Page 57 - 1964-05

/ " ,'° ,I0,CC3 Cen.Uzu P R O L E T A R I DIN T O A T E fco E .M . Z l a f n n
— tm i^ — —
!&!€?€»!© ®Se e a ts z e le

© fo le e iiv e + L,a ordinea zilei : lucrările de
întreţinere a culturilor
Primul trimestru al acestui an a fost Urm area ju siilic ă rifo r — Praşilc aplicate în număr co­
încheiat de colectivul de muncă dc la respunzător
E. M. ZIatna cu un bilanţ rodnic. La Dacă în primul trimestru al anului — Asigurăm o densitate normală
minereu extras planul a fost depăşit cu E. M. ZIatna a obţinut rezultate fru­ de plante la hectar
2,4 la sută, la metal depăşirea a fost dc moase, dc cc în luna aprilie planul n-a (pag. 2-a) ;
15.5 procente, sarcina dc creştere a pro­ fose realizat nici la minereu extras, nici ^ Pregătiri pentru încheierea a-
ductivităţii fizice a muncii a fose depă­ h minereu prelucrat, nici la metal ? nului dc învăţămînt politic U.T.M,
şită cu 1,8 la sută, iar cea a producti­ Conducerea exploatării susţine că prin­ ^ Folosirea raţională a capacită­
vităţii valoncc cu 13,5 la sută. Aceste cipala cauză a rămîncrii în urmă constă
rezultate sc datorcsc strădaniilor depuse în intrarea morii cu bile în reparaţii, ţilor .auto dc transport — sarcină
dc echipele dc mineri pentru a extrage ceea cc a condus la reducerea capaci­ principală
minereu cir mai mult şi dc bună cali­ tăţii dc prelucrare şi ca urmare, la um­ (pag- 3-a) ;
tate. Numeroase echipe cum sînt ccIc plerea silozurilor, la blocarea vagonctc- <$> Dc peste hotare
conduse dc Ioan Cozma. loan Simian, lpr şi roscogoalelor cu minereu şî, deci, (pag. 4-a).
Ioan Ardeu, Cornel Jurca, Ioan Bota II, la ncrealizarca planului dc extracţie. In
Aurel Costinaş şi multe altele, au reu­ parce, faptele corespund realităţii. Uzina
şit ca printr-o temeinică organizare a de preparare n-a stac din cauza lipsei închiderea olimpiadelor
dc minereu, dar la 12 aprilie cînd moa­
muncii să-şi depăşească cu regularitate
Angajamentul socialist — cuvînt de onoare sarcinile dc plan. îndrumată dc comite­ ra cu bile a intrat în reparaţii, exploa­ de matematică, fizică
tarea avea realizat planul la extracţia
tul dc partid, conducerea exploatării a
de minereu în proporţie de S8,l la sută.
întocmit un plan dc măsuri tchnico-or-
ganizatoricc caic. aplicate în viaţa, au iar la minereu prclucrac realizarea era si chimie
dus la îmbunătăţirea procesului dc pro­ de 95,4 Ia sută. Dacă în cele 12 zile s-a «
ducţie, la creşterea productivităţii mun­ prelucrat cu 7,3 procente mai muie mi-' La Palatul pionierilor din Capitală a
nereu dccît s-a extras, înseamnă că s-a
cii şi îmbunătăţirea calităţii minereului
Aproape zilnic pe adresa redacţiei sosesc numeroase scrisori expe­ extras. folosit minereu stocat în silozuri încă avut loc marţi festivitatea dc închidere
diate de corespondenţii noştri voluntari din regiune. Printre acestea un Dacă în primul trimestru au fost în­ din primul trimestru. Dacă n-ar fi exis­ a olimpiadelor dc matematică, fizică şi
chimic, organizate dc Societatea dc ştiin­
tat minereu în stoc uzina ar fi stat dm
număr mare vorbesc despre realizările minerilor din Valea jiului., ale registrate rezultate frumoase. în lunile cauza ncrcalizârii planului de extracţie ţe matematice, Societatea de ştiinţe fi­
preparatorilor din Petrila şi Lupeni, care se străduiesc permanent să-şi aprilie şi mai preocuparea pentru reali­ Sc susţine, dc asemenea, că la minereu zice şi chimice cu sprijinul Ministerului
îndeplinească angajamentele luate in cinstea celei de-a XX-a aniver­ zarea ritmică a planului a scăzut. Ca­ extras planul n-a fost rcalizac deoarece Invăţămîntuluî şi al C.C. al U.T M.
sări a eliberaţii patriei, lată citeva din ştirile primite recent. drele tehnice şi inginereşti nu s-au pre­ zăcămîiuul nu confirmă probarea geo­ Despre importanţa acestor întrcccii
ocupat îndeaproape dc îndrumarea echi­ logică, că filoanele sînt mai subţiri dc-
pelor de mineri, iar controlul îndeplini­ cic s-a stabilit anterior. Din nou justi­ tradiţionale, care urmăresc stimularea
studiului disciplinelor respective în şco­
In p r i m e l e 1 5 z ile rii sarcinilor nu s-a făcut cu exigenţă ficare. In primul trimestru nu s-a lu­ lile dc cultura generală, pedagogice, pro­
şi simţ dc răspundere. Aşa sc face că
crat oare în aceleaşi locuri dc muncă,
Exploatarea minieră ZIatna şî-a înde­ cu aceiaşi oameni ? Atunci filoanele au fesionale şi tehnice au vorbit Ion Dra-
Colectivul celei mai mari ex­ cantitate de 1.167 tone cărbune. plinit sarcinile la minereu extras în pro­ gomircscu, director în Ministerul Invă-
ploatări miniere din bazinul carbo­ Pe lingă măsurile tehnico-organi- porţie dc numai 92.S la sută, iar Ia con­ confirmat probarea geologică? Faptele ţâmîncului, acad. Nicolae Teodorescu,
arată că argumentele aduse nu cores­
nifer al Văii Jiului — Lupeni — con­ zaiorice eficiente aplicate, trebuie ţinutul de metal doar în proporţie de pund întrutotul realităţii, că în Ioc să decanul Facultăţii de matcinatică-mc-
tinuă, printr-o muncă entuziastă, să subliniat aportul brigăzilor de mi­ 97,70 ia sută. Ncrealizarca planului la sc caute adevăratele cauze care au dus canică, acad. Th. V. Ioncscu, decanul
înscrie pe graficul întrecerii rezul­ neri conduse de Sava Băcanu, Koos extracţia dc minereu, cît şi a conţinu­ la rămîncrca în urmă, sc încearcă jus­ Facultăţii de fizică şi chimic şî elevii
tate tot mai bune. Folosind raţio­ Ladislau, Andrei Ciuciu, fraţii Ion tului planificat, au făcut ca si Ia cei­ tificarea. Pentru a confirma ccic rela­ Barbu Nicolae, de la Şcoala medie 11
nal timpul de lucru, aprovizionînd şi Sabin Ghioancă, Dumitru Vlad, Ion lalţi indicatori — valoarea producţiei tate iată un exemplu din secţia Hancş. „Dimitric Cantcmlr" din Bucureşti şi
Ja timp locurile de muncă cu ma­ Aslâu, Petre Constantin şi altele. globale, a producţiei marfă şi metal de S. POP Popa Eugen, dc la Şcoala medic nr 3
teriale şi vagonete goale, minerii de MARGARETA CÎTA bază — să se înregistreze răminca in dm Iaşi.
aici au reuşit să extragă peste plan, responsabila subredacţici voluntare (Continuate In pag. a Kl-a)
Au fost înmuiate apoi premiile cîş-
în primele 15- zile ale lunii mai, o din Lupeni tigătorilor celor trei olimpiade la care
R a n d a m e n t e s p o r i t e La Brazi au participat 65.000 dc elevi.
Un număr dc 8 elevi selecţionaţi din­
Fxtinzînd iniţiativa ,,Două cîmpuri' lui II şi Traian Molnar, dm abata­ k intrat fu funcţiune o instalaţie de cocsare tre cîştigătorii olimpiadei de matema­
de cărbune pe fiecare schimb din jul cameră 800 In luna aprilie bri­ tică vor reprezenta ţara noascră la cea
fiecare aripă de abataj cameră",'or- găzile respective au realizat un ran­ La rafinăria Brazi a intrat în func­ şi sare din ţiţeiul sosit din schele şi sc dc-a 6-a olimpiada internaţională de
gamzîndu-şi mai bine munca, folo­ dament de 4,35 tone pe post şi ţiune o instalaţie de cocsarc, a doua de evită în acest fel coroziunile instala­ matematică, care va avea loc în luna iu­
sind din plin cele 480 minute de lu­ 5,66 tone pe post, faţă de 3,81 şi acest fel dm ţară.-La este executata după ţiilor dc prelucrare, prclungindu-sc du­
cru în front, minerii de la lonea se respectiv 4,50 tone pe post cît era un proiece romîncsc şi este dotată cu rata lor dc funcţionare. (Agcrprcs) lie la Moscova.
utilaj modern fabricat în ţară, avînd un
străduiesc să obţină randamente spo­ planificat. Rezultate bune au fost înalt nivel dc mecanizare şi automati­ (Agerpres)
rite în abataje. obţinute şi în prima decadă a lunii zare Capacitatea sa dc prelucrare este
Ca urmare a măsurilor luate re­ mai, cînd brigăzile amintite au în­ cu 60 la sută mai marc dccît prima in­
zultatele au început să se contureze. registrat randamente de 4,89 şi res­ stalaţie dc acest fel aflată la Oneşti.
Printre brigăzile care au sporit ran­ pectiv 5,09 tone pe post, depăşin- Gudronul, produs rezidual provenit
du-şi astfel sarcinile de plan prevă­ dc la instalaţia dc distilare atmosferici
damentele de extracţie se numără
zute. şi în vid sc prelucrează şi sc transfor­
şi cele conduse de Nicolae Nedelcu, ŞTEFAN NAGY mă aici în benzină, motorină, gaze li­
din abatajul cameră 903 a sectoru­ corespondent chefiate şi cocs.
Tot la rafinăria Brazi a fost dată re­
B i la n ţ r o d n i c cent în exploatare o instalaţie dc tra­
tare clcctncă a ţiţeiului. înainte ca aces­
în cele patru luni care au trecut, Şi colectivul de la Preparaţia căr­ ta să intre în procesul dc prelucrare. Cu
preparatorii dm Petrila au obţinut bunelui dm Lupeni continuă să dez­ ajutorul ei se înlătura conţinutul dc apă
rezultate de seamă. Numai colecti­ volte succesele obţinute în lunile In timpul producţiei, şublcrul este
vul de muncă din sectorul prelucra­ anterioare. In primele 15 zile dm prietenul credincios al strungarului Si­
re a reuşit să-şi depăşească planul luna mai ei au produs cu 973 tone nii on Bîrsan. Vcrificînd permanent pie­ COTIDIENE
cu 4 000 tone brichete. In perioada cărbune special pentru cocs mai sele fabricate, cl reuşeşte să dea nu­
1—16 mai, muncind bine, ei au mult, reuşind să «educă conţinutul mai lucrări dc calitate, fapt pentru care — tm— — —
mai produs peste prevederi încă de cenuşă cu 0,3 puncte.
1.929 tone brichete de bună cali­ I. BERCEA este apreciat dc întregul colectiv dc la La electrificarea şalelor
tate. corespondent — ..U.M. • Cugitî» •
Cetăţenii din satele comunei Peşti şui Mic şi-au manifestat dorinţa dc a
începe lucrările dc electrificare. In adu nările populare s-au votat sumele nc-
ccsarc acestor lucrări. Ca urmare a mu ncii depuse de sfatul popular şi la în*
r oMedici" demnul deputaţilor, buna parte din su mclc votate au fost strînsc. Astfel, în
satul Josanî din cei 76 000 lei votaţi s-au strîns 50.000 leî, la Valea Nandru*
în haine de azbestIci s-au scrîns 43.000 Ici, iar la Nandru dîn 35.000 Ici, s-au strîns
lui din 45.000
peste 28.000 Ici.
Totodată sfatul popular a mobili zat cetăţenii la executarea unor lucrări
pregătitoare în vederea electrificării, unde s-au prestat peste 280 ore de ntun-
Ei, lăcătuşii şi electricienii, apaduc- vinte, un colectiv bine închegat, unde se distrugeau extrem de repede (după că patriotică. Gospodăria agricolă dc stat din Gel mar, raionul Orkştie, a avut însămân­
tierii şi ceilalţi oameni dc la întreţine­ toţi oamenii acţionează ca unul. 2-3 luni dc la montare). Cu posibili­ IOAN ŞERBAN
re, veghează zi şi noapte asupra agre­ La baza acestui succes stă munca tăţi locale s-a construit un nou tip dc Venituri tehnician C. S. Hunedoara ţată cu secară furajeră o suprafaţă dc 20 hectare. Recent aici a început re­
gatelor întocmai cum medicul îşi su­ perseverentă a organizaţiei dc partid, arzătoare, caic permit răcirea cu apă. coltatul acestui furaj cu combina, razultînd o cantitate dc 35.000 kg masă verde
praveghează bolnavul caic i-a încre­ exemplul însufleţitor al comuniştilor. Dc cînd s-a montat acest tip de arză­ din legumicultura la hectar, deci cu 10.000 kg mai mult faţă dc planificat.
dinţat viaţa. La orice defecţiune, prin Întărirea permanentă a disciplinei, toare a trecut mai mult dc 6 luni; nu Economii la C.E.C. IN FOTOGRAFIE : Aspect dc la recoltatul secarei furajere.
flăcări şi fum, pe căldură toridă sau creşterea gradului de calificare — iată s-a semnalat însă nici cea mai mică O dată cu extinderea suprafeţei grădi­
ger năpraznic, intervin fără şovăială, două dincre problemele des prezente deficienţă. nii. colectiviştii din Dobra sc preocupă Acţiunea de economisire n venitu­ iHx ti audiere «#. reţjeiei electrice
cu pricepere şi dăruire. Dar ca să n-a- în activitatea organizaţiei dc partid. Maistrul Bruno Palcău este un pa­ îndeaproape dc creşterea producţiei pc vi­ rilor bă ne şl i ale populaţiei olror/c, ca
jungâ aici, „consultă" zi dc zi fiecare Tot pe această linie poate fi exempli­ sionat inovator şi un organizator pri­ ii itatca dc suprafaţă şi de producerea unor urmare a muncii desfăşurate dc casa est SocalîlâjfiSe ruraBe
agregat, repară imediat, dm mers, ori­ ficară darea principalelor agregate în ceput. El, împreună cu cîţiva lăcătuşi, sortimente- variate dc legume. Pc aceas­ orăşenească C.E.C. Deva lot mai mulţi
ce dcfccr, cît dc mic ar fi cl. Şi dacă răspunderea directă a unor oameni, a găsit o bună rezolvare problemei tă bază s-a creat posibilitatea valori­ depunători. Dacă în trimestrul I u.c. De la începutul anului şi pînă în Extinderea curentului electric în
pe panoul dc onoare, unde au publi­ împreună cu introducerea registrelor instalaţiilor dc ungere dc la gîtul fur­ ficării unor canticăţi sporite dc legume pianul la atragerea dc economii a prezent, in aproape 200 de locali­ mediul rural cieează condiţii pen­
cate fotografiile, nu sc înscriu sub nu­ în care sc consemnează fiecare defec­ nalelor. Temperatura ridicată, praful de pc urma cărora pînă acum s-au iosl reali2al in proporţie de 108 la
mele lor tone dc fontă sau oţel peste ţiune. şi gazele împiedicau funcţionarea in­ realizat venituri băneşti în valoare de sulă. fn luna aprilie el a lost depăşii tăţi rurale au fost terminale lucră­ lru electrificarea unor lucrări agri­
plan, c pentru că nu sc poate calcula stalaţiilor existente. Din acest motiv se peste 19.000 Ici cu 18 la sula. Soldul mediu pc cap dc rile de electrificare. cole ca şi pentru îmbunătăţirea con­
individual; la nîvcl de agregate, însă, Cîţiva dintre cei 155 produceau dese blocări, stagnări. Co­ M. RADU — corespondent locuitor a ctescul- In momentul de faţă in numeroa­ diţiilor de viaţă ale cetăţenilor. Nu­
cei dc la întreţinere nu o pondere în­ munistul Palcău a modificat instalaţia se regiuni se depun eforturi susţi­ mai în regiunea Braşov, peste 120
semnată în succesul general. Conducătorul colectivului dc între­ şi împreună cu tovarăşii săi a monta­ Expoziţia nute pentru realizarea altor lucrări G.A.C folosesc utilaje acţionate elec­
ţinere este inginerul Gheorghe Bardar, t-o. Dc atunci nu s-a mai înregistrat Printre colectivele de muncă ce de extindere a reţelei electrice. In tric la tocatul furajelor, mulsul va­
Toţi ca unul membru dc partid. El are meritul dc a nici o blocare. „Balena Goliath“ economisesc sume importante la regiunea laşi în aproape 40 de saie cilor si treierat. Tot mai mare este
fi rezolvat multe probleme tehnice şi Lucruri asemănătoare s-ar putea C.E.C. sc număra cele dc la depoul lucrările prevăzute penlru anul aces­ şi numărul familiilor de ţărani care
Colectivul dc întreţinere de la sec­ organizatorice, de a fi găsit soluţii spune şi despre Mirca Costică, Anton Oficiul dc Spectacole şi Turnee Arcis- C.F.R. Sintetic, 1.0 I L. Deva, Trustul ta au fost terminate, iar în alte 30 posedă în casele lor aparate de ra­
ţia II furnale dc la C. S. Hunedoara foarte bune în situaţii dificile. In ge­ Pop. Nagy Francisc, Samoilă Con­ ticc-Bucurcşti a prezentat începînd din minier Deva şi altele. ele se află într-un stadiu avansat dio, televizoare, maşini de spălat
numără 155 de oameni, de diverse me­ neral l-a preocupat scurtarea cît mai stantin, Duhangic Gheorghe şi despre ziua dc 14 mai a. c. la Hunedoara şi Numeroase localităţi printre care rufe etc. Aşa, de exemplu, în pre­
serii. Toţi — oameni pricepuţi, har- mult a timpului dc staţionare a agre­ oricare alt membru al colectivului dc Deva expoziţia „Balena Goliath". Expo­ A crescut mult şi numărul depună­ zent la 100 de familii de colecti­
| nici, cu dragoste dc muncă. Dovedesc gatelor şi creşterea durabilităţii piese­ întreţinere. Pentru că fiecare, dc Ia ziţia, care prezintă o balenă de mărimi torilor din tîndul şcolarilor, cute a cele din raioanele Slatina, regiunea vişti din regiunea Cluj, 81 au aparat
acest lucru numeroase exemple luate lor. La schimbarea şubcrelor de aer mijlocii, pescuită dc un vas dc vînătoa- ajuns in prezent la I j00 Accns/o csie Argeş. Tecuci, regiunea Galaţi, au
din activitatea cotidiană. Cel mai con­ cald sc pierdeau, nu cu mult timp în muncitor şi pînă la inginer, foloseşte rc norvegian, constituie un mijloc de in­ o urmare' lireascâ a faptului că oa­ fost conectate la sistemul energetic de radio
întreaga sa pricepere şi capacitate pen­
cludent parc însă a fi faptul că în pri­ urmă, cîtc 8-10 orc. Tînărul inginer tru a traduce exemplar în faptă sar­ formare şi prezintă interes pentru vizi­ naţional In anu puterii populare au fost e-
mele patru luni ale anului în curs a studiat cu pasiune problema şi pînă tatori. Cîtcva date cu privire la balenă menii muncii se conving toi mai mult La lucrările de electrificare, o mare lectnficate peste 5.500 de sate, iar
timpul dc opriri planificate a fost re­ la urmă a găsit o rezolvare extrem de cinile trasate dc partid. Protejaţi dc merită atenţie. Lungimea ci este dc apro­ dc avonlaiul depunerilor la C E C. contribuţie o aduc cetăţenii care pînă fa sfîrşitul anului vor mai fi
dus la 1,03 la sută, faţă de 2 la sută favorabilă. Cit ajutorul unei instalaţii măşti şi haine dc azbest, ci înfruntă ximativ 22 m. iar greutatea dc 68 200 kg. DUMITRU GOŢA lucrează voluntar la transportul, electrificate alte 1.000 localităţi ru­
admis şi 4,10 la sută realizat în peri­ sistem scripeţi schimbarea şubcrelor cu curaj gazele şi flăcările, căldura şi Pentru a fi conservată, cu ajutorul injec­ directorul casei orăşeneşti plantatul siîlpilor şi ia săparea gro­ rale.
oada corespunzătoare a anului trecut. sc face acum în mai puţin de două ore. frigul, veghind asupra bunului mers al ţiilor cu formol, a lost necesară o canti­ C.E.C. Deva pilor. (Agerpres)
Numai pe această calc colectivul sec­ Ingenios a fost rezolvată şi proble­ agregatelor. tate dc 7.000 litri dc lichid. Inima ba­
ţiei a cîştigat mal mult dc 1.500 tone ma arzătoarelor la furnalul 6. Acestea N. ANDRONACHE lenei arc o greutate dc 450 kg., rinichii
fontă. 560 kg., plămînii 600 kg., iar limba
— E un succes marc nu numai în 2.200 kg. P E T R I L A V & ncu?
sensul cantitativ al cuvîntului, ci şi
pentru felul în care s-a obţinut — ne De la subredacţia noastră voluntară C0 RESI PONDENTILOR
spunea tovarăşul Ghcorghc Dumitriu, ITTj T]J 1 l m jy jt ţ n
«I
secretarul organizaţiei dc bază F M R it o n iM U m i l f H f f P kT<ov71’ n S fft
dc pe schimbul D. Aceasta pentru că Noi m uncitori calificaţi ridicaica nivelului profesional al
am reuşit să creăm o asemenea atmos­ t, x l H I H H I muncitorilor, la preparaţia din Pe- această dată au fost înregistrate Ia
feră dc lucru îneît fiecare om să par­ In anul şcolar 1963—64, în cadrul tnla se acordă multă atenţie aces­ cabinetul tehnic 31 propuneri de
ticipe cu însufleţire şi răspundere la Exploatării miniere din Petrila au tei probleme Comisia inginerilor şi inovatu Dintre acesiea 12 au fost
fiecare lucrare, să avem, cu aice cu- fost organizate mai multe cursuri tehnicienilor de pe lingă comitelui mlroduse în procesul de producţie,
de calificare. Recent au absolvit sindicatului se îngrijeşte de buna iar 13 se află în faza de experi­
cursurile un număr de 169 munci­ pregătire a acestor conferinţe, lc- mentare.
tori, care s-au calificat în meseriile gindu-le de practica procesului de
Intr-un termen de mineri, ajutori mineri, artificieri producţie. Printre cele mai importante ino­
şi mecanici de locomotive. vaţii amintim : „Cheie penlru regla­
Printre conferinţele expuse în a-
mai scurt Pentru noul an şcolar au început cest an care au fost urmărite cu un rea aparatelor „Rheo” 10-80 mm."
Muncitorii din secţia reparaţii şi con­ din timp pregătirile urmînd a fi ca­ deosebit interes putem aminti : „In­ şi „Dispozitiv de luat probe de pe
strucţii a Termocentralei din Paroşeni lificaţi un număr de 145 muncitori. dici de preparare la preparaţia din banda de şist nr. 1”.
au obţinut lună de lună succese tot mai Petrila”, prezentată de ing. loan Economiile poslcalculate aduse de
frumoase în producţie. Mobilizaţi dc M ineri în excursie Crăiescu, „întreţinerea utilajelor, inovaţii se ridică la suma de 45.151
organizaţia de partid, ci au reuşit să factor important în sporirea capaci­ lei
execute o seric tic lucrări înlr-un ter­ Comitetul sindicatului de la EM tăţii de producţie”, expusă de ing. CONSTANTIN BADUŢA
men mai scurt decît era planificat, ca­ Petrila a organizat zilele trecute o şef dc echipă
litatea lor fiintl foarte buna. Astfel, în excursie prin ţară cu autocarele loan loniţă, precum şi recenziile ;
luna caic a trecut au terminat cu 15 O.N T. Carpaţi. La această excursie „Din tainele lumii”, „Tehnica apără­
zile mai devreme vopsirea sălii cazane- au participat un mare număr de mi­ rii întreprinderilor contra incendii­ Specfacoi „S hakespeare"
lor» cu 2 zile înainte dc termen vop­ lor” si altele. «
sirea sălii coagulanţilor şi cu 5 zile re­ neri, mecanici, lăcătuşi, artificieri EMILIAN DOBOŞ
şi tehnicieni, evidenţiaţi în îniiece- Cu prilejul manifestărilor culturale
pararea cabinei telefonice. preşedintele comitetului
rea socialistă. Timp de trei zile ei Închinate marelui dramaturg Sha­
Printre muncitorii care şi-au adus din sindicatului
au vizitat oraşul Braşov, localităţile kespeare, cu ocazia împlinirii a 400
plin contribuţia pot fi amintiţi tova­ de pe Valea Prahovei, Muzeul Dof-
răşii : Ibicennu Ioan, Tercnte Licărete, (ana şi Bucureştiul. !nova|ii şi jnovafori de ani de la naştere, un colectiv
Marin Pîrvulescu, Gheorghe loaniţcscu, D. IONAŞCU al Teatrului de Stat dm Petroşani a
Matei Cocorea, Mircea Vîjdca, Andrei tehnician Introducerea tehnicii noi în pro­ prezentat în faţa spectatorilor pe-
cesul de producţie constituie un
Cioboî, David Baba, Petre Popa, Ilic Se apropie examenele. Pentru temeinica lor pregătire, cărţile din bibliotecă constituie un preţios ajutor al Confer inje tehnice obiectiv principal pentru colectivul trileni „Noaptea regilor".
Vieru, Gheorghe Roşianu şi alţii. elevilor. de inovatori de la preparaţia Pe- Spectacolul s-a bucurat de un
GH. DAMIENOIU IN FOTOGRAFIE : In aceste zile, la biblioteca Şcolii medii din Haţeg. Cunoscîndu-se importanţa propa­ trila Ca urmare a acestei preocupări deosebit succes.
corespondent Foto : V, ONOIU gandei tejtnice prin conferinţe în de la începutul anului şi pînă la IOAN RUBAŞ