Page 61 - 1964-05
P. 61
Sosirea la Bucureşti
a preşedintelui EU. Yemen,
Sfatul specialistului : Comba
terea bolilor şi dăunătorilor din cul mareşalul fibduliah al-Sallal
turile de cartofi, nuzâic şi sfeclă
+ Note de lector : Drumul spre
La invitaţia preşedintelui Consiliului arborate steagurile de stat ale celor două
Ghana de Stat al R. P. Romînc. Gheorghe
(pag 2-a) ; ţări. Pe frontispiciul aerogării, sub por
Ghcorgluu-Dcj, miercuri la amiază a tretele preşedintelui R. A. Yemen si
Q Planul de producţie îndeplinit sosit la Bucureşti mareşalul Abdullah preşedintelui Consiliului de Stat al R.P.
ritmic şi la toţi indicii al-Sallal, preşedintele Republicii Arabe Romînc, se putea citi, în limbile arabă
Yemen. şi romînă, urarea : Trăiască prietenia
+ Concursul corespondenţilor vo înaltul oaspete este însoţit de gcnc- dintre poporul romîn şi poporul yc-
luntari ral-maior Mohamed al Raiuy şi Abdul rnenic !
(pag. 3-a) ; Rahman al-Eryani, vicepreşedinţi ai La ora 13,45, avionul oficial, caic
Consiliului de Miniştri, gcncraRjuaior deasupra teritoriului ţării noastre a
♦ De peste botarc Hadi Esa, adjunct al ministrului apără fost escortat de avioane militare romî-
(pag. 4-a). rii, Abdul Gani Motahhar, ministru de neşti, a aterizat.
stat, Mohamed Gaid Saif, ministru de Mareşalul Abdullah al-Sallal a fost
srat cu problemele preşedinţiei, colonel salutat cordial la coborîrca din avion
Abdullah al-Dcpy, consilier al preşe de preşedintele Consiliului de Stat,
dinţiei, Hassan Makki, consilier al pre Gheorghe Gheorghiu Dej.
şedintelui Consiliului de Miniştri, Ah- Au fost intonate imnurile de stat ale
med Fuad Abuliuni, consilier juridic, lo- celor două ţări. In acelaşi timp, în
cotcncnt-coloncl Mojahcd Hassan, di semn de salut nu fost trase 21 de salve
rector al Cabinetului preşedintelui, şi de artilerie.
Aly Abdullah al-Matari, secretar ge Preşedintele Republicii Arabe Yemen,
Noi filiale „Lupeni 29“ neral al preşedinţiei republicii. mareşalul Abdullah al-Sallal, şi preşedin
In încîmpinarca înaltului oaspete, pe
Gheorghe
de stat,
tele Consiliului
la Boşorod aeroport, se aflau preşedintele Consi Gheorghiu-Dej, au trecut în revistă
ale O.N.T. Carpaţi in regiune Filmul „Lupeni liului de Stat a! R.P. Romînc, Gheorghe garda de onoare.
29", care rulează Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului Au fost prezentate apoi înaltului
Turismul atrage zilnic tot mai mulţi participanţi. Din In satele regiunii. de Miniştri Ion Gheorghe Maurer. Ale oaspete persoanele oficiale aflate pe ae
aproape toate localităţile regiunii, oamenii muncii parti se bucură de un xandru Bîrlădcnnu şi Gogu Rădulcscu, roport. Consiliului de Seat,
vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri,
Preşedintele
cipă la excursiile organizate de agenţia O.N.T. „Carpaţi" succes deosebii în Grigorc Geamănu, secretarul Consiliu Gheorghe Gheorghiu-Dej, a rostit un
din Deva. Pentru a veni in sprijinul oamenilor muncii dor rindurilc oameni lui de Stat. Comcliu Măncscu, minis cuvine de bun sosit. A răspuns marc-
lor muncii. In co
nici să organizeze excursii prin O.N.T., agenţia regională a trul afacerilor externe, Victor Ioncscu, şalul Abdullah al-Sallal.
muna Boşorod, ra
deschis de curînd în oraşul Lupeni o nouă filială. Astfel, ionul Haţeg, filmul ministrul comerţului exterior, Eduard Cei prezenţi au primit apoi defilarea
în regiune funcţionează acum filiale ale agenţiei O.N.T. a losl vizionat de Mczînccscu, adjunct al ministrului afa gărzii de onoare.
„Carpaţi" Deva in oraşele Aibă lulia, Petroşani, Brad, Hu circa 300 de cetă cerilor externe, gcncral-coloncl Ion Un grup de pionieri au oferit flori
nedoara şi Lupeni. ţeni Tucovcanu, adjunec al ministrului for oaspeţilor şi conducătorilor statului
Ii. r-RĂSINEL IOAN THÎ1RT ţelor armate, şi alţi membri ai condu nostru.
corespondent corespondent cerii unor ministere, instituţii centrale Bucurcştcnii aflaţi pe platoul aero
şi organizaţii obşteşti. portului au salutat călduros cu uralc
Erau de faţă şefi ai misiunilor diplo şi aplau/.c pe oaspeţi şi conducătorii
matice acreditaţi în R.P. Romînă şi noştri de stat.
Creste numărul cititorilor la biblioteca tehnică alţi membri ai corpului diplomatic. Preşedintele R.A. Yemen şi preşedin
i Un nurc număr de bucuicştcni, pre tele Consiliului de Stat s-au urcat apoi
cum şî studenţi din ţările arabe aflaţi într-o maşină, cscorrată de moiociclişti.
Biblioteca tehnică din cadrul Uzine mără Eugen Ţică, Gheorghe Lascu, la studii în Romînîa, au ţinut să sa Coloana maşinilor oficiale s-a îndrep
lor metalurgice Cugir îşi aduce o pre Gheorghe Ispravnic şi mulţi alţii. lute sosirea oaspeţilor. tat spic reşedinţa rezervată oaspeţilor.
ţioasă contribuţie la răspîndirca noilor Pe clădirea aeroportului Băncasa erau (Agerpres)
cunoştinţe din domeniul ştiinţei şi teh S. BRADEANU
fabrica de produse refractare Bircea. !Aspect de la banda de transport a sectei vata minerala.
nicii. Avînd la dispoziţie 20.260 de căr corespondent Mnfarea tovarăşului
ţi, broşuri şi reviste, muncitorii, tehni 9
cienii şi inginerii au posibilitatea să In prim a
găsească răspuns la problemele cc se jum ătate a lunii Gheorghe Gheorghiu-Dej
FNIÎ ([mumii PUIE U IM I ridică în producţie, să le rezolve ast Excelenţă, In timpul vizitei în Republica Popu
fel cu succes. Colectivul bibliotecii do
vedeşte preocupare permanentă faţă Colectivul secţiei metalurgie din ca Dragi oaspeţi din Republica Arabă lară Romînă veţi avea posibilitatea,
dragi oaspeţi, să cunoaşteţi realizările
de popularizarea cărţilor noi apărute drul FC. Orăştie, depune multă stră Yemen. poporului romîn, dorinţa de pace şi
duinţă pentru a obţine noi realizări în
In numele Consiliului de Stat, al gu
I.a începutul anului, angajamentul a lost ca la fie realizeze 3.500 tone lonlă peste plan". îndeplinirea In acest scop, numai în cursul lumi întrecerea cu celelalte secţii ale fabri vernului Republicii Populare Romînc şi sentimentele sale de adîncă stimă faţa
care tonă de fontă s« se realizeze o economic de cel acestui angajament a devenit obiectivul principul ul trecute au fost organizate 10 manifes- cii. Buna organizare a muncii, activi de poporul ycmcnît.
rări de masă cu cartea tehnica, cum al poporului romîn, saluc călduros so
pulm 10 lup c o c s . S-a discutat mult dacă acest an întrecerii. sînt : conferinţe, simpozioane, con tatea susţinută a muncitorilor din toate sirea în capitala ţării noastre a Exce Sîntem convinşi că vizita dumneavoa
gajament va putea li sau nu îndeplinit. Unii s-nu şi C'//re.'e s-au perimat Insă repede. „Nu mai sini ac compartimentele secţiei, au făcut ca lenţei Sale mareşalul Abdullah al-Sallal, stră în Republica Populară Romînă şi
opus. Nu pentru că s-ar h temut, dar în anul Irccut. tuale" — au spus lurnalişiii In slîrşitul primei luni. cursuri pe meserii ctc. Acest lucru face planul producţiei globale pe prima ju preşedintele Republicii Arabe Yemen şi convorbirile pe care le vom avea îm
ca numărul celor care vin la biblioteca
consumul de cocs pe tona de fontă a fost depăşit cu tehnică să crească mereu. In luna apri mătate a lunii mai să fie realizat în a celorlalţi înalţi oaspeţi. preună vor contribui la o mai buna
î~) lup Argumentele „ pentru“ ou învins. In secţia a fii au realizat 54 hg. cocs economie pe lono de tonta. lie. spre exemplu, au fost înregistraţi proporţie de 103,3 la sută, iar la pro îngăduiţi-mi, totodată, să exprim sen cunoaştere reciprocă, la întărirea rela
$i-au reînnoit anga/amenle/c: să producă peste plan timentele de caldă prietenie nutrite de ţiilor de prietenie între ţările noastre şi
doua lurnatc se spunea: „sini cOndUii ca la liccarc 609 de cititori din care 78 sînt noi în ducţia marfă să se înregistreze o de vor servi, totodată, cauzei păcii şi co
tonă de lonlă. consumul de cocs sti lic redus cu cel pi nu la 23 August 19.000 tone fontă cu cocs econo scrişi. păşire de 2,92 la sută faţă de preve poporul romîn faţă de poporul yeme- laborării internaţionale.
pufin 10 kilor/ramc, iar cu cocsul economisit sa se misii, iar pină la slîrşitul anului 23.000 tone. Printre cei mai activi cititori se nu derile planului. nit, simpatia şi solidaritatea cu lupta Adresez Excelenţei Voastre şi între
dreaptă şi curajoasă pcivtru consolidarea gii delegaţii yemenite tradiţionala urare
despre încărcătorii din echipa lui Si- Concurs de admitere independenţei şi propăşirea patriei sale. „Bine aţi veniţi",
Toji ca unu) mion Dascălu şi despre ortacii lor. Cau logram de cocs ; la fiecare tonă de fontă
produsă să se folosească cocs cît mai
pcriştii. printre caic Ştefan Repede, Ha- Cuvintarea preşedintelui Abdullah al-Sallal
In bătălia pentru reducerea consumu ralambic Covalciuc şi-nu întrecut pro puţin şi. pe această calc, furnaliştii să Tot mai numeroşi tineri au îndrăgit,
lui de cocs s-a antrenat întregul co priile angajamente : temperatura aeru dea patriei peste sarcinile de plan fontă încă de pe băncile şcolii, profesia de In anul acesta, concursul de admitere Excelenţe, domnule Gheorghe Gheor scă a noastră pe pămîntul ţării dv.
cît mai multă, să cinstească aşa cum se
lectiv. Succesele de ieri se cercau dez lui insuflat a fost ridicată la 850—370 cuvine sărbătoarea marc a eliberării pa educator. Ca urmare, mulţi dintre ci în anul I al Şcolii pedagogice din Deva ghiu-Dej, preşedinte a! Consiliului de prietene va da roade bogate în întări
va avea loc la 15 iunie a.c. La concurs
voltate. Si luna mai a început încă din de grade, echipe de furnalişti cum sînt triei. Stat al R.P. Romînc. rea legăturilor de prietenie şi frăţie din
primele zile cu rezultate frumoase. cele conduse de Alexandru Aleeu, S. I’OP păşesc după absolvirea şcolii de 8 ani se pot prezenta absolvenţi ai 7 clase Domnilor membri ai guvernului ro- tre statele noastre, în întărirea şi dez
pragul şcolilor pedagogice.
S-au realizat şi 84 kg. cocs economic Gheorghe Şncll. Petru Lipşa şi altele, elementare, cu certificat de absolvire.
la tona de fontă. Acestea au fost za execută operaţiile de descărcare, „ca mîn. Minunat popor romîn! voltarea multilaterală a relaţiilor dintre
fericit sa nu întîlncsc
ele, pe baza bunei înţelegeri şi a cola
Sînt foarte
lele „de vîrf", cînd s-a demonstrat că la carte", iar Frâncisc Nngy, Traian
,,sc poate". In cele 20 de zile care s-au Sîrbu, Janis Veros şi ceilalţi lucrători astăzi în Republica Populară Romînă borării eficiente, rodnice. Dezvoltarea
rcurs consumul de cocs a fost redus in de la întreţinere s-nu întrecut pe ci cu poporul romîn, popor prieten. Răs- bunelor relaţii dintre ţările noastre în
medie cu 80 kg. pe tona de fontă. Cu înşişi de la o reparaţie la alta. punzînd nobilei dv. invitaţii, am plăce această direcţie va avea fără îndoială
acest cocs economisit, în aceeaşi peri rea, cu aceasta ocazie fericită, să adre rezultate în viitor, va duce la întărirea
oadă, furnaliştii secţiei a Il-a au produs sez persoanei dv. marcante cele mai bune luptei celor două republici prietene
peste plan 2 200 tone fonta, cifră Şi sec|ia l-a salutări şi cele maî prieteneşti urări. pentru realizarea înaltelor lor ţeluri şi
caic se adaugă la cele 29 373 tone îşi spune cuvînful Transmit guvernului Republicii Populare anume, bunăstare în lume, coexistenţa
c't s-a produs în primele patru luni ale Brigada cond i Romînc şi poporului romîn prieten un paşnică între popoare în condiţiile unei
anului. In felul acesta, angajamentul In lupta pentru reducerea consumu ele minerul Ioan Ta- salut cald, de sinceră prietenie' din vieţi internaţionale normale.
luat pe întregul an a fost întrecut. loş de la sectorul parrea guvernului şi poporului Republi
lui de cocs a ţinut să-şi spună cuvîntul „Trăiască prietenia ycmcnito-romînă".
Drumul de la 10 la 30 de kilograme şi colectivul secţiei l-a furnale. Şi aici A a E. M. Lupeni îşi cii Arabe Yemen.
n a fost deloc uşor. Au trebuit să pună organizarea, respectarea întocmai a re depăşeşte lună de Sînt sigur că aceasta întîlnirc frăţea „Trăiască pacea în lumea întreagă".
umărul toţi, încărcătorii, caupcriştii, ţetei de încărcare, ridicarea tempera lună sarcinile de
furnaliştii, lăcătuşii, electricienii, npa- turii acrului insuflat, buna întreţinere plan. Vizita mareşalului Abdullah al-Sallal
ductcrii, întregul colectiv. La chemarea a furnalelor, executarea conform gra In fotografic :
organizaţiilor de partid ci au răspuns ficului a operaţiilor de descărcare au vluncitorii din schim la Consiliul de Stat al R. P. Romîne
toţi ca unul : prezent. La încărcare s-a dar rezultate ; consumul de cocs în pri bul condus de mine-
urmărit respectarea strictă a reţetei, mele 20 de zile ale lunii a fost redus mi Alexandru Sili- Preşedintele Republicii Arabe Yemen, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri,
caupcriştii s au angajat să ridice tem cu 39 kg. pe tona de fontă. Rezulţi- ghi din această bri mareşalul Abdullah al-Sallal, a făcut Cornclm Măncscu, ministrul afacerilor
peratura aerului insuflat de la 800, la iclc se adaugă la cele obţinute în lunile gadă discută îna miercuri după-amiază o vizită protoco externe au întors vizita înaltului oas
EoO de grade, lucrătorii de la întreţine precedente. Furnaliştii din echipele lui inte de intrarea i i lară preşedintelui Consiliuluj de Stat al pete la reşedinţa acestuia.
re să execute „din mers" şi îiur-un Avram Culda, Ioan Iacob, Dumitru şuc despre sarcinile R.P. Romînc, Gheorghe Ghcorgluu-Dcj. Vizitele au decurs îmr-o atmosferă
timp cit maî scurt, numai reparaţii de Burciu, Ioan Postolache, întregul colec cc trebuie să le în înaltul oaspete a fost însoţit la Con cordială.
calitate, iar furnaliştii au stabilit ca des tiv al secţiei, a arătat că se poate mai deplinească. siliul de Stat de Mohamed al-Raini, (Agerpres)
cărcarea să se facă după grafice bine mult, că se pot produce însemnate can Foto: V. ONCJU Abdul Rahman al-Eryani, vicepreşedinţi ic
stabilite, rcspcctîndu-sc întocmai pres tităţi de fontă peste plan cu cocs eco ai Consiliului de Miniştri şi de alte per Mareşalul Abdullah al-Sallal, preşedin
cripţiile tehnologice. Bătălia desfăşura nomisit. sonalităţi yemenite. tele R.A. Yemen, împreună cu persoa
tă pe toate fronturile avea un singur In aceste zile, acolo unde oamenii In aceeaşi zî, preşedintele Consiliului nele oficiale care îl însoţesc, a depus
scop : reducerea consumului de cocs. strunesc mii. zeci de mii de tone de de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, îm miercuri după-amiază o coroană de flori
La încărcare munca s-n îmbunătăţit. metal incandescent, comuniştii au lan preună cu Ion Gheorghe Maurer, pre la Monumentul Eroilor Patriei.
„P. “fii sînt farmacişti", spun oamenii sat chemarea sa fie drămuit fiecare ki şedintele Consiliului de Miniştri, Ale
xandru Bîrlădcanu şi Gogu Rădulcscu, (Agerpres)
dezvoltat nu. slab colectiviştii au apli feţele respective, în această perioadă
porumb, plantele au răsărit. Pe supra
E TOATE fHHIELE LA jnfimJIIIEA CHLTURILOR Ia hectar. In scopul încorporării aces sînt necesare lucrări de îngrijire. Dar,
cat cîtc 120 kg. de azotat de amoniu
s U tuia în sol, pentru afînarca solului cît cu toate că în cadrul brigăzii S M.T.
în
şi pentru distrugerea
buruienilor
care deserveşte gospodăria colectivă de
curs de răsărire, s-a efectuat o lucrare aicî există două sape rotative, nu s-a
enţclc manifestate şi să stabilească mă G.A.C., rezultă că această sure de lu ne că reparaţiile efectuate au fost nc- ci sapa rotativă. In total s-ou îngrijit trecut încă la efectuarea lucrărilor de
Este binecunoscut faptul că oh tinerea unor rccpllc bogate depinde surile necesare pentru remedierea lor. cruri se datorcştc lipsei de preocupare corcspunzătoarc. 330 de hectare. îngrijire a porumbului pe cele 200 de
in mare măsură de modul cum se aplică lucrurile de îngrijire n culturi din partea mecanizatorului Traian Stan- Pe toate tarlalele unde porumbul se Pe majoritatea tarlalelor semănate cu hectare cultivate.
lor. Cercetările şliinfilicc şi experienţa acumulata de unităţile agricole Lipsuri care se repetă ciu caic nu foloseşte la întreaga capa poate îngriji mecanizat, plantele au ră
''untaşc au dovedii cu înlirzicrca praşiiclor Iu porumb, lloarca-snarclui. La G.A.C. din Batiz sînt semănate citate sapa rotativă. Mai mult dccit sărit a vi iul 3-4 frunze. Acum este mo _______ C <0* m C IL IU ÎL I! II ________
* r/o//, slcdă de zahăr şi ncclcc.luuren In timp a phvitului, precum şi cu porumb însemnate suprafeţe de te atît, în ziua de 19 mai tractorul şi sapa mentul optim cînd trebuie să se treacă
.^cutarea acestor lucrări de slabă calitate, influenţează negativ asupra ren. Aproape 90 de hectare se pot în rotativă erau defecte, ceea ce dovedeş la efectuarea primei lucrări de îngrijire Din raidul efectuat s-a desprins făp cu culturi prăsitoare sînt invadate de
recoltei, producţia puţind li diminuată cu cilevu sute de hg la ha. lată griji mecanizat. Din suprafaţa aminti te că ele nu au fost exploatate în mod a culturii cu sapa rotativă. In acest tui că în unităţile agricole unde or buruieni sau acoperite de crustă. Din
de ce In această perioadă obiectivul principal care stă în ulcn(ia colec tă însă nu $-au îngrijit prin efectuarea raţional. Este cam greu de explicat sens se cerc o mai marc preocupare din ganizaţiile de partid au îndrumat şi constatările făcute rezultă că şi în
tiviştilor şi a mecanizaloriloi îl constituie efectuarea la timp şi de bună lucrării cu sapa rotativă dccit H ha. cum, sapa rotativă s-a defectat după cc partea mecanizatorilor caic deservesc sprijinit îndeaproape conducerile gos aceste Unităţi există suficiente posibili
calitate a lucrurilor de îngrijire a culturilor. Pentru q cunoaşte telul cum Care este cauza } Din cele relatate tic a fost întrebuinţată pe o suprafaţă de această gospodărie colectivă podăriilor colective şi de stat în or tăţi pentru efectuarea la timp şi de
se deslăşoară Qcestc lucrări, redacţia ziarului nostru a întreprins un raid tov. ing. Aurclian Marele, preşedintele O situaţie similară se întîlneştc şt la ganizarea muncii şî folosirea judicioa hună calitate a lucrărilor de îngrijire.
anchetă în citcva unităţi ugricele din raionul Orăştie şi oraşele regionale numai 14 ha. Faptul respectiv presupu gospodăria colectivă din Strcisîngcorgiu, să a mijloacelor de lucru mecanizate, Forţele şi mijloacele existente iu i sînt
Deva şi Hunedoara. Iată unele din constatările iăcute cu acest prilej. s-au înregistrat rezultate hune. Lanu insă folosite din plin, amînîndu-sc
In goana după haruri. mecanizatorul Ioan Heş din brigada unde deşi colectiviştii au însămînţae 102
a iX-a de la SM.T. Orăştie care deserveşte G.A.C. din Foii. ha. cu porumb, pînă în prezent încă nu rile de păioasc şi culturile prăşitoarc ncjiistihcae de pe o zi pe alta înce
sint menţinute în stare curată, prin perea praşiiclor sau lolosîrca sapelor
Muncind cu hărnicie rumb au efectuat o lucrare cu sapa ro negiijcazu calilateu lucrărilor de îngrijire a culturilor. Asllcl. au începu: îngrijirea culturii Aici. spri
tativă. La executarea acestor lucrări au in loc să lucreze cu supa lotahvă cu viteza a doua rapidă de jinul mecanizatorilor din brigada con el cc tun rea la timp a lucrărilor de rotative. Numai aşa se explică de ce
Colectiviştii din Rapolt sînt convinşi participat peste 250 de colectivişti. Po deplasare a tractorului, el u lolosit viteza a treia rapidă dusă de IIte Maniu nu cuc pe măsura distrugere a buruienilor şi de afîiu- în gospodăriile colective din raionul
pe deplin de însemnătatea şi de necesi zitiv este şi faptul că pe lingă urmări în caic caz multe din plante mi lost smulse, sau acoperite cu cerinţelor re a terenului. Astfel, pentru crearea Orăştie s-au prăşit abia 165 ha din
unor condiţii normale de dezvoltare cele 713 ocupare cu cartofi, iar la
tatea aplicării la timp şi în bune condi- rea încadrării lucrărilor în perioada op pamml Acest lucru a dus la diminuarea numărului de plan De fa pe — ne relata tov Ton Fren- a plantelor, urmărindu-sc zi de zi cultura de floai ca-soarcluî, această lu
ţiuni a lucrărilor de îngrijire la cultu timă, o atenţie sporită se acordă cali te Iu unitate de suprafaţă. ţonî. secretarul organizaţiei de partid
rile prăşitoarc şi păioasc. Vizitînd tar tăţii acestora. Astfel, pentru a nu di din cadrul gospodăriei — în campania stadiul de vegetaţie a culturilor, la crare s-a aplicat pe mai puţin de ju
G.A.C.
f»-AS. din Câlan,
Buituri mătate clin suprafaţa planificată. Rea
lalele gospodăriei colective constaţi că minua densitatea de plante la ha., me de primăvară un tractor a stat defect ţ.a. s-a trecut la aplicarea primei pra
pînă acum nu
lizările înregistrate
lanurile de grîu, orz şi secară sînt cu canizatorul Nicolac Gligor lucrează cu vico 7 zile. In cadrul brigăzii respecti vile mecanice şî manuale kt porumb sint mulţumitoare nici la cultura po
rate de buruieni, dovadă că plivitul s-a sapa rotativă cu colţii întorşi, folosind ve exista o sapă rotativă care însă a pe suprafeţele mai îmburuicnate la rumbului, căreia t-au fost aplicate lu
aplicat pe aproape întreaga suprafaţă viteza a Il-a marc a tractorului. Cali fost dusă de la G.A.C. din Strcisîngcor- alte gospodării colective cum sin» crări de îngrijire pe niai puţin
destinată culturilor de păioasc (peste tatea lucrărilor este controlată zilnic giu în alta parte, ca nefiind folosită. cele din Balomir, Geoagiu. Rapolt eic, 600 de
ha. din cele peste 4.500
300 Iu ). De o atenţie sporita se bucu de inginerul agronom al gospodăriei pe tarlalele unde porumbii! are >—4 ocupate cu această plantă. ha.
ră şi culturile prăşitoarc. O marc parte colective, de preşedintele G.A.C. şî de De ce nu se foloseşte
din acestea au fost grăpatc, pe unele brigadieri. iiunzc, la indicaţia spccialifrdor, se Ţinînd seama de faptul că timpul
suprafeţe s-a folosit sapa rotativă, iar Faptul că la gospodăria colectivă din sapa ro tativă execută de zor lucrarea cu sapele este destul de înaintat, că orice în-
rotative. In aceste
unităţi s-a făcut-
alte culturi au fost prăşite. In felul Rapolt se foloseşte din plin fiecare zi întreţinerea culturilor prăşitoarc pe tîizicrc iu i poate li dccîi păgubitoa
acesta terenul se menţine în permanen bună de lucru în cîmp se datorcştc şi la porumb ? suprafeţe însemnate. re. ca ducînd la diminuarea produc
ţă afînat şi curat de buruieni, nsigu- sprijinului şi îndrumării pe caic o acor ţiei, este necesar ca organele şi orga
rîndu-sc păstrarea unor cantităţi spori dă organizaţia de partid consiliului de Colectiviştii din Simeria au acumu Trebuie arătat însă că sînt şi gos nizaţiile de partid sâ determine con
te de apă în sol, ceea cc creează condi conducere al G.A.C. la mobilizarea co lat o bogata experienţă în cc priveşte podării colective unde, dntoiîtă fap ducerile unităţilor agricole pentru a
ţii favorabile pentru o bună nutriţie a lectiviştilor, pentru a participa în nu îngrijirea culturilor păioasc. Ca urma tului că lucrărilor de îngrijire a cui mobiliza toate forţele şi mijloacele
plantelor. măr cît mai marc ta muncile de sezon. re, organ izînd bine munca, cele 360 de tuiilor nu li se acordă atenţia cuve existente la efectuarea lucrărilor de
C a şi în alte z.ilc, bilanţul realizări In fiecare seară la şedinţele operative hectare cultivate cu grîu au fost plivi nită, acestea se desfăşoară anevoios, îngrijire a culturilor. In acelaşi timp
lor din 12 mai a fost destul de bogat de lucru participă, în afară de secre te. La această acţiune au fose antre Asemenea situaţii se pot întîlni, spre nn trebuie scăpată din vedere nici
pentru colectiviştii din Rapolt. Ei au tarul organizaţiei de partid şi alţi naţi majoritatea colectiviştilor, eviden- exemplu, la G.A.C. din Romos. calitatea accttor lucrări — verigă im
terminat plivitul paioaselor, prima prn- ţiindu-sc mai ales brigada din Biscaria portantă în complexul de măsuri
şilă la sfecla de zahăr şi pentru furaj membri din comitet, ceea ce le da po condusă de Otilia Tcodorescu şi bri Strcisîngcorgiu, Batiz ş.n, unde su agrotehnice ce se apl'C' p.-mru spori
(28 ha.), au plantat şi semănat legume sibilitatea să cunoască realizările obţi AGRONOMUL : — Cc faci tovarăşe mecanizator ? gada dîn Uroi condusă de Maria Oeo- prafeţe însemnate de teren ocupate rea producţiei agricole la ha.
pe 12 ha., iar pe 10 ha. ocupate cu po nute în cursul zilei, sâ constate deficî* MECANIZATORUL Hantrî !!!... lişan. Pe 150 de hectare unde griul s-a