul griului. tori, pe o durată între 6 şi 10 luni. suşire a meseriei cu scoatere din pro­ A. OARGA
© Succese edificatoare © O comandă deosebită © G reutăfile sînt în v in s e
Uf Imagini noi
T o şclul turnCdotici nr 1 g Lfzi- ceea. din proprie iniţiativă, le-a re­ di,-, urmă nu 'qăsit că pulverizînd C O T I D I E N E
nci „Victoria" din Călan se dus Iu 6. Bineînţeles, după ce, in cu prol lavoatul şi inltoducitnlu-l K Z a U B H B H M I
utlâ lin album cu toiul deosebi! prealabil, a studiat cu qtijă proprie­ in cuptor capotă un linisaj plăcut.
Deosebit, i>cntru cu a fost alcătuit tăţile Ionici. Aşa, freplut. număiul Pentru oa $î metoda cu lichid să Mai mult de o inovaţie pe zi
înir-o împrejurare deosebita : cu masclolclor a lost redus la 3, iar in rămină valabilă, nu căutat schim­
oca/ia primirii de către colectivul ce le dm urmă la două. Un udevă- bări in proprietăţile tontei pe cate
In lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi
sccfiei a Drapelului de hunloş in rat succes! de rdliet. le-au (/asii.
intreccica socialistă pe unul 7963. Dar practica a ridicai in lata co­ La chiuvetele 500 nu înlimpinnt a angajamentelor luate in întrecere, siderurgiştii hu-
El cupimdc imuqini din munca co­ lectivului o problemă şi mai difici­ un alt necaz. In timpul uscării pen­ nedoreni desfâşoarâ larg acţiunea de inovaţii şi ra­
lectivului şi lotoq faliile acelora care la. Reţeaua de turnare lihni monta­ tru emailai apăreau crăpături inad­ ţionalizări.
au adus o conlribulic deosebită la tă in purlcu superioară a elementu­ misibile. De unde ? Procedeul tch- Zilnic, la cabinetul tehnic al combinatului side­
depăşirea planului produci ici qloba- lui topea ţeava de trecere a apei de nolor/ic era bine pus Iu punct, me­ rurgic se înregistrează cel puţin cite o inovaţie. Nu­
| le cu 13,19 Iq sulă, reducciCQ rebu- răcire. Prin urmate, se ciştir/u pe o toda de lucru de asemene a. S-n tă­ mai in ultimele patru luni şi jumătate au fost înre­
2 tului cu mult sub limita admisă 5' parte şi pe alta se strica toiul. So­ cut analiza Ionici. Rezultatele au gistrate peste 150 de inovaţii o căror eficienţă econo­
t realizate a unei economii apreciabi- lul de echipă, Roman Cn/.moi, qin- Inşi lume. In cele din urma s-a des­
| le Iu piciul de cost. U/io il inluti- dindu-se bine. a vciut cu o propu­ coperit şi. cauza: lipsuri in ctmoş- mică depăşeşte suma de 5.000.000 lei economii post-
> $037.u pe maistrul Anlon Copeţ de nere de a elimina deficienta, Păre­ tinldc profesionale ale unor mun­ calculote. In general, inovaţiile au co temă perfec­
J la sortimentul piese mecanice, im- rea lui a lost că prin montarea re­ citori. Atunci, s-a trecut la rcorr/u- ţionarea proceselor tehnologice, îmbunătăţirea cali-
j pieunu cu mai mu IU tovaruşi de ţelei de tur note jos, in partea inte­ nizarea colectivelor de Iu reperele loţn, creşterea productivităţii muncii şi reducerea pre­
J muncă. Anul trecui, au lucrai cu rioară. metalul ridieîndu-se şl um- dilicilc. Ciir/orc Fazccaş, loan 5cp- ţului de cost.
ţ mult sirti la turnarea unui sortiment plind forma se v q răci, aşa incit pe­ nitki şi alfi turnători cu experienţă STOICA SIMION
j asimilai doar cu puţin in urmă : ci• ricolul de topire a ferii cu pricinu au primit misiunea nobilă de n-i in­
2 lindri de laminor. ApHeind 'metode va dispărea S-a pioccdal inlocm.u strui pe cei insuficient prcr/ăhti. corespondent
| lelinolor/ice noi au reuşit să le im- şi iezuitului a îndreptăţii aşleplarc-o. Colectivul sortimentului a devenit
| hunătălcască cahlalca, usllel incit Astlcl, pas cu pus. au lost înlătura­ ostiei o adevărată şcoală a cotitul ii, Cu sprijinul cetăţenilor
| să snlishcu pe deplin căinţele In- te. toate piedicile, iar munca a deve­ unde elevi şi profesori lucrau cot
T minatorilor, ceea ce nu-i deloc uşm. nit din ce in ce mai spornică. Co­ la cot. Rodul strădaniei lor a ieşit Mobilizaţi dc deputaţi,
| ( T i/ două luni in urmă, maistru­ manda lurnalişhlor o lost executată repede In iveală. Procentul produ­ locuitorii din Petrila şi flori, arbuşti decorativi şi
lui Anton Copci i s-n încre- cu -l zile mai devreme. Cit despic selor dc cahlalca I a crescut vcrli- s-au executat curăţări de
I (liniat o comandă deosebită : lurna- rubinie: tuci o rec/amatic, pici un ainos. Si aceasta, in timp cc planul Lonea, oraşul regional şanţuri şi nivelări de te­
I ren elcmenjUor de răcire pentru tur- rebut de producţie, se depăşea zilnic... Petroşani au 12articip.it la ren.
nulul nr. 7 de la C. S. Hunedoara. — Meritul nu cslc al meu, spunea J n alte luior/tulii se vâri uspccle acţiunile de înfrumuseţa­ Din rînduf celor mai
Lucrarea era uncvoinasă şi ridica cu modestie Anlon Cnpct cu riteva •*■ dc la sortimentul radiatoare, re preş tind |)ină in pre­
multe probleme noi. In primul rînd zile în urmă. Vede// aici pe Roman echipe de lormulori şi miezuilori. Se zent cea. 200000 ore do activi amintim pe depu­
nu se admitea nici cea mai mica a- Cozmoi, Troian Sirbu, Aurel Cim- distnu/ lifturile lui Adoll Stampei. muncă patriotică. Cu spri­ taţi Gheor^he Vancso,
bnleie de In dimensiunile STAR. ocnnu, Ferdinund liu(u şi foii cei­ Viorcl Munteanu, loan Hot/o/</ . i jinul lor au foxt reame- Vasile Niculescu, Ana
Apoi, chiar de la prima inccrcore. lalţi. ci trebuie /e/ici/a/i... lo(i ocupă şi astăzi Jocuri Ininluşc J najate şi întreţinute 3,75 Masznik şi alţi.
s-n constatat că analiza Ionici nu J e o allu padină a albumului in inticcerc. La propunerea lor de \
cnrcsnundcu. Din aceasta cauză, pro­ este şi loloffralia unui colec­ altfel, s-au adus numeroase îmbu- 1 hectare de zone verzi, Iar ŞTLFAN NAGY
dusele aveau multe relaşuri şi us- tiv de lu sortimentul sondare. Aces­ nălafiri in procedeele tchnoloqice, \ pe 10 hectare s-au plantat corespondent
pen neplăcut. S-nu lacăt studii şi ta a primit distincţia de Irunlaş în in orrianiv/jrcu muncii şi dcsluşu- I
calcule Concluzia a losi că trebuia fnlrdlcrcu socialistă pe anul /recul rarea inlrccerii. Zilele trecute a in­ Sorfiâmemt b e g a ! de srnărtforă
urlăurială o oarecare cantitate dc Maistrul Vicentiu Bolorj, conducă­ trat in rodaj instalaţia de prepurure Unităţile cooperativei de Acest rczultac este ur.
nici pentru u micşora conţinutul dc torul lui. de asemenea. In 7964, se mecanică a amestecului de lor mare. consum din comuna Săs- marea firească a aprovizio­
carbon. Aşa. metalul şi-q îmbunată- menţine lună de lună evidenţiat. $1, Benzile trunsportoare, instalate tle-a I ciori, raionul Sebeş, nu reuşit
{il snnlilor proprietăţile. pe drept d ivin i Rina acum lavuare- hinqul Ivilei, s au pus in mişcate. ca în primele 4 luni ale nării unităţilor cu un sor­
timent cîc mai bogat şi va­
Conform lelmoloqiei indicate fosă. tc 62 le dădeau multă bălaie dc cap De acum, munca \'u lua un nou as­ cestui an să obţină rezultate
riat ele mărfuri, a bunei de­
la un element se toloscau in timpul Turnoren şi cmadatca lor dccurrieo pect. Tehnica avansată, minuilu cu bune pe linia satisfacerii eh serviri a cumpărătorilor şi
turnării 8— 10 masclole. I a u Anton In enndifiuni bune. Aceasta, pînă pricepere de oameni harnici, cu lacc mai depline a cerinţelor a prezentării cîr. mai aspec­
Cnpct i s-n i>ăiut cri-s prea multe. la Introducerea în cuptor. Aici însă. cu la anul in albumul secţiei să a- consumatorilor. tuoase a mărfurilor expuse
„Se. risipeşte de pirsos metal şi uti­ emailul sarea. Cile n-au inccrcQt ci p a ra Imui/ini noi. în vitrine şi rafturi.
Astfel, planul de aprovi­
la/ de turnare" — spunea el. Dc «- pentru leşircu din impas! tn cele CH. COMŞUŢA La Combinatul de industrializare a cârnîî din Haţeg. zionare şi desfacere a fost
In loto : In sala eornpresonrclor do frig se fac probe de funcţionare. îndeplinit în* proporţie de M. SAVU
Foto : V. ONOIU 114 la suin. corespondent