Page 63 - 1964-05

Nr. 2921 D.umul socialismului Pag. 3

CONCURSUL ENTILOR VOLUNTARI P ia n u l d e p r o d u e f ie î n d e p lin i!

r.SîTacc şi Ba tofâ in d ic ii
Q u ip tă lă u d a b ila O Însemnate depăşiri la producţia globală
şi marfă © Productivitatea muncii în continuă

7reai.sc dc mult m/c- sc opri şi se mal uilâ rlul întreg al unul ce- cieştere Q Economii suplimentare la preful dc cost
zul noplii. Peste oraşul o dată la h irth ce o lerist carc-l pierduse
Simctiu se aşternuse o văzuse mai Jnai/e intre dună cc-t ridicase dc la îndeplinirea integrală a sarcinilor dc dcphnirii ritmice a sarcinilor dc plan la
/ini$/c adincă. Numai linte şi rampa magaziei casieria stafiei. producţie, în niod ritmic şi la toţi in­ fiecare loc tic muncă, a îmbunătăţirii
dinspre st titlu C.PM. se După ce descarcă cote­ Fajjfo lăudabilă a a- dicii, constituie o preocupare dc frun­ calităţii produselor, au împărtăşit dm
auzeau din cind In cînd ţele in vagon cobori cestui vrednic $1 cins­ te pentru organizaţia tic partid, pentru experienţa lor celorlalţi muncitori, aju-
linierile locomotivelor jos sd vac/d cc-i cu hir- tii lucrător a tost adu­ întreg colectivul nostru dc muncitori, tîndu î în mod concret, la faţa locului,
şl zgomotul trenurilor tia aceea. să h cunoştinţa celor ingineri şi tehnicieni. Conducerea sec­ cum să muncească pentru a obţine re­
care soseau sau plecau După ce o ridică sc din tura dc serviciu şl ţiei, la indicaţia organizaţiei dc parcid, zultate cîc mai bune.
din slalie. dădu mai la lumină şt ai>ol prin grupele sin­ a defalcat sarcinile dc plan pe luni şi Iti adunările generale ordinare ale or­
In acest timp la ma- o cicslda». In ca erau dicale la toii ceferiştii trimestre, pe fiecare compartiment, sta­ ganizaţiei dc parrid noî am dezbătut
Qa/Ja dc mărlurl a sta­ împachetate bancnote din slalie. Emil Oană. bilind precis cît să se producă din fie­ probleme strîns legate dc îndeplinirea
fiei lucrul din schimbul dc 100 şi 25 lei. Puse cxemi>lu de cinste, n care reper şi pînă la ce dată. Aceste sarcinilor şi a angajamentelor luate în
dc noapte era In lot. pachetul in buzunar Şi fost Icllcilat călduros sarcini au fost aduse la cunoştinţa mun­ întrecerea socialistă şi modul cum mem­
Magazinerii şi /ucrd/o- Işl văzu mal departe de pentru iapla sa dc to­ citorilor şi a şefilor dc echipă, pentru brii dc partid îşi îndeplinesc sarcinile
rll dc aici munceau cu treabă, $tia ce are dc varăşii săi dc muncă. ca ci să cunoască în mod concret ce au încredinţate. In cadrul unei adunări s-a
tlvnd pentru a hce la- făcut.,. Fapta lui constituie o dc făcut în fiecare lună. Cunoaşterea făcut propunerea dc a sc lua măsuri
/d volumului mare de Dimineaţa, după cc-t mindrie pentru intreg din timp a sarcinilor a permis fiecărui pentru pregătirea cadrelor care vor de­
eolete Şi mur lut I care sosi schimbul, sc pre­ colectivul stafiei noas­ maistru, şef dc echipa şi muncitor să-şi servi instalaţia dc turnare ne bandă —
trebuiau încărcate fn zentă la şctul statici şi tre. organizeze munca în cele mai mici amă­ instalaţie caic va intra curînd în func­
varjoane pentru a II c.\- II predă pachetul, şpu- nunte, să-şi pregătească utilajul, sculele ţiune. La recomandarea organizaţiei
ocdlale In dilcrilc col­ nlndu-i împrejurările In EMIL CREŢU şi materialele dc care au nevoie. Procc- partid, conducerea secţiei a luat măsuri
turi ale fării. Lucrătorul care l-a găsii, pentru a impiegat dc mişcare dînd în acest fel oamenii nu mai um­ şi a trimis 8 muncitori pc timp dc 6
t.mil (Dană, care trecea II Inmlnat celui care II (din colectivul sub- blă în timpul lucrului după utilaj, scu­ zile în schimb dc experienţă la uzinele
cu căruciorul încărcai jtlerduse. In jmehetut rcdacţiei voluntare le sau alte materiale In felul acesta „23 August1' şi ..Semănătoarea" din
din magazie In vagon, respectiv sc alia sola- Simcria) timpul dc muncă este nui judicios folo­ Bucureşti şi la Plopcm, regiunea Plo­
sit, iar producţia creşte în niod simţitor. ieşti.
Incr-o adunare noî am analizat, pî
Dar, numai cunoaşterea sarcinilor dc baza raportului prezentat dc şeful sec­
plan şi buna organizare a muncii nu sine
M etode avansate de muncă suficiente pentru a se asigura îndepli­ ţiei. ing. Liviu Vlasca, modul cum s-au
nirea ritmică a sarcinilor dc plan. Pen­ realizat sarcinile dc plan pc trimestrul
Din experienţa anî/v£ trecuţi co­ lemnoase exploatate s-a realizat de tru aceasta, este necesar să sc asigure I şi măsurile cc trebuie să fie luate în
lectivul întreprinderii forestiere din către muncitorii organizaţi în bri­ condiţii materiale corespunzătoare. vederea realizării tuturor indicilor dc
Dobra s-a convins în practică de găzi complexe. Aceasta înseamnă că Avînd în vedere acest lucru, conduce­ plan dc trimestrul II al acestui an. Pc
importanţa generalizării melodei de s-a depăşit cu 1,4 la sulă sarcina pla­ rea (clmico-administrativă a secţiei, cu marginea acestui raport s-au purtat dis­
exploatare a lemnului în brigăzi nificată în acest sens. Efectele ex­ sprijinul nemijlocit al organizaţiei noas­ cuţii vii şi s-au făcut propuneri cores­
punzătoare. Subliniind faptul că primul
complexe cu plata în acord global. tinderii muncii în acord global se tre dc partid, a întocmit un plan dc trimestru a fost încheiat cu rezultate
Ca urmare, anul acesta au fost luate reflectă şi în reducerea pierderilor măsuri tchnico-organizatoricc adecvat bune (planul la producţia globală a
noi măsuri privind extinderea aceste) de exploatare şi în valorificarea su­ cerinţelor producţiei. Pc baza acestuia fost depăşit cu 6 la sută, la producţia
s-au recondiţionat plăcile model şi cu­
torme organizatorice de muncă în perioară a mase) lemnoase. Fotografia din stînga : Comunistul JOAN BACIU din sectorul II al Exploatării miniere Lonca este apre* tiile dc miez dc la toate reperele ma­ marfă cu 6,60 la sută, productivitatea
toate sectoarele şi parchetele în­ ciat, stimat şi iubit dc întregul colectiv. Pentru meritele sale în activitatea dc producţie desfăşurată anul trecut şinii dc cusut, au fose executate 60 dc muncii a crescut cu 6 la sută faţă de
treprinderii. SIMINIC LÂSCUŞ a fost distins cu insigna dc fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1963. poreclii dc cutii dc formare pentru di­ plan şî s-au rcalizac 89.000 lei economii
Rezultatele sînt evidente. In pri­ preşedintele comitetului sindicatului Datorită hărniciei şi priceperii sale, brigada pc care o conduce îşi realizează ritmic sarcinile de plan ferite piese şi 100 dc bucăţi dc şasiuri suplimentare la preţul dc cost faţă dc
mele patru luni ale anului mai mult (din postul de corespondenţi vo­ şi angajamentele luare în întrecere. Dc la începutul anului şi pînă în prezent, brigada condusă dc Ioan Baciu a dat pentru uscarea miezurilor de la corpul 150 000 Ici angajament anual), partici­
peste plan mai mult de 1.000 tone cărbune dc bună caliratc. Dc curînd, mi ncrii din brigada lui Baciu s-au sfâ-
de 76 la sută din volumul masei luntari dc la I.F. Dobra) tuit să nu piardă nimic din succesele dobîndite şi să lc dezvolte şi mat mulr. Orice succes obţinut, ci îl în­ maşinii de cusut. Dc asemenea, au fose panţii la discuţii au scos în evidenţă şi
lipsurile manifestate făcînd în acelaşi
clună cclci dc-a XX-a aniversări a eliberării patriei. asigurare toate materialele necesare des­ tinap propuneri pentru remedierea lor.
V î n z ă r i d e c ă r ţ i Fotografia din dreapta : In unul din abatajele cameră ale sectorului II de la E.M. Lonca lucrează şi brigada ducţie. Arăiînd că disciplina Iasă încă dc
făşurării normale a procesului dc pro­
condusă dc tov. TRAIAN' MOLNAR. Bun organizator şi cunoscător al mi ncrituluî, şeful dc brigadă sc preocupă Organizaţia de partid şî-a axat mun­ dorit şi că numărul dc absenţe nemn.
în cadrul sectorului IV A al E.M 1.000 volume de cărţi în valoare de cu multă dragoste dc ridicarea pregătirii profesionale a ortacilor săi. ca politică dc masă pc cunoaşterea şî tivatc şi învoiri sc ridică în primul tri­
Lupeni funcţionează un ştand de 9.800 lei. Sub îndrumarea lui oamenii învaţă cum să-şi organizeze mai bine munca, care este succesiunea operaţiu- înfăptuirea dc către toţi muncitorii a mestru la 95 zile dc muncă, că pro­
cărţi cu vînzare. La acest ştand se Mulţi dintre minerii sectorului IV nilor de exploatare şi cum trebuie clo executate, etc. Nu întîmplător sc spune că brigada lui Moina.* este model dc sarcinilor dc plan pc 1964. In discuţiile centul dc rebut a fost depăşit cu 0,3
găsesc întotdeauna între 600 şi A au început sa-şi alcătuiască biblio­ organizare şi folosire chibzuită a timpului de lucru. Cele peste 250 tone câr bune date peste plan anul acesta sine purtate cu muncitorii, în cadrul adună­ la sută, tov. Pcrru Igna, Liviu Moş.
Wilhclm Vcber şi alţii, au propus, pen­
1.000 volume de cărţi de literatură, teci personale. Printre aceştia se nu­ dovada cea nui concludentă a priceperii şi bunei organizări a muncii în bri cadă. rilor de grupă sindicală, în consfătuirile tru a sc obţine rezultate şi mai bune.
ştiinţă şi tehnică etc., corespunză­ mără şi tovarăşii Ion Râlnucă, Va- 10AN CARPEN de producţie comuniştii au explicat tur­ ca atît maiştrii cît şi muncitorii să a-
toare cerinţelor minerilor. Respon­ sile Rusu, Benjamin Rădăuceanu şi (Din colec tivul subrcdacţîci voluntare Petrii a) nătorilor necesitatea şi importanţa în- cordc mai marc atenţie respectării teh­
sabilul standului, tov. Dumitru Urbu, alţii. nologici de turnare şi formare a piese­
a reuşit ca printr-o munca susţi­ lor, să sc urmărească pc repere cauzele
nută de popularizare, sa vîndă de la RUSALîN BALŞAN LA I. F. HAŢEG caic dau naştere la rebut şi apoi să sc
începutul anului şi pînă acum peste bibliotecar stabilească măsuri practice pentru în­
lăturarea lor, iar muncitorii care dau
încă mult rebut să fie ajutaţi mai în­
Cu orice preţ în istorie Calificarea şi ridicarea calificării muncitorilor - principală preocupare deaproape dc maiştrii şî şefii dc echipă,
dc către muncitorii fruntaşi Adunarea
generală, pe baza analizei făcute şi a
S-au cunoscut întîmplător, s-au kas Andras". Intre cele două nume Realizarea sarcinilor dc producţie şi dc aici au fost trimişi să-şi ridice gra­ dc cultură generală, un loc important privinţă. Planul de producţie al I. F propunerilor reieşite din discuţii, a
plăcut $i au început să se iubească. a desenat o inimă cu chip de fe­ executarea unor lucrări dc calitate de­ dul de calificare la cursul organizat l-au ocupat expunerile pc teme tehni­ Haţeg pc primele 4 luni din acest an adoptat un plan dc măsuri cu termene
şi răspunderi concrete caic să conducă
pind în măsură hotăi’îtoare dc nivelul
ce. Potrivit graficelor lunare (care cu­
în acest scop la centrul forestier dc la
Se înlîlneau des, erau fericiţi îm­ tiţă. calificării oamenilor. Iată dc cc în aten­ Gurghiu. prind numele conferenţiarului, tema a fose realizat în proporţie dc 103,52 la îmbunătăţirea muncii şi la obţinerea
la sută la producţia globală şi în pro­
preună. Poale că mai sînt $î acum. — Vezi — i-a spus el — aşa va ţia conducerii 1. F. Haţeg, comitetului dc expunerii, data şi gura dc exploatare porţie dc 115,01 la producţia marfă; dc noi succese în muncă.
Tcntru asigurarea unei cficicnţc cît
Săgeata lui Cupidon n-a dat greş. arăta coperta romanului. Fotografia partid şi comitetului sindicatului dc aici mai ridicate a cursurilor, comisia ingi­ respectivă) au fost expuse unele confe­ productivitatea muncii a crescut cu 8,54 Aîutorul si îndrumarea mai îndea­
Ei nu sînt dintre cei ce-şi ascund va avea contur de inimă. Iţi place ? stă permanent această problemă. nerilor şi tehnicienilor de pc lîngă co­ rinţe cum ar fi : „Căi de reducere a la şută faţă de sarcina planificată şî cu proape a muncitorilor, munca politică
dragostea ; ar vrea să ştie toată lu­ Nu ştiu dacă Evei i-o fi plăcut, dar Pentru anul 1964, în întreprindere mitetul sindicalului a întocmit un plan creţului dc cost la exploatarea lemnu­ 39.27 la sută faţă dc aceeaşi perioada desfăşurată pentru întărirea răspunderii
mea că se iubesc, şi încă foarte allora da. Lui Sporea Gheorghe, stu­ sînr înscrişi la cursurile dc calificare şi dc acţiune care prevede o scrie tlc obiec­ lui1', „Rolul inovaţiilor şi raţionaliză­ a anului trecut; s-au dac peste preve­ personale faţa de sarcini şi dc calitatea
mult. Li se părea însă că sînt unii dent la Institutul de mine din Pe­ dc ridicare n calificării, 250 dc tovarăşi.. tive în legătură cu felul cum Sc vor rilor în creşterea productivităţii mun­ derile planului 7.758 m.Ci masă lemnoa­ producţiei a dus la dobîndiica dc noi
care nu-i baga în seamă. Şi asta îi troşani, lui Toma Ovirlîu din Hune­ Cursurile, în număr dc 12. sînt organi­ desfăşura cursurile dc calificare şi dc ri­ cii", „Cum sc poate obţine -un îndicc să. In acelaşi timp, proporţia de meca­ realizări Astfel, în luna aprilie, am
necăjea foarte mult. doara lui Mihuloniu Ionel din Re- zate pc exploatări în cadrul sectoarelor, dicare a calificării, respectarea graficu­ mării, de utilizare a masei lemnoase în nizare a lucrărilor dc doborît şi secţio­ reuşit să îndeplinim sarcinile de pro­
Intr-o zi, pe o __________ _________ şiţa, lui Marcel. lectori fiind ingineri şi tehnicieni cu te­ lui dc organizare a recenziilor pc mar­ sectoarele dc exploatare". „Importanţa nat a crescut la 93 la sură, la scos-apro- ducţie cu două zile mai devreme (la
producţia globală planul a fost depăşit
banca din parcul î n s e m n ă r i Puiu şi Lily, Costel meinice cunoştinţe profesionale care, ginea cărţilor tehnice, îmbunătăţirea folosirii mecanismelor în exploatările piat 62 la sută, la încărcat mecanic 30 cu 5,30 la sută, la producţia marfă cu
la sută, iar la cojit în proporţie de 25
forestiere" şi altele.
înflorit, el îi spu­ $i Luminiţa... Şo­ potrivit graficului stabilit predau lccţi- conţinutului agitaţiei vizuale. Toate acestea cît şi celelalte mijloace la sută. 8.13 la sută, iar prodticcivitarca muncii
i|.' prevăzute în programă. Sînt prevâ-
La sectoarele Retezat, Haţeg, Baiu
ne plin de drăgă­ ferul Pîrvu Petru a zurc a «c ţine 12 lecţii caic tratează Mare şi Pui s-a acordat o marc aten­ ale muncii politice şi cultural-educati- Continua ridicare a gradului dc a sporit cu 11 la sută) faţă dc plan. Dc
lăşenie : ţinut cu lot dinadinsul să fie martor probleme specifice activităţii acestei ţie generalizării iniţiativelor şi metode­ vc de masă au dus şi duc la ridicarea calificare a muncitorilor este o ga­ asemenea, s-a îmbunătăţit simţitor cali­
tatea producţiei şi disciplina la locul de
— Iubit-o, am să scriu un ro­ la această ..naştere istorică". Ală­ întreprinderi, înccp'nd de la noţiuni ge­ lor dc muncă ale fruntaşilor în între­ nivelului de cunoştinţe politice, profe­ ranţie sigură că bilanţul activităţii din muncă. Realizările dobîndite sînt mult
man despre dragoslea noastră. Da, turi de macheta copertei romanului nerale despre pădure şi produsele ci, cerea socialistă, organizîndu-sc în acest sionale şi dc cultură generală ale mun­ acest an la I. F. Haţeg va fi încheiat superioare celor din trimestrul I,
da un roman care să fie citit cu lui Andraş, a scris $i el o pagină : structura lemnului, criteriile pentru cx- scop popularizarea lor prin expuneri, citorilor, ceea cc sc reflectă în v a Io i î - cu rezultate din cele mai bune, că har­ Faptul că secţia noastră a primit
interes şi peste 2 000 de ani. „Şofer Pîrvu Petru, Microbuz 55540 ploararca lemnului, cunoaşterea reguli­ discuţii, adunări ale grupelor sindicale ficarea mai raţională şî superioară a nicul colectiv de aici va întîmpina cea drapelul dc secţie cvidcnţiaeă în între­
Ea nu l-a luat în seamă, dar nu B. Studioul cinematografic Buftea, lor dc exploatare şi a stasurilor — pînă etc Multă atenţie sc acordă şi propa­ masei lemnoase, în sortarea mai judici­ dc a XX-a aniversare a eliberării pa- cere ne uzină în trimestrul I constituie
î-a spus-o. El în schimb s-a tot gîn- cu tov ..". Şi în$irâ vreo 7-8 nume. la legislaţia muncii şi disciplina socia­ gandei prin conferinţe, în cadrul căreia, crici noastre cu noi şi înseninate suc­ o mîndric pentru întreg colectivul.
dit la lucrul acesta. Bineînţeles, în probabil de persoane care l-au în­ listă. Pentru ca aceste cursuri să sc des­ oasă şi corespunzătoare a lemnului. Cî- cese. Aceasta însă ne obligă la nui muie. De
primul rînd la titlu, la copertă. „Ehei. soţit. făşoare în bune condiţiuni, conducerea pc lîngă expunerile pe teme politice sau teva cifre sînt edificatoare în această V. PETRESCU aceea, comuniştii, toţi muncitorii, In­
întreprinderii a luat măsuri ca fiecărui
de s-ar putea să se publice foto­ Trebuie să recunoaşteţi că nu-i muncitor să î sc pună la dispoziţie re­ ginerii şi tehnicienii din secţia turnă­
grafia pe copertă !“ — se gîndea el puţin lucru să te bucuri de atîta chizitele necesare, să fie confecţionate torie a U.M. Cugir îşi sporesc efortu­
adesea. popularitate ca Andras El n-a lucrat planşe. Au fost asigurate şi alte diferite rile şi muncesc cu clan sporit pentru ca
în cinstea celei dc-a XX-a aniversări
Gîndul acesfa îl sfapînea zi şi decît coperta romanului si si-n atras materiale didactice, toate în scopul în­ a eliberării patriei să obţină realizări
noapte, la lucru şi acasă, la film şî în o mulţime de simpatii Gîndiţi-vă ce suşirii cîc mai temeinice a lecţiilor pre­ şl nui dc scamă.
excursii. Se vede treaba că i-a verii va fi cînd o să scoată romanul de date. NICOLAE RUTCOVSCHI
ideea salvatoare la Hunedoara, în sub tipar | Ce mai, a intrat de pe Tot în scopul ridicării calificării secretarul organizaţiei
timp ce vizila „Castelul Humazilor*’. acum în istorie ! Păi e puţin lucru ? muncitorilor, şapte tovarăşi din cadrul dc bază P.M.R,
A luat-o de mînă pe Eva şi a dus-o Irm pare rău că nu-i ştiu adresa. I F Haţeg urmează cursurile de me­ AUREL PURDEA
De i-o aflaţi cumva dumneavoastră membru în biroul organizaţiei
repede în faţa unui perete dm canici dc fierăstraie, alţi 7 urmează dc bază secţia turnătorie
vă rog mult să mi-o comunicaţi. Aş
„Apartamentul domniţelor". Şi-a vrea să-l rog să-mi reţină un exem­ cursurile dc funicularişti, sortacori şi a U.M. Cugir
scos stiloul din buzunar $i a scris plar din romanul său ! şefi de depozit, organizate în diferite
je perete : „Keresztesy Eva, Faze- N. ANDRONACHE centre forestiere din ţară, iar 6 maiştri
Succesele minerilor
Cornplel.»tet la o din Baniţa
\
a B » "q jj S
#§j8î%£
Colectivul de muncă al sectorului
minier Băniţa, sub îndrumarea organi­
Pentru a cunoaşte cit mai bine nosltu In Gcoagiu nu luai tiinfă magazine, o librărie, hrulăne. Iri- zaţiei dc partid, a muncit cu mult spor
aşezarea in cnrc locuiesc, elevii, doug <>})ii(ilc: unul pentru adulţi şi zeric. croitorie, ci/.mărle ele. pentru depăşirea sarcinilor de plan pe
sub îndrumarea protesotHor. ulcă- unul pentru copu. deservire de 19 Iz\arul bunăstării oamenilor se luna aprilie. Ca urmare, brigada con­
tuiesc uneori monografia comune' cadre medicn-snnilurc. S.oilulcle au găseşte in munca depusă la gos- dusă dc comunistul Prclipceanu Şte­
sau a satului. Multe lucruri Ic sini losi înzestrate cu a'xuataj şi instru­ nodana aritirolă colcc.ii\ă — un o fan şî-a depăşit planul cu 10 la sută,
cunoscute copiilor deoarece au lost mentar modem cu care sc poala dintre cele mai puternice unilă!» cea condusă dc Alexandru Ghelcciuc cu
7 la sută şi a Iui Vladislav Marcu cu 6
înfăptuite In anii din urmă. Cind asigura o asistentă medicală Iu ni­ agricole şocmlislc din regiune. Fslc
este vorba de unele com/>araf)i sc velul cerinţelor actuale. Tot aici a de ujuns să amintim ca fondul de la sută. Productivitatea muncii pc sec­
adresează părinţilor şi bunicilor care losi deschis un cnh.nci stomatologic, bază al G.AC. însuma la slirşitut tor a fost depăşită cu 6 la sută. De
asemenea, în luna aprilie, s-a realizat
le arată cum ern satul înainte de înainte dc ION lunctionu un snujtti anului Itecut 2.490.435 lei, iar avu­
la preţul de cost o economie dc 34.849
23 August 1014. O asemenea mono- cadru mcdico-sunilut. ţia. obştească se ridica la /iesle Ici.
gratie a lost întocmită cu ciliva am O alentie deosebită s-n acorda) 5.000.000 lei. f, - - jJ y V fV±T^ Colectivul sectorului este hotărî: să
In turnă si de către elevii din Geon- dezvoltării Invăfăminlului dc stat. Foştii arr/a/i pe moşiile boierilor
muncească astfel încîc să întîmpinc cca
(liu. Părinţii lot au avut atunci mult Asfă/.i nu mal există nici un copil şi-au j)us probleme noi. Veniturile dc-a XX-a aniversare a eliberării pa­
de lucru Trebuiau să răspundă Io înalora şcolii. Numai in salul Gena- mereu ctesdndc te-ait dat posibili­ Linia modernă, eleganţa şl suple ţea — atribute ale noilor construcţii din Deva — îneîntă privirile vizitatori­ triei cu succese şi mai frumoase.
unele întrebări destul de grele. giu. frecventează cursurile cic/urimt tatea să-şi construiască multe casc. lor. Una dintre noile construcţii cc sc încadrează armonios în arhitectura modernă a oraşului este şi clădirea Trus­ A. RADULESCU
— Tăticule, satul nostru nu a lost I şi II j)cste 3dO elevi. Ei sini In­ Vasile Stoica este unul dintre cei tului minier Deva (în fotografic,. Foto A. VOTS corespondent
întotdeauna a şa dc Inimos ? struiţi de 23 cadre didactice. Prin­ mai vechi coleclivişli. Lucrează îm­
— Nu, dragule. tre cadrele diductrce care aclivea/o preună cu Marin, solia lui la sec­
— Dar cum era ? In comuna Gcoagiu sc altă şi profe­ torul zootehnic. Dm sumele cişiigaie
— Păi sd vezi. (Domenii mi aveau soara Elisabeln Dragon. Ea că şi alte şi-a construit o casă Inimoasă in ţiei obiectivului şi şeful dc brigadă care
posibilitatea să-şi consfru’nsra lo­ mii dc tineri din jxihia nonsltă. şi-o rare găseşti lot confortul. Are mo­ EFECIEMŢA C O N TK O LU LU S PER îO D iC a efectuat lucrarea respectivă. Cu acest
bilă, aparat dc 'adio. Dar nu numai
cuinţe, să-şi trateze sănătatea. să putui realiza visul de a deveni pro­ Vasi/o Stoica şt-a văzut încă un vis prilej maiştrii dovedesc intransigenţă
tnvcfe... fesoară in unii regimului democrat- tnw/init. Alte 120 tamllii clin comună In luna ianuarie, într-o adunare ge­ dcrc din cadrul şantierului efectuează ultimele finisaje. Dc pildă, la blocul Bl faţă dc greşeli, ceea ce a dus în mare
Toţi povesteau lucrurile în ace­ pnjiulnr. împreună cu celelalte ca­ nu rei/$/f In anii regimului demn- nerală lărgită, organizaţia dc bază în fi-vCie săptămînă controale la locu­ s-a sesizat că turnarea stratului suport parte la eliminarea operaţiilor dc mîn-
dre didactice ca depune toate efor­
laşi Ici... Inlr-o asllel dc monogra­ turile pentru u crcşie oameni cu o crat-jiopulnr să-si înalte case dura­ P.M.R. din cadrul şantierului nr. 4 con­ rile dc muncă ale fiecărui lot. îndeo­ pentru mozaicuri şi pardoseli dc par­ tuialâ efectuate dc unele brigăzi.
fie ulim cu locuitorii comunei Gena- înaltă pregătire. O dală cu creşte­ bile, din cărămidă In majoriialea strucţii civile al I.C.S H. a analizat prin­ sebi ne preocupă calitatea operaţiuni­ chet sc face nccorcspunzâtor. Dc cele In general, calitatea a fost îmbună­
glu lucrau ca pălmaşi pe pămintu- rea numărului elevilor s-a sim/it for nu losi instalate aparate de ra­ tre alte probleme şi calitatea lucrărilor lor şi gospodărirea materialelor la obiec­ mai multe ori existau multe denive­ tăţită simţitor. Brigăzile conduse de
rlle stăpinile de trei moşieri. Cme nevoia creării unor noi spatii Şco­ dio şi diluzoure (comuna a lost ra- efectuate pc şantier. Din discuţiile co­ tivele aflate în construcţie. Dc la pri­ lări caic preiudiciau calitatea lucrări­ Weber Andrei, zidar. Sandu Grîgorc,
reuşea sâ-şl construiască o casă cV lare. Dcputafii Aurel Pera. Timoltei dinlicaiă). muniştilor a reieşit că ceea ce s-a exe­ mul control pc teren a trecut suficient lor. Cele constatate au fost notate în tcncuitor, Vasile CarUonţ, zidar, Petru
dc mica se putea consldcto cei ma Curul, Sunion Samoilcscu şi alţii. Io cutat pînă atunci n-a fost de calitatea timp ca să ne dăm seama dc eficienţa caiet cu specificaţia să fie refăcute în- Hoca, ficrar-betonist, Vasile Groza, in­
acum
Din mnnogralia întocmită
tcricil om din sul. După 23 August propunerea cetăţenilor şi cu spri* citiva ani lipseau şi alic lapte esen­ cca nui bună şi câ în această direcţie îndrumărilor date în fiecare săptămînă. tr-un timp stabilit dc comisie. Maistrul stalator, Ion Budiştcanu, instalator,
comuna Geougiu, ca şi Ioale aşeză­ jinul comitetului executiv ol sloiu­ ţiale. Pe atunci colectivistul Aurel existau suficiente rezerve interne cai c, fo­ Situaţia dc pc şantier exprimă destul dc răspunzător dc lucrare a remediat de­ Constantin Dobrc zugrav-vopsitor şi
rile regiunii Hunedoara, s-a dezvol lui i>n/)ular comunal, au începui să Doboş nu avea motocicletă. Acum cl losire judicios, pot să conducă la o cxccu- convingător acest lucru Cele 200 dc fecţiunea raportînd îndeplinirea acestei alţii lucrează Ia un nivel mult mai ri­
tal mult. Datorită veniturilor tm ma' mobilizeze oamenii la construcţia şi a/fi 32 cetăţeni nu motociclete ; cuţie mult îmbunătăţită. Pentru aceasta apartamente predare pînă la sfîrşitul lu­ picvcdcn. La fel procedăm şi în pre­ dicat ca în anii precedenţi. Prin inten­
mari realizate In gospodăria ar/rico- unui locnl modern dc şcoală. Noua in comună cxislă numeroase mola­ comuniştii au adoptat o scamă dc mă­ nii aprilie au primit calificativul „bine". zent cînd constatăm deficienţe. Insă sific arca controalelor comisiei, prin
lu colectivă, oamenii au începu’ sprijinul pc care ni-1 acordă comuniştii
şcoală cu 8 săli de clasă sc allă in rele şi biciclete. Aslaltarca şoselei suri. Una dintre ele a fost şi constitui­ Un bloc cu 98 apartamente cc va fi niciodată nu nc-ani mulţumic să trecem
să-şi construiască numeroase case plină construcţie şi va fi dală în cure duce la staţiunea Geoagiu-flăl rea unei brigăzi dc control caic să ac­ recepţionat cît tic curînd, reparaţiile ca­ cu vederea anumite lipsuri, chiar dacă cc-au fost însărcinaţi dc organizaţia de
şi alte edificii sociăl-cu/tura/c. caro folosinţă anul acesta. ţioneze joia, în fiecare săptămînă. Dc bază P.M.R. sâ răspundă dc obiectivele
au schimbai tata satelor. a însemnat un prilej de mare bucu­ pitale tic la clubul-cîncnu, punctul co­ ele erau dc mai mică importanţă. La aflate în construcţie, vom lichida şi ne­
Preşedintele slutului popular co­ rie. Cetăţenii au posibilitatea să atunci brigada s-a închegat şi îşi desfă­ mercial dc pc strada Gcorgc Encscu fnţ?, locului comisia dispune sâ sc re­
In comtinu nu exista curent elec­ munal. Gheorghe Albit, priveşte n- călătorească In condiţii mult mai şoară cu regularitate activitatea. Zilele sînt executate corcce, depăşind cu mult medieze anumite lucrări dacă c posi­ ajunsurile cc sc mai manifestă la vop­
tric aţii dc necesar pentru a lumina proapc in fiecare zi o nouă con­ bune. trecute l-am rugat pc tov. Marin Piţi- calitatea altor obiective predate în anii bil. să sc demoleze anumite ziduri exe­ sire, la montarea parchetelor etc. Fap­
casele şi pentru tolosirea unor strucţie aliată in centrul salului. E greu ca In aceste puţine rin- c5, inginerul şef al şantierului, să ne precedenţi. Ca urmare a controalelor cutate incorect etc. Faptul că într-o tul că lucrările au fost eşalonate judi­
obinele de U2 casnic, nefionote pc Esle vorba de noul local al maga­ vorbească despre eficienţa controalelor perseverente efectuate s-a îmbunătăţit anumită perioadă dc timp uncie lucrări cios, că maiştrii cunosc în amănunţime
dun să cuprinzi toate prefacerile ce
baza electricităţii. Holărîrca a lost zinului universal, cure va li dai In au avut loc In anii regimului demo- periodice privind îmbunătăţirea calitâ- mult execuţia mozaicurilor, a pardose­ trebuiau refăcute a displăcut brigăzilor detaliile dc execuţie, câ a crescut preo­
luată şi dusă ta îndeplinite. In unui tnlnsinfu pină la 1 iunie. Este încă rtnl-populur In comuna vţii lucrărilor. Iată cc nc-a relatat. lilor dc parchcr, a tencuielilor şi zugră­ cuparea pentru o execuţie calitativă, nc
W57, satul Gcoagiu a lost electri­ Geoagiu. în cauză. Ca urmare, pe parcurs, şefiî îndreptăţeşte sâ credem că toate blocu­
un clement care completcoza mono- Aid, ca şi in celelalte aşezari din — „De aproape patru luni comisia velilor interioare şi exterioare, capitole dc brigăzi şî-au îndreptat atenţia şi spic
ficat. Iar In anul trecut a lost elec­ gratia salului. Cei mai vhsînici /$• regiunea noastră, au losi create toa­ de control formată din secretarul orga­ deficitare altădată. latura calitativă, concomitent cu reali­ rile dc locuinţe ce le vom construi vor
trificat şl satul Gelmar. Ai/ urma» amintesc. înainte de cliberare exis­ te condiţiile unei vicii îmbelşugate, nizaţiei dc baza P.M.R., inginerul şef, Cum procedează comisia la ieşirea pc zarea şi depăşirea planului primi la recepţie calificativele bine şi
foarte bine. Aceasta este dorinţa noa­
ai>ot alte şi alte Inlăplulrl. tau la Geoagiu trei prăvălii şi multe fericite. şeful dc şantier, preşedintele comitetu­ teren? întotdeauna plecăm însoţiţi dc In afară dc controalele efectuate dc
lui sindicatului, secretarul organizaţiei un „jurnal dc bord“ al casei In cl sînc stră şi pentru realizarea ei ne stră­
Prin grija partidului şi stalului circiumi. Acum funcţionează cina V. ALBU comisie, periodic, sînt organizate recep­ duim zi dc zi*.
U.T.M., contabilul şef, normatorul şef notate toate deficienţele, începînd dc ţii pe faze dc operaţiuni, la care parti­
şi alte persoane cu munci de răspun- la turnarea fundaţiilor şi terminînd cu cipă maistrul coordonator al construc­ A. OARGA