Page 62 - 1964-05

Pag. 2 Drumul socialismului Nr 2921

S f a t u l s p e c i a l i s t u l u i 5^— E necesară o

bogată, continuă!

Conducerea clubului din Gurabarza a re: oare în perioada cînd la club acti­ întreprindere? regională bah
fost criticată de ziarul nostru în mai vitatea a pornit pe un făgaş bun, cînd neo-climaierică Hunedoaro-Deva,
multe articole pentru lipsa dc preocu­ s-au obţinut unele rezultate frumoase, a «avut preţioasa inHialivă dc a
pare faţă dc organizarea unei mai bo­ gurile de mină nu sc aflau tot acolo porni acţiunea de popularizare a
gate şi mobilizatoare activităţi în spri­ frumuseţilor turistice ale regiunii
jinul producţiei, pentru faptul că nu s-a unde sc află şi astăzi ? Desigur că da.
Numai că atunci atenţia acordată dc noastre si de prezentare mai ac­
Pentru obţinerea unor producţii mari ţilor hibernaţi şi a larvelor din vîrsta străduit să organizeze acţiuni vii, spe­ conducerea clubului spre organizarea tivă a efeclc/or curaUve ale sta­ 7
ji de bună calitate dc cartofi, mazăre I şi a Il-a dccît tratamentele tîrzii. In cifice tineretului din localitate, manifes­ ţiunilor Geoagtu, Călan-Băi, V«iţa-
ji sfeclă este necesar ca, pe lingă mă­ combatere sc recomandă prâfuiri cu tări care sâ-i ajute pc aceştia în muncă, unor acţiuni inedite, viî, era maî mare, Băi. Miercurea-Băi şi Baia sărată-
surile agrotehnice specifice fiecărei cul­ Dctox 5 la sută în cantitate dc 40—50 sa le îmbogăţească continuu cunoştin­ activitatea acesteia mai plină dc răs­
turi, să sc combată la timp şi în bune kg. la ha. sau stropiri cu Dctox 25 la pundere. Deva, instalînd un panou cu har­
tondiţiuni principalele boli şi dăună­ sută în concentraţie dc 1 la sută, sau ţele. Critica făcută a fose binevenită şî Munca dusă în salturi, intensificarea ta ob/cciivc/or respective şi cu as­
tori. cu Limlotox 20 la sută în concentra­ însuşită. Ca urmare, la clubul amintit pecte din aceste staţiuni bunedo-
In cadrul regiunii noastre la cultura ţie de 1 la sută. Primul tratament se au început să aibă loc acţiuni interesan­ ci momentană, numai sub imboldul cri­
cartofilor se învîlncsc o seric de boli recomandă să sc facă cu o zeamă bor­ te, variate ca tematică şi formă dc pre­ ticii, şi apoi din nou delăsarea, nu poate renc, in holul principal al Căni
>i dăunători, dintre care mana este deleză mixtă în concentraţie dc 0,7 la zentare, ca expuneri pc diferite teme, aduce în nici un caz rezultate ci, dim­ de nord din Capitală, prin care
boala cea mai periculoasă a acestei cul­ sută în care sc introduce 1 kg. dc Dc- potrivă, prejudicii. Comitetul sindicatu­ se perindă zilnic circa 50.000 per­
turi. In zonele în care cad multe ploi vox 25 la sută. Prin aceasta se combate concursuri „Cine ştie, cîştigă", recenzii lui dc la E. M. Barza va trebui să ana­
în cursul lunilor mai. iunie şi iulie, atît gîndacul din Colorado, cît şi mana şi prezentări dc cărţi, seri dc odihnă ctc. soane.
mana poate produce pierderi mari dc cartofului. Acţiunea dc conrrol şi com­ In legătură cu această cotitură în acti­ lizeze profund şi sub acest aspect acti­ Asemenea panouri au mai lost
recoltă în cazul cînd nu sc iau masuri batere a gîndacuiui din Colorado tre­ vitatea clubului, cu paşii făcuţi în direc­ vitatea conducerii clubului din Gura­ instalate în holul Poştei Centrale
dc combatere Soiurile dc cartofi cclc buie sâ sc facă pc întreaga suprafaţă o- barza, să-i dea îndrumările necesare şi,
mai sensibile la atacul acestei boli sînt : cupară cu cartofi. ţia unei activităţi atractive, eficiente, foarte important s-o controleze cu re­ Sl al Oficiului O.N.T-Carpaţi din
Bintyc, Roz timpuriu, Vorcn, Roz de La cultura dc mazăre, gărgăriţa este ziarul nostru a publicat, dc asemenea, Bucureşti, pe unde trec mii de
toamnă, Gulbaba ş a. Boala sc face evi­ unul din dăunătorii cei mai dc temut. un articol Dc la apariţia lui a trecut o gularitate dc felul cum îşi duce la înde­ vizitatori.
dentă în cultură în prima jumătate a Gărgăriţa apare în cultură în timpul bună perioadă dc cîmp. Care este situa­ plinire sarcinile, menirea. Să nu ceară
lunii iunie ca urmare a infecţiilor pro­ înfloririi plantelor. La depune ouă pc dc la ca doar planuri pc hîrtic — ase- Este o iniţiativă lăudabilă, care
duse dc obicei în a doua jumătate a păstăi. Dm ouă ies larvele care întră ţia în prezent la clubul din Gurabarza? fcl dc planuri şi măsuri aici s-au în- se înscrie în cadrul manifestări­
hm ii mai. în boabe, hrănindu-sc cu conţinutul a- Ar trebui ca răspunsul la această între­
Pentru a preveni atacul acestei boli ccstora. Ca urmare a atacului, boabele bare să fie pozitiv : dacă în urmă cu tocmic dc mai multe ori — ci transpu­ lor pentru sărbătorirea celei de
se recomandă să sc aplice în culturile pierd 30—50 la sută dm greutatea lor, nerea celor planificate în fapte. Oamenii XX-a aniversări a eliberării pairi
i!c cartofi stropiri cu zeamă bordeleză puterea dc încolţire ri'ducîiidu-*: l.a 40 cîteva luni s-au făcut primii paşi spic o muncii din Gurabarza sînt dornici dc o noastre de sub jugul fascist, ini­
în concentraţie dc 0,75 la sută. Primul la sută. Pentru combaterea acestui dău­ activitate mai bogată, obţinîndu-sc şi activitate culturală continuă, bogată şi
stropit sc face înainte dc înflorit, iar al nător este necesar să se aplice trata­ primele succese, desigur că acum clubul, ţiativa cârc mobilizează atenţia
doilea după scuturarea petalelor. In ca­ mente chimice direct în cîmp cu unul dobîndind şi experienţa necesară, desfă­ variată, în pas cu preocupările lor. Con­ maselor din afara regiuni/ noas­
zul cînd vremea sc menţine ploioasă sc din produsele : Dctox 25 în concentra­ ducerea clubului arc datoria dc a răs­ tre.
aplică <i al treilea stropit la două-trei ţie de 0,7 la sută, Dctox 5 (pulbere) în şoară o activitate vie, la nivelul cerin­ punde prin activitatea depusă acestei
Săptămîni după stropitul al doilea. cantitate de 35 kg. la ha. sau Hcclotox ţelor. Lucrurile însă nu stau aşa. Dacă dorinţe, — şi nu doar o perioadă ci IN FOTOGRAFIE : Panoul din
Gîndacul din Colorado este un dău- 3 (pulbere) în cantitate de 30 kg. la ha. răsfoim carnetul dc evidenţă a manifes­ holul principal al Cării de nord
năeor care apare în culturi în prima In raporr de intensitatea de atac a găr­ tărilor organizate în lunile aprilie şi mereu — dc a depune eforturile nece­ din Capitală.
decadă a lunii mai. Apariţia lor din găriţelor sc aplică 1-2 tratamente. Pri­ sare pentru organizarea unor manifestări (Fotoreportaj
pămint unde iernează sc eşalonează pe mul sc execută la începutul înfloririi şi mai, observăm că activitatea culcural- şi acţiuni la nivelul exigenţelor actuale.
o perioadă dc 3-4 săptămîni In cazul pînă la formarea primelor păstăi. Al cducativă a clubului sc reduce doar la „CASA SClNTEir)
cînd timpul este călduros, la cîteva zile doilea tratament sc aplică la 10—12 zile o seric dc expuneri pc teme tehnice şi V. CHIŞ
după apariţie arc loc împerecherea şi după primul. cîteva informări politice. Nici o acţi­
apoi depunerea oualor. După 10—15 Dintre dăunătorii sfeclei, păduchele
zile dc Ja depunerea ovtălor, apar larvele negru poate provoca cclc mai mari pier­ une mai vie în sprijinul minerilor, nici
care sc hrănesc cu frunzele de cartofi. deri. El se semnalează în cultură în o acţiune atractivă, cu conţinut educa­ N O T Ă 4 6 E N D ă
Stadiul larvelor durează 3-4 săptă- cursul lunii mai şi se înmulţeşte dc 7-8 tiv, pentru tineret, nimic care să stîr- • « • • / “ ui
mîni. După accsc timp, larva se retrage ori pc an. Păduchii sc localizează pc ncască în mod deosebit interesul local­ B ş i a l ţ i i 1 I m » goste; 15,55 Muzica; 16,30 Cîntccc şi
în pămînt şi sc transformă în pâpuşc dosul frunzelor şi pc lujerii semincc* nicilor. Cum este posibilă o asemenea RADIO jocuri populare; 19,05 Muzică uşoa­
(nimfe), iar după 8-10 zile apar adulţii rilor. Datorită înţepăturilor, frunzele sc Bulevarde largi, stră­ Acestea sînt lucruri fru­ cînd iarba şî florile, de­ ră interpretată de Margareta Pîslaru
primei generaţii. Aceasta corespunde în răsucesc şi sc ofilesc. Ca urmare a ata­ situaţie? Cărui motiv sc datoreşte? Răs­ juite dc siluetele svcltc moase pentru care atît oarece locul dc trecere 22 MAI 1964 şi Constantin Drăghici; 19,30 Teatru
regiunea noastră cu perioada 1 —10 iu­ cului sc obţin sfecle mici şi cu un con­ punsul c acelaşi pe care l-a mai dat zia­ ale noilor blocuri, dau locuitorii hunedoreni cît dc la trotuar la autobuî PROGRAMUL I: 5,06 Melodii Jis- la microfon „Hangiţa"; 21,40 Muzică
lie. Această nouă generaţie urmează a- tinue scăzuc de zahăr. In cazul unui rul în articolele critice anterioare: lip­ Hunedoarei de azi o şi salariaţii I.G.O. me­ a fost calculat doar pen­ tractivc; 5,30 Emisiunea pentru sate ; dc Jans.
celaşi ciclu dc viaţă piuă toamna cînd atac puternic pc semînceri, aceştia nu sa unei preocupări susţinute, permanen­ notă dc oraş modern. în rită felicitări. tru o singură maşină. 5,40 Melodii populare; 6,10 Cîntccc ;
adulţii apăruţi în ultima generaţie sc mai rodesc şi sc usucă. Pentru comba­ continuă dezvoltare Lo­ Din păcate însă, aşa In felul acesta, sub 6,35 Jocuri populare; 6,45 Salut voios
retrag în pămînt şi iernează. tere se recomandă stropiri sau prâfuiri te, dm partea conducerii clubului, lipsa catarii blocurilor, mun­ cum nc informează co­ ochii tuturor, munca şi de pionier; 7,06 Muzică dc estradă ; CINEMA
Ţinînd cont dc aceste particularităţi eu unul din următoarele produse : Ecn- unui ajutor mai substanţial din partea citorii siderurgişti sau respondentul nostru vo­ cheltuielile efectuate, 7,30 Sfatul medicului; 7,45 Din eînte-
biologice aJc gîndacuiui din Colorado, tox 50 în concentraţie de 0,06 la sută, comitetului sindicatului dc la E. M. constructori, împreună luntar Tanis Mihalis, sîtu călcate în picioare, cele ţărănimii noastre colectiviste; 9,00 22 MAI 1964
acţiunea dc control şi combatere sc Dctox 25 în concentraţie dc 0,7 la sută, Barza. unele aspecte vin să din cauza unor oameni Muzică populară; 10,03 Muzică uşoa­ DEVA: V l-t prezint pc Balucv —
face pe o perioadă lungă dc timp. O im­ Hcclotox 3 în cantitate dc 30 kg. la cu familiile participă la umbrească bunele rezul­ care dovedesc lipsă de ră interpretată dc mici formaţii; 11,00 cinematograful „Patria"; Atenţiune,
portanţă practică deosebită o prezintă La clubul din Gurabarza sc motivea­ înfrumuseţarea oraşului tate. Este vorba de fe­ respect faţă dc munca Selccţiuni din operete; 11,30 Carncc părinţi — clnematogralul „Arta"; PE­
ior.
controlul şi combaterea primelor fo­ ha Tratamentele trebuie să sc facă Ia ză lipsa dc activitate prin existenţa unor lul în care o parte din altora. dc reporter; 11,33 Melodii populare TROŞANI : Insula — clnematogralul
care. Pentru aceasta sînt necesare con­ semnalarea primelor colonii de păduchi condiţii specifice, mai grele dccît în alte In dimineţile de du­ salariaţii I.G.O., mai pre­ Cetăţenii sînt revol­ „ftepub/lca"; Douăsprezece scaune
troale periodice în cîmp, caic în cursul pe organele plantelor. părţi: răspîndirca pc distanţe mari a minică sau în după- cis cci dc la transportu­ taţi dc acest lucru. Firesc interpretate de Victoria Darvai şi Fă- — cinemalogralul „7 Noiembrie" ;
rîmiţâ Lambru; 12,36 Potpuriuri dc
lunii mai să sc facă cel puţin odată pe amîczclc din săptămînă rile în comun, vădind o ar fi deci ca şi tovarăşii ALBA IU LIA: Dragoste lungă dc-o
săptămînă. Ing. GH. LEFTER gurilor Jc mină şi, ca urmare, existen­ adeseori sc pot vedea condamnabilă nepăsare, d<n conducerea I.G.O. muzică uşoară; 14,10 Cîntă orchestra seară — cinemalogralul „ Victoria“ i
Tratamentele timpurii au o eficaci­ de la Staţiunea experimentala ţa unor dificultăţi în mobilizare. Dar, zeci şi sute dc hunedo- strică ceea ce alţii au Hunedoara sâ sc sesizeze dc muzică uşoară condusă dc Jcan Io- Turneul veseliei — cinematogtalul
tate cu mult mai ridicată asupra adul­ Geoagiu la aceste justificări, sc ridică o întreba­ renî, cu lopeţi şi sape, croat. de acest fapt. să ia mă­ nescu; 14,30 Emisiune dc basme; 15,00 „23 A u g u s tS E B E S : Matele drum
muncind voioşi la crea­ Iată cum se petrec lu­ suri. In această privin­ Din dansurile popoarelor; 17,00 Cu — cinemalogralul „Progresul" ; An­
rea zonelor verzi, la crurile : dimineaţa, după ţă sc cerc să sc respecte microfonul printre formaţiile artisti­ cheta — cinematograful „ Sebeşul"ţ
ce de amatori ale uzinelor „1 Maî*
primul
V plantatul arbuştilor or­ cc sc efectuează muncitori graficul orar de circula­ Ploieşti (montaj); 17,30 In slujba pa­ ORASTIE: fndrăr/os/j/u/ — cinema-
namentali sau a tranda­
toqralnl ^Patria“ ? Arhiva secretă de
transport cu
ţie, fapt ce va face ca
r-__i_p% firilor. la Bluming, autobuzele autobuzele să sosească în triei; 13,05 Program muzical pentru pe Elba — cinemalogralul „Flacăra";
fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea so­
Alături dc ci, gospo­ I G.O. sc reîntorc pen­ staţii cşaloiut. Aceasta HAŢEG: Ah, acest tineret I — ci-
U i , ' t vij.. cialistă ; 18.30 Cronica economică ;
darii oraşului, salariaţii tru a transporta aiţi este doar o propunere. ncmalogralut „Popular"; BRAD : Un
dc la I G.O., asigură cu muncitori. Cei caic răspund dc 19,00 Jurnalul satelor; 19,25 Jocuri surls In plină vară — cinematogra­
materiale şi îndrumări Ncrcspcctînd însă gra­ transportul ua comun pot populare; 19,30 Universitatea tehnică ful „Steaua roşie" ; ILIA : Misterele
munca entuziastă a cetă­ ficele orare, autobuzele căuta şi găsi şi alte so­ radio; 20.30 Noapte bună, copii: „Au­ Parisului — cinemalogralul „ lu ­
ţenilor Dc-a lungul bu­ sosasc în staţii încolo­ luţii. Coca cc va trebui ra şi mistreţul"; 21,00 Momente din mina".
levardelor, în jurul blo­ nate cîtc 5-6 dc odată, însă acaparat să sc rea­ istoria literaturii romînc: 21,30 Muzi­
curilor s-au amenajat ast­ oprind şi plccînd în ace­ lizeze este menţinerea că uşoară interpretată dc Tino Rossi; BULETIN
fel mii dc metri pariaţi laşi timp. Aceasta face frumosului, respectarea 21.45 Părinţi şi copii; 22,45 Muzică de METEOROLOGIC
dans.
dc zone verzi, care creea­ Ca oamenii să fie obli­ muncii cetăţenilor.
* W ză o ambianţă plăcută. gaţi să sc înghesuie, căl- M. RUCINESCU PROGRAMUL II : 8,30 Sumarul PENTRU 24 DE ORE
%
presei centrale; 8,40 Muzică populară Vreme nestabilă cu cerul variabil.
interpretată dc Dumitru Bălâşoiu, Du­ Vor cădea averse însoţite dc descăr­
mitru Constantin, Fănică Stăncscu- cări electrice. Temperatura acrului va
wî Romîncşri, Victor Bulzan, Constantin fi cuprinsă ziua, între 19 şi 24 gra­
.secţia drumuri a Sfatului popular Marc şî la secţia chirurgie a Spitalului Dobrc; 9,30 Radiorachcta pionierilor; de, iar noaptea între 4 şi 6 prade.
raional Orăştic ar da mai multă aten­ unificat din Hunedoara »-ar acorda mai 10,30 Dansuri dc estrada, 12,00 Melo­ Vîntul va sufla potrivit din nord-
ţie întreţinerii drumului între Orăştic- multă grijă bolnavilor. La Baru Marc dii populare; 12,45 Arn din operete; vest şi vest.
Sibişcl. Din cauza gropilor circulaţia nu sc respectă programul, iar la Hune­ 13,08 Program interpretat dc orches­ PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
este îngreunată, iar autovehiculele mult doara chiar şi în cazuri grave pacienţii tre dc mandoline; 14,10 Muzica popu­
solicitate. (GH. PIVARA. corespondent) sînt puşi pc drumuri după fel dc fel dc lară interpretată dc Ana Dănilă si Vreme schimbătoare cu cerul va­
..conducerea G.A.C. din Balomir, ra­ acte. (I. MARIN şi L. LASCAU, co­ Sandu Florca; 15,05 Melodii dc dra­ riabil şi temperatura staţionară.
ionul Orăştic ar da mai mult sprijin respondenţi).
acţiunilor dc muncă patriotică între­ ...la unităţile comerciale, alimentara
prinse în sat. La o acţiune dc strîngerca Ceangăi Deva, bufetul din Iscroni şi
fierului vechi a refuzat să dea o căruţă centrul dc carne nr. 115 din Petrii a, de­
pentru transport. (M. ZAHARIE co­ servirea s-ar face în mod civilizat. De­ Doriţi să fiţi elegant?
respondent). seori aici deservirea sc face preferenţial,
...biroul Jc documentări, amplasări al iar alteori greoi. (E DOBOŞ, C T1TU. • n a B B M n B M M I ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■
I.G.O. Haţeg ar da dovadă de mai mul­ V. GROZA, corespondenţi)
tă operativitate. Dc aproape 3 luni aces­ ...medicul Muntcanu de la spitalul Cereţi de la magazinele de specialitate
La gospodăria agricolă colectivă din Răhău, raionul Sebeş, creşterea efectivului dc păsări se face numai pc ta amînă o lucrare contractată. (lOAN unificat din Orăştic, ar avea o atitudi­
scama obţinerii puilor în incubatoarele proprii. BARGAOANU, corespondent). ne mai corespunzătoare fată de pacienţi.
IN FOTOGRAFIE : în camera incubatoarelor sc verifici» stadiul dc incubaţie a unui nou lot de oua. ...la dispensarul medical din Baru (R. RE1TZ, corespondent). Produse ale fabricii
de confecţii O radea
proces dc „complol împotriva sc- Apariţia şl consolidarea slalelot
curilâfii statului". Wnllcr Sisulu africane independente este o exp/e- P A RDSSIE, COSTUME Şl C ĂM ĂŞI BĂRBĂTEŞTI
este secretar al partidului Congre­ s/c vie a prăbuşiri/ sistemului colo­
sul naţional alrican, In rlndurilc nial. Lupta de eliberare naţională de calitate su aer io arăt corespunzătoare noilor
căruia q acţionai şl A/Ired Hutchin­ sc desfăşoară In condiţii deosebii
de Alfred son. de lavotabilc. datorită noului cudru linii ale modei.
La lupta Împotriva apartheidului istoric din zilele noastre. Existenta
şl a metodelor sale dc guvernare de sistemului mondial socialist si spri­
Cartea Iu] Allrcpj hutchinson este se poate dc dramatică. 87 la sută orice lormă dc orgonizatie politică jinul pe care acesta H acorda miş­
închinată luptătorilor pentru liber­ din supruictc/e agricole şi 90 In suu sindicală. In 1952, C. Swar/, pc esenţă lascislă, participă numeroase că/// de ellbetate. solidaritatea cla­
alte partide şt organl/ufll
printre
tate din Alrica dc Sud. Autorul ro­ sută din întreprinderile industriale atunci ministru de justific, actual­ care şi Congresul panalrican. Parti­ sei muncitoare internat iono/e cu
manului este In acelaşi timp şi eroul şi comerciale se allă in mina unui mente preşedinte al Republicii Sud- proletariatul dm colonii, intănreo
evadării pe care o descrie. Evadatul mănunchi rest tins dc albi. In Alticanc, a dat un ordin pe care dul Comunist dm R.S.A., care ac­ tortelor progresiste din IntrCru/a
ţionează in condijii iter/ale este cei
nu este nicidecum un criminal cate schimb, munca — şi îndeosebi cea politiu II respectă cu strictele şi mai vechi partid marxist-teninisi de lume. sin/ Iactorii ce contribuie in
ar încerca să se sustragi) unei pe­ grea — este lăsată pc scamu alrica- scrupuluzitatc: „Dacă vedeţi un pc lnlrc(/ul conlmenl aitiojn. Ală­ mod halărîlot la succesul inevitabil
depse, ci un om obligat să-şi pără­ nilur. Aceştia constituie 90 la sută (pup dc nlrlcani. mol Intli tragefi. turi dc negri, Iu lupta pentru lichi­ qI (iirianlicei bătălii pentru indepen­
sească In ascuns patria sa, Cc vină din lucrătorii din ar/rlcn/lură şi 88 iar după aceea mleiogufi“ I Folosind darea odiosului regim rasist, iau dentă pe care au dtil-n şi o dau ţă­ anunţa ocuoarea urm ătoarelor posturi
are acest om ? Vina lui este aceea Ui sulă dm muncitorii din industria nenumărate pretexte şi baztndu-sc parte un număr tot mai marc de rile jefuite dc colonialism.
dc a li ncr/rii Intr-o tară In caic cu­ extractivă. Parcaţi in peste 209 de pc legile din cc In ce mul reacţio­ albi Sini dm cc in ce mai Irecven- In lafa tinerelor state sc pu/ic PRIN CONCURS
loarea pielii duce la cxcludcreu ori­ rezervaţii, amenajate pe cele mai nare, autorităţile arestează şi dau te cazurile in care muncitorii şi o </(um problema, de cea mai mate
cărui drept, la neriotca celei mul slerpe pâmînUiri, africanii nu sc pol dată cu ci. multe alte elemente pro­ importantă, a consolidării indepen­ Pentru localitatea Deva
elementare demnităţi umane. deplasa In propria lot (uiă dccît gresiste ale populaţiei albe din dentei obţinută cu atilca icrlte, a
Alltcd Hulchlnson s-a născut şi tivind in permanentă usupru lor „per­ Note RS A lac Iront comun cu băştina­ dezvoltării economice, a inlăp.’uirii — Un post de inginer chimist p rin c ip a l— produse
şi-a petrecut primii 3-1 uni de viată mise de circulai ic" c liberate dc po­ şii. inlruntînd samavolniciile poli­ relormclor democratice oentiu li alim entare
in Republica Sud-Alricanu. In lostu fide lu cererea patronilor albi. Nu­ ţieneşti şi sulerind dm plin toate chldaica stării de înapoiere sociolâ.
aşezare olandeză, devenită apoi co­ mai inlr-im singur an (1962). ne- urmările luptei lor curajoase. economică şt culturală moştenită de Pentru localitatea Hunedoara
lonie britanică şi In cele din urmă. respectarea acestor „reguli de de­ Autorul vorbeşte cu multa dra­ Io colonialism. Recunoscind lormal
stal independent, cei peste 3500000 plasare" a dus la <100 000 de con­ goste şi respect despre prietenii tndcpendenfa politica o statelor — un post de chimist sau de tehnician chimist —
damnări. săi albi, dint/c care cel mai apro­ alnc-ane. neoco/onia/iştii Încearcă
de albi reprezintă doar 20 la sulă In judecată pe lofi cci bănuiţi că ar să-şi /nen//nd dominaţia, lăcind uz produse alim entare;
din populaţie. Rcslul este alcătui­ Această politică inumană sc ma­ participa la lupta de eliberare. Po­ piat este propria lui solie, Huzel. de formele indirecte şt mat subtiic
tă din alncunl (peste II milioane), nifestă dm plin in toate domeniile trivit datelor prezentate in Parla­ Pe de uhă pone. el inliereazâ cu ule „ajutoarelor” economic, ichnlc — un post de m erceolog p rin cip a l;
indieni şi mulatri. Asupra tulurnt dc viată şl uctivitaic. Despic viufn mentul sud-ulricun, la 31 ianuarie cea mui mure asprime pe ulticanii şi chiar militar. Pc zi ce trece, airi- — un post de m erceolog;
acestora sc exercită apartheidul — mizeră pe care sini nevoi// să u oc. in închisorile din Republica care s-au vjndul usupritonlnr şi cute cânii laolaltă cu toate popoarele
colaborează cu guvernul Wcrwocră
cea mai sălbatică politică de discri­ ducă băştinaşii, vorbesc chior ci- Sud- Africană se uitau 59.855 dc de­ din ţările losfc coloniale, sau de­ Pentru localitatea Petroşani
minare rasială. Iede ohciale ale guvernului Wer- ţinuţi In această cilrâ nu sînt cu­ la pruclicurea monstruoasei politici pendente. sc bucură de sprijinul dai
woerd Din bugetul destinat Invă- dc apartheid. — U'i post de contabil şef filia lă ;
Republica Sud-Afrlcană este sin­ prinse persoanele care se allă fn dc tarile socialiste, prieteni sinceri
gurul stat din lume unde guvernul lămin/uhii, lor Ic revin mai puţin prevenţie Înainte dc judecată. Ast- ir şi de nădejde a luptei lor pentru — trei posturi m erceologi.
proclamă şi practică apartheidul co de 15 la sutu. Morbiditatea şi mor- let, în ultimii 12 ani datorită legi­ In „Drumul spic Ghuna", Repu­ libertate, independentă şi progtes.
tulitatcu ating cilre colosale fn rin- Pentru localitatea Lupeni
politică dc stat Cit dc sugestive lor reacţionare ale guvernului R.S A blica Sud-Alricanu nu este decit Printre aceşti prieteni sinceri şi
sini In acest sens versurile poetului durilc populaţiei alricune Aceasta numărul deţinuţilor aproape s-a du­ punctul de plecare. Drumul pc cate de nădejde sc numătă şt R.P. Ro­ — un post de m erceolog.
negru Dcnnis lirutus, membru In datorită exploatării sălbatice, sub­ blai Fiecare al 200-lea locuitor din il lacc in zig-zag de-u curmezişul mi nă.
comitetul olimpic al R S.A.: nutriţiei şi a unor condiţii inumane Republica Sud-Airicană se yallă în Atncii, il poartă pc Allred Hutchin­
dc cazare, pc de o parte, şi aplică­ închisoare. son prin Rhodesia. Nyassaland, Mo- ☆ va avea loc în ziua
Poate că nu-t vodeti pe hîllerişti rii necruţătoare a principiului de Aşa-zisele procese de „înaltă ira- zambic. Tangunico şi Congo, pină Ca//ca lui Allrcd Hutchinson es/e
Pe străzile noastre. segregaţie rasială pc tăi imul r> crn- dure“ sc fin lan(. Intr-un ostiei de în Glianu. Dc la cătuioriQ autorului un puternic document acuzator la un ie 1884 ora 15
Nu inlilniţi nici ciupii brune. tiiii sanitare, pc dc alta parte. Me­ proces a tosi implicat şi Allrcd Hut­ au avut ioc mari şi fundamentale adresa regimului tasisl din RS.A.
Nici cisme înalte, dicii albi nu au voie să îngrijească chinson. oare din această cauză a translormări. Dacă aluna existau Rc/aiînd propria sa experienţă de j la sediul întreprinderii /. C. R. A. Deva, strada
Nici zvastici... bolnavi negri, far medicii dc cu­ lost nevoit să-şi părăseuscâ (ara. doar 8 state africane independente via/ă. autorul, unul dintre cel mai 23 August nr. 14.
Dar oare călăii noştri loare sini toarte putini şt institu­ Procesul q inceput Iu 5 decembrie In afară de R.S A., astăzi, numătui in2cstrati scriitori ai Africii dc Sud.
Sint mai putini feroci ţiile sanitare destinate africanilor. 795C şi ş-a prelungit mult după eve­ tor se ridică la 33, cu o populaţie dc demască cu o iorfa păfrunză/oarc Conciitiite de angajare sînf cele prevăzute de
Numai pentru efl poartă uniforme Încă şi mat pul in c. In restaurante, nimentele relatate in aceasta lu­ pes/e 210 milioane de oameni, in realităţile unui regim dc lip fascist H C M . nr. 1U53/1960
şi metodele sale.
t)e poliţişti ? parcuri publice, fn trenuri şi auto­ crare, el inchcindu-se abia in 1951 timpul in care s-a scurs de cina
buze. fn sălile cinematografelor pe Cititorul va putea rcinhlni o scrie Marea putere dc evocare, care Intormaţii sa Iimentore se pot obţine la se­
Zguduitoarea actualitate a cărţii stadioane, pretutindeni apare in­ de nume dm cartea lui Hutchinson, Hutchinson a trecut pe acolo, fe­ reuşeşte să ne comunice tabloul so- diul întreprinderii, serviciul personal, telefon
eslc conlirmală de ştirile pe care Ic scripţia: „Numai pentru albi". In pari mile ziarelor. Aşa, de pildă, deraţia Rliodestci şi NyQssalandu- cial-pohtic al unet tari. conlero căr­
citim Zilnic in presa cotidiană Sta- Guvernul Wetwoetd se sl/ăduie cititorul ponte alia despre WaItct iu, ş-a dizolva^ iQ( Tanganica şt ţii o uitlenlică valoare 1836 Deva.
rco de lucrun din R.S.A. este cit să împiedice unirea ahicaniloi In Sisulu, implicai in 1903 intr-un nou Congo au devenit jn^pendento, GH. JURCA r- ^ ^ ^ «