Page 65 - 1964-05

.cCj»on&uî

H .u v d o e rs ->«v 8

Vizita preşedintelui Republicii Arabe Yemen,
C O T I D I E N E
mareşalul Abdullah al-Sallal,

O nouă linie în Republica Populară Romînă
tehnologică
Recent, a Intrai In producţia de
scrie a lubricii „ Ardeleana" din A l­ Convorbirile de la Consiliul de Miniştri
ba lulia un nou sortiment ae /xm-
loli bărbăteşti, denumiţi superttex. La Consiliul de Miniştri al R. P. Ro- Corncliu Măncscu, ministrul afacerilor
Noul model este proiectat de mun mîne au avut loc joi convorbiri între îxterne, Victor Ioncscu, ministrul co­
citoril atelierului de creaţie din Iq- preşedintele Consiliului de Stat al R. P. merţului exterior şi alte persoane ofi­
brică Romînc, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi ciale.
Pentru producţia acestora o in­ preşedintele Republicii Arabe Yemen, Din partea Republicii Arabe Yemen
trat in funcţiune, In primele 10 zi­ Abdullah al-Sallal au participat: gencral-maior Mohamed
le ale lunii mai, o nouă linie ten- La convorbiri au luat parte Ion al-Rainy şi Abdul Rahman al-Eryani, vi­
noloqică dotată cu maşini de cu­ Gheorghe Maurcr, preşedintele Consiliu­ cepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri
ştii iele, de subţiat letc, de irezut, lui de Miniştri, Alexandru Bîrlădcanu şi alte persoane oficiale.
glâzuit şi presat. Benzile noii Unit şi Gogu Rădulcscu, vicepreşedinţi ai Convorbirile s-au desfăşurat într-o
au losl proiectate şi confecţionate Consiliului de Miniştri. Grîgorc Gea- atmosferă cordială.
In cadrul lubricii. De la punerea tn mănu, secretarul Consiliului de Stat, (Agerpres).
tunctiunc, pe această linie tehnolo­
gică s-au şi produs 350 perechi pan-
tott.
In noile cartiere de locuinţe
Pentru m uncitorii
din Capitală
fo re stie ri
In cursul dimineţii de joi, mareşalul Mczincescu, adjunct al ministrului afa­
In anii regimului democrat-popu­ cerilor externe, au vizitat noi cartiere
lar condiţiile de locuit ale munci■ Abdullah al-Sallal, preşedintele Republi­ de locuinţe din Capitala şi edificii so-
Cu sprijinul tontor torestieri s-au îmbunătăţit cii Arabe Yemen, şi persoanele oficiale cial-culcuralc.
substanţial. Pentru ei au iost con­
care îl însoţesc, împreună cu Eduard
struite numeroase cabane inzesiru- (Agerpres).
mecanizatorilor te cu tot conlortul necesar. Aseme­ Dejunul oferit de preşedintele
nea cabane au fost construite şt
pentru muncitorii aparfinlnd între­
Din experienţa anilor trecuţi colec­ prinderii lorestiere din Orăştle. tn
tiviştii din Galtiu, raionul Alba, au cele 3 bazine ale întreprinderii au Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne
tras concluzia că lucrările de îngrijire a losl construite peste 40 cabane ln
culturilor constituie o verigă impor­ care locuiesc sule de muncitori. Ion Gheorghe Maurer
tantă în cadrul complexului de măsuri Asemenea cabane se construiesc
agrotehnice ce se aplică pentru spori­ Şi .în. prezent. Intr-un stadiu avan­ Preşedintele Consiliului de Miniştri
rea producţiei agricole la ha. Pe această sai cu lucrările se allă alte 3 ca­ al R.P. Romînc, Ion Gheorghe Maurcr, în R.P. Romînă a preşedintelui Repu­
bază, avînd sprijinul şi îndrumarea or­ bane din munţii Cuqirului şi 2 tn a oferit joi un dejun în cinstea preşedin­ blicii Arabe Yemen, Abdullah al-Sallal.
ganizaţiei de partid, colectiviştii de aici sectorul Orăştic. telui Republicii Arabe Yemen, Abdul­ Au luat parte Gheorghe Gheorghiu-
au pornit cu forţe sporite la plivitul lah al-Sallal. Dej, preşedintele Consiliului de Stat al
cerealelor păioasc şi la efectuarea lu­ Excursie Au luat parte : Gheorghe Gheorghiu- R.P. Romînc, Ion Gheorghe Maurcr,
crărilor de întreţinere la prâşitoare. Dej, preşedintele Consiliului de Stat al preşedintele Consiliului de Miniştri, Ale­
Roadele muncii bine organizate nu au In scopul consolidării cunoştin­ R.P. Romînc, Alexandru Bîrlădcanu şi xandru Bîrlădcanu şi Gogu Rădulcscu,
încîrziat să se arate. Pin.ă acum au fost ţelor elevilor, conducerea Scolii de Gogu Rădulcscu, vicepreşedinţi ai Con­ vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniş­
plivite peste 100 ha. cultivate cu pl- 8 ani din Almuş-Selişte, raionul Iha, siliului de Miniştri, Grigorc Ccamămi, tri, Grigorc Geamănu, secretarul Con­
ioasc. Din suprafaţa amintită, pe 49 ha. a organizat cu elevii şi prolesoiit secretarul Consiliului de Stat, Corncliu siliului de Star, Corncliu Măncscu, mi­
ocupate cu grîu şi orz s-a făcut com­ o excursie in împrejurimi. Printre Măncscu, ministrul afacerilor externe, nistrul afacerilor externe, membri ai
baterea chimica a buruienilor folosîn- alte obiective au Iost vizitate şi Victor Ioncscu, ministrul comerţului Consiliului de Stat şi ai guvernului,
reprezentanţi ai conducerii unor mi­
du-sc produsul Diclordon sodic (2.4.D). Guraharza, Gorunul lui Horea şi exterior, Dumitru Simulcscu, ministrul
De o atenţie sporita s-au bucurat şi mormintul lui Avram lancu. transporturilor şi telecomunicaţiilor, Ion nistere şi instituţii centrale, oameni de
culturile prâşitoare. Pe cele 20 ha. ocu­ IOAN NAGHI Constant Manoliu, ministrul justiţiei, ştiinţă, artă şi cultură.
pate cu sfecla de zahăr şi floarea-soa- corespondent membri ai conducerii unor ministere Au participat şefii unor misiuni di­
relui s-au aplicat cîtc o prăşită meca­ şi instituţii centrale. plomatice acreditaţi în R P. Romînă şi
nică şi una manuală In afară de aces­ Iezi de capră neagră In cursul dejunului care s-a desfăşu­ alţi membri ai corpului diplomatic.
tea au mai fost prăşite 3 ha. cu car­ pentru colonizare rat într-o atmosferă călduroasă, au ros­ înainte de începerea spectacolului au
tofi şi 2 ha. cu mentă, iar la grădină, tit toasturi Ion Gheorghe Maurcr pre­ fost intonate imnurile de stat ale Re­
din cele 29 ha. cultivate s-au plivit şi Recent, de la Ocolul silvic Rete­ şedintele Consiliului de Miniştri al R.P. publicii Arabe Yemen şi Republicii
prăşit legumele de pe 10 ha. zatul au Iost trimişi regiunii Mara­ Romînc şi Abdullah al-Sallal, preşedin­ Populare Romînc.
La indicaţia specialiştilor, pe tarla­ mureş 6 iezi de capră neagră pen­ tele Republicii Arabe Yemen. La sfârşitul spectacolului, care s-a
lele unde porumbul arc 3-4 frunze sau tru colonizare fn Munfii Pietrosul. bucurat de succes, au fost oferite ar­
este mai îmburuicnat s-a trecut la apli­ Paralel cu alte lucrări, la G.A.C. din Oarda se munceşte intens la prăşliul culturilor de lerjume. In ultim ii 3 ani din regiunea noas­ (Agerpres) tiştilor flori din partea preşedintelui Re­
carea lucrării cu sapa rotativă şi la pră- tră au mai iost trimişi iezi pentru Ar
şitul mecanic cu cultivatorul. Din cele colonizare In Mun/// Rodnei din Seara, la Teatrul de Opera şi Balet publicii Arabe Yemen, Abdullah al-
209 ha. ocupate cu porumb, în primele Pe primele locuri în întrecere L a B a l o m i r , r e z u lt a t e regiunea Cluj. al R.P. Romîne, a avut loc un specta­ Salini.
zile de lucru au fost îngrijite cu sapa 1. CRĂCIUN col de gală prezentat cu prilejul vizitei (Agerpres)
rotativă 50 ha., iar prăşii,i l-a mecani­ In aceste zile între brigăzile G.A.C. din Daia se desfă­ b u n e corespondent
că s-a efectuat pe 20 ha. şoară o întrecere însufleţită pentru aplicarea la timp şi în
La obţinerea succeselor amintite şi-au Zilnic inginerul agronom Avram Dad şi preşedintele gos­ Pe scenele
adus o contribuţie sporită colectiviştii bune condiţiuni a lucrărilor de îngrijire a culturilor. Da­ podăriei colective din Balomir urmăresc stadiul de vege­ din Petrila Pregătiri în vederea aniversării a 100
din brigada l-a şi a 11-a, precum şi me­ torita unei bune organizări a muncii şi folosirii din plin taţie al culturilor. In felul acesta, pe tarlalele pe care se
canizatorii Ştefan Mîrza şi Ilic Rusu. a timpului prielnic pentru lucru, la aceasta gospodărie observa apariţia buruienilor şi a crustei se lucrează din
A. PANTEA colectivă s-au obţinut realizări de scamă, fiind aplicate plin la îngrijirea culturilor. La cerealele păioasc s-au plivit Zilele trecute, pe scena clubului de ani de la crearea învâţămintului
corespondent lucrări de îngrijire pe mari suprafeţe ocupacc cu cereale buruienile de pe majoritatea suprafeţelor care au necesitat sindicatelor din Petrila, colectivul
păioasc, prăsitoare şi viţă de vie. Astfel, s-a executat pra- teatrului muzical „Gh, Dima" am superior artistic din ţara noastră
efectuarea acestei lucrări, iar la porumb s-a aplicat sapa Braşov a prezentat spectacolul „Alo
Folosind sapa rotativa şila I-a pe întreaga suprafaţă cultivată cu floarca-soarclui şi rotativă pe aproape jumâtarc din suprafaţa planificată. Cu muzica uşoară". $i-uu dat concursul In luna octombrie se împlinesc 100 accstui eveniment prevede organizarea
cu sfecla, culturi care ocupa 135 ha. Totodată s-a terminat forţe sporite s-a trecut şi la prăşitul cartofilor, lucrare Mircea Crişan, Puiu Sloica, suro­ de ani de la crearea printr-un decret unei sesiuni ştiinţifice jubiliare, în ca­
si cultivatoarele sapa mare la viţa de vie pe 50 ha. Paralel cu aceste lu­ care pînă acum s-a efectuat pe 12 ha. Totod.ua s-a ter­ rile Milroacă Rodica şi Maian şi al domnitorului Alexandru loan Cuza drul căreia oamenii de specialitate din
9 al fii
minat plantatul a; LOOO.OOO bucăţi ,vjţă în pepinieră. In a învăţămîntului superior artistic din Bucureşti, Iaşi şi alte centre universi­
Dispunînd de mijloace mecanizate su­ crări au fost prăşite legumele şi cartofii de pe mai mult prezent se iucrcază intens la plantatul tutunului pe cele Cel de al doilea spectacol a loşt ţara noastră. tare vor prezenta comunicări despre
ficiente, lucrătorii de la gospodăria de de 10 ha. Bune rezultate s-au înregistrat şi-la wvgri-jn'ca cul­ 20 ha planificate. Se poate evidenţia totodată faptul ca prezentat de ‘orchestra populată a Centenarul va fi sărbătorit de Insti­ munca lor artistică şi didactică. Un loc
star din Dîrcca execută mecanizat ma­ turilor de cereale păioasc, pînă acum fiind plivite aproape Filarmonicii de stat din Arad cu tutul de artă teatrală şi cinematografi­ important îl ocupă editarea unor mo­
joritatea lucrărilor de îngrijire a cultu­ lucrările se efectuează la un nivel agrotehnic corespun­ programul Intitulat „Mindru-i etn- că „1. L. Caragialc", Conservatorul „Ci- nografi» şi unor pliante de prezentare
rilor. Urmărindu-sc zi de zi stadiul 800 ha. De asemenea, s-au aplicat lucrări de îngrijire cu zător, colectiviştii străduindu-sc să aplice în practică în­ tul de pe Mureş". Cintecele inter­ prian Porumbcscu", Institutul de arte a institutelor, amenajarea unei expozi­
de vegetaţie al culturii de porumb, pe mijloace mecanizate pe o suprafaţă însemnată ocupată cu văţămintele acumulate la învăţamîntul agrotehnic de masă. pretate de Lucre\ia Ciobanii si Ana ţii retrospective care va cuprinde lu­
tarlalele unde acesta arc formate 3-4 porumb. Pentru modul cum au lucrat la îngrijirea culturilor pot fi Pacatiuş s-au bucurat de mult suc­ plastice „Nicolac Grigorcscu" şi Con­ crări ale cadrelor didactice şi studen­
servatorul de muzică din oraşul Iaşi,
frunze s-a trecut la aplicarea lucrării P. PĂCURAR evidenţiaţi colectiviştii din echipele conduse de Ana Plcşa ces ţilor, precum şi spectacole prezentate
cu sapa rotativă. Pînă acum s-a îngri­ corespondent şi Avram Salomia. PETRU GĂINA continuatoare a activităţii instituţiilor de şcoli şi Institute de artă.
jit în acest fel o suprafaţa de 175 ha. corespondent de artă înfiinţate cu 100 de ani în urmă. (Agerpres)
Programul manifestărilor consacrate
Realizări însemnare s-au obţinut şi la
cultura cartofilor, unde s-a aplicat pra­ De ce a crescut rebutul Ea O.S.M. ur. 2?...
ştia I-a mecanica şi manuală pe 70 ha.
Dintre tractoriştii care efectuează
aceste lucrări, cele mai bune rezultate ® MERITE INCONTESTABILE © LAURII ÎMBATĂ 0 UN INDICATOR ESTE VITREGIT 0 O „Recolta44 cîmpurilor din adîncuri
le-au înregistrat Aurel Thclnun, Gheor-
ghe Popa şi Octavian Dîneşoreanu. ŞEDINŢĂ SCURTA CARE SPUNE MULTE 0 POSI3ILITAJI, PERSPECTIVA.
V. TUDOR F 'lin materiale apărute anterior cî- rcbutcază peste 74 tone oţel. „Nu-i ni­ şire a planului de producţie cu maî bine
corespondent • ^ tito rii noştri au aflat că oţclarii mic — au spus ci — tonele să iasă, de 6.000 tone oţel. Rebutul însă... a Două porţi are Valea Jiului, una tului carbonifer, Nimeni n-a urmă­ — Metoda două Uşii de căi bune
secţiei a 11-a O.S.M. de la C.S.H. s-au iestul se repară". Acelaşi lucru se pe­ crescut şi faţa de luna aprilie. De cc ? dinspre miazăzi, alta dinspre miază­ rit in schimb care anume dintre va­ Intr-o zi, şi-a stabilit domiciliul în
situat în primul trimestru al anului în trece şi cu una din şarjele elaborate sub Doar despre asta s-a mai discutat, s-au noapte. In slatia Petroşani, nod de goane, care dintre trenuri poartă in brigada noastră. De cind o aplicăm
L a c o n c r e t fruntea întrecerii socialiste pe combi­ supravegherea maiştrilor loan Crişan stabilit măsuri. transporturi din vale, lorlota ma­ el lauda muncii căutătorilor cle lucrurile merg ca pe roale. Pînă la
nat. Depăşirea planului de producţie cu şi Dumitru Cuşmir. Rebutul : 23 tone. — Tovarăşe Sabo — întreabă şeful nevrelor trenurilor care sosesc şi comori din adîncuri, tona de căr­ 23 August au mai rămas doar citeva
peste 20.000 tone de oţel, reducerea Sub supravegherea maistrului Dumitru secţiei — de cc a crescut rebutul în pleacă nu conteneşte nici o clipă bune, acea tonă dintre zecile de mii zile, săptămîni. Noi simţim angaja­
Deoarece conducerea U.R.C.C. rebutului la numai 1,97 la sută (cu mult Cuşmir şi ing. loan Sabo se mai rcbu­ schimbul pe carc-1 conduci ? din zi sau noapte. E un continuu care a făcut „ plinul" ultimului con­ mentul luat in cinstea marii sărbă­
Haţeg nu asigură traaisportul sub limita admisă) şi realizarea unei tcază 41 tone... Lucrurile se perindă. Răspunsul veni prompt. du-le-vino. Semnalul se ridică. Un voi. Şi parcă ar li ultimul... tori in miini, In palmele noastre. II
mărfurilor In magazine, lucra­ economii însemnate la preţul de cost In timp cc planul se depăşeşte, rebutul — Am produs mult oţel calmat. convoi de vagoane îşi ia avlnt pe Dacă ar li să laccm o comparaţie, vom realiza şi depăşi cu siguranţă.
torii uni.tâlilor comerciale sint sint succese care atesta pe deplin me­ începe să crească. Se elaborează şarje — Asta nu-i un motiv. Noi trebuie drumul de lier spre una din zările am putea spune ca biroul dispece­ Aninoasa. Baremul realizărilor a
nevoili sâ şi le ducă singuri, ritele lor. Maiştrii loan Crişan, Petru incorect. Maiştrilor Tiberiu Silea şi Cor­ \ă producem oţel calmat fără rebut.. De patriei. In urma convoiului rămine rilor combinatului carboniler pri­ /recul de citeva zile peste cea de a
improvizlnd diverse... 6isteme. Răduică, Gheorghe Ciontea, Cornel nel Raţiu li se arribuic doua de acest cc n-ai luat masurile corespunzătoare ? doar mirosul cărbunelui şi fumul ne­ mind primul rapoartele orare, zil­ 8-a mie tonă de cărbune extrasă de
Raţiu, ing. loan Sabo, Cornel Dchc- fel. Este vorba de cea 800 tone oţel. — O sa facem o şedinţă... gricios al locomotivei. nice ale producţiei exploatărilor mi­ colectivul minei peste sarcinile de
leanu şi alături de ci întregul colec­ ,,Nu-i nici un păcat. Daca se vor găsi Prin urmare, şeful de schimb şi-a pro­ Un lanf de vagoane inmănun- niere aduce fnlrucilva cu un cen­ ptan. Cu cltva timp in urmă şi nu
tiv aveau de cc sâ fie bucuroşi. clienţi se vor vinde". Dar, pînă acum, pus sa aştepte o şedinţă. Pînă atunci se chind sule si mii de tone de căr­ tru de înregistrare a mişcărilor se­ e mult de atunci unii sceptici so­
Succesele înregistrate i-au determinat despre aşi ceva nici vorbă. pot încălca instrucţiunile tehnologice, bune porneşte intr-o lungă călăto­ ismice ale pămintului. Aici se simte coteau că planul de producţie al
să-şi îmbunătăţească angajamentul anual In fine, luna aprilie s-a scurs. La se poate produce rebut. rie. Cărbunele acesta c anonim. pulsul, respiraţia, încordarea muş­ sectorului l este periclitai. Previ­
Era firesc. In lupta pentru mai mult sfîrşitul ci planul de producţie era de­ întrebarea i se repetă maistrului prin­ Poartă semnătura Văii Jiului. Cite chilor, adincurilor supăminlene de ziunile sint previziuni; conţineau şi
şi mai bun au aplicat o seamă de mă­ păşit cu peste 9 la sută. Procentul de cipal Gheorghe Ciontea de la hala de abalaje, cile izvoare ale Jiului de pe Inlregul cuprins al Văii Jiului. un simbure de adevăr. Ce rămînea
suri bine gîndite, au organizat temei­ rebut este depăşit şi el. S-au înregistrat turnare. După cc medită ca un'şcolar cărbune nu şi-au Irimis aici afluen­ Răzbate pînă aici suflul mereu de tăcut ? Pe atunci, brigada con­
nic numea şi întrecerea. Au apărut deci, şi pierderi la preţul de cost. Lipsa de prins cu lecţia neînvăţată, spuse că, în ţ ii proaspăt al întrecerii minerilor in dusă de membrul de partid Aurel
condiţii noi ,,Putem da patriei oţel preocupare faţa de indicatorul calitate general s-au luat măsuri ca oalele să La Combinatul carboniler din Va­ cinstea zilei de 23 August. Sint însă Crislea avea agonisite peste preve­
mai mult" şi-au spus. Aşa, de la 8.00C a lăsat primele urme. Despre ele a în­ fie montate corect, turnările să se facă lea Jiului, dispecerul a consemnat unele „fenomene*, unele pctieceri derile de plcm 800 tone de cărbune.
tone de oţel cît şi-au prevăzut iniţial, ceput să se discute în şedinţe. Comite­ bine ş.a.m.d. In registrele de evidentă a produc­ în cursul întrecerii pe care dispe­ Brigada este unită, simte că lacc
s-au angajat să-şi depăşească planul tul de partid, conducerea secţiei, au — Atunci de cc creşte numărul des­ ţiei, rapoartele exploatărilor minie­ cerii nu le Cinase, nu le înregistrea­ l>arte dintr-un colectiv mal larg, din
anual cu 40.000 tone, dintre care 37.000 început sâ analizeze cauzele, să tragă chiderilor de oală ? re. O rubrică consemnează plusul de ză in scriprcri lor. Se cvlege din colectivul sectorului, al minei. Ce
_ ... î >
numai pînă la 23 August. la răspundere pe cei vinovaţi. Cum va cărbune extras peste prevederile de adincuri ceas de ceas, schimb de se intîmplă in sector, la mină, li
începe luna mai ?... Răspunsul este de prisos. schimb o recoltă mereu mai bogată preocupă deopotrivă pe toti mine­
una aprilie i-a găsit pe oţclari în *7 iţele trecute a avut loc una din E vorba doar de lipsa de răspundere. plan. Un calcul simplu arală că In
a plin avînt. Pe graficul întrecerii De altfel, urmarea acesteia este şi faptul ziua precedentă a losl extras un plus de cărbune. Cronica celor ce se pe­ rii. Se cerea săpat în timpul cel mol
^ obişnuitele şedinţe operative săp-
se înscriau de pe o zi pe alta noi şi noi lâmîiulc cu participarea tuturor fac­ că la şarja 82.027 s-au pierdut 20 tone de cărbune care completează cea de trec in abataje, In munca oameni­ scurt un suitor. Ceea ce aRii ou rea­
depăşiri de plan. Plusul creştea mereu. torilor de răspundere din secţie. In ra­ a 5l-a garnitură de tren trimisă pa­ lor, a celor care hotărâse soarta re­ lizat obişnuit in trei săptămîni, bri­
Se vedea de la început că luna va fi GH. COMŞUŢA triei de minerii Văii Jiului peste coltei de cărbune, înregistrează gada condusă de Crislea a realizat
rodnică. Deodată însă, în schimbul poartele prezentate s-a arătat că în sarcinile lor. Calculul a Iost tăcut lapte noi. Am surprins doar ci leva In 6 zile. Suitorul lung de 39 metri
maiştrilor Octavian Imbrca şi Aron primele 17 zile s-a înregistrat o depă­ (Continuare tn pag. a Hl-a) de unul dintre dispecerii combina­ dintre ele. a losl săpat intr-un timp record. Li­
Echilibristică ? Nu. O .so/uf/c Circa (primul la elaborare, iar al doi­ Uricani. Mină tînără, oameni cu nia de Ironturi de lucru a sectoru­
practică si... operativă a U.R.C.C lea la rurnarci se toarnă o şarjă la deprinderi, pricepere, cu experien­ lui l a fost asigurată. Planul sec-
Haţeg (?!) caic apar crăpături după laminare. Se ţă de renumiţi mineri. Două brigăzi, torului putea Ii socotit ca asigurat.
cele conduse de Toma Toc/iiş şi loan ■ S-au creat condiţii pentru deschi­
Ruta şi-au înscris numele In fruntea derea a două noi abataje — 5 şi 8.
celor care realizează viteze sporite De aici va fişai ca dintr-o nouă ră­
M u n c a p a t r i o t i c ă la lucrările de deschideri şi pregă­ dăcină unul din sutele de allucnli
ai Jiului de cărbune. Brigada
lui
tiri. Lună de lună ele au agonisit
Cristea Işi va vedea de mi ine de
Mobilizaţi de către deputaţi, oame­ In cadrul acestor acţiuni au fost exc- peste sarcinile de plan 40—50 me­ abatajul ci. „Două clmpuri de căr­
nii muncii din Sîmcria, participă cu cuiatc lucrări de curăţare a şanţurilor tr/ liniari de galerie. Păminlui işi bune pe fiecare schimb de produc­
entuziasm la acţiunea de înfrumuseţare şi a rigolelor pe toate străzile, s-a supune îndărătnicia in lata harni­ ţie" aceasta este deviza brigăzii. Cu
cilor organizatori ai producţiei, a
şi gospodărire a oraşului. transportat şi împrăştiat pe străzi o celor cute caută, găsesc $i aplică inima împăcată de satisfacţia unei
De la începutul anului şi pînă la cantitate de 170 m c. pietriş, iar pe metode no/ pentru a-I răpune. Ex­ daloiii împlinite minerii din brigadă
această dată, un număr de 17.885 cetă­ străzile Gheorghe Doja şi 30 Decem­ perienţa celor două brigăzi a losl vor continua după o scurtă întreru­
pere să adauge celor 800 tone de
ţeni au efectuat 72.331 orc de muncă brie, lucrările de pavarc şi asfaltare lăculă larg cunoscută. De la a cu- cărbune alte şi alte zeci şi sute de
patriotică. In acest fel s-au realizat, sînt într-un stadiu foarte avansat. noQşle un lucru, o experienţă bună, tone de cărbune extrase peste plan.
pînă la a o aplica este un drum scurt
faţă de devizele lucrărilor, economii în ÎOSIF VISCKI la Uricani. Avansul luai Iq mina Cete două cimpuri de cărbune pe
turnă de 180.000 Ici. corespondent Uricani fn lucrările de deschideri şi schimb vor da rod bogat, vor asigu­
pregătiri, asigurarea minei cu linia ra o recoltă îmbelşugată de cărbune
de fronturi de lucru necesare a creat din abatajul cameră nr. 1 stratul 3,
premizete unui nou angajament. sectorul I.
...Scriem astăzi despre cel de-a/
Acţiuni educative Cuvîntul dat înainte, la începutul 5l-lea tren de cărbune expediat de
anului, a Iost subliniat, întărit cu
un angajament suplimentar de 5 000 minerii Văii Jiului peste prevede­
In munca de educaţie comunistă a ti­ profesorului Dumitru loan despre : tone de cărbune cocsiticabil cc va rile planului. Cind văd lumina ti­
nerilor pe care o desfăşoară Comitetul „Partidul oglindit în literatură după li extras peste prevederile planului parului Qccsle rinduri s-ar puica in­
orăşenesc UTM Orăştic, un loc important 23 August". Apoi, au fose recitate poe­ pînă la 23 August. ii mp/a — şi sigur aşa este — ca
îl ocupa organizarea timpului liber. ziile „Partidul" de Marcel Breslaşu şi Vulcan. Intr-un abataj frontal lu­ ciha prezentată să nu mai prezinte
Astfel, săptămînal se organizează joi ale „Patria" de Mihu Dragomir. crează brigada condusă de membrul siguranţă, să tic depăşită. Timpul nu
tineretului, reuniuni tovărăşeşti, seri li­ de partid Gheorghe Drob. Zilele tre­ bale pasul pe loc, Işi urmează cursul
ca un I Iu viu. Nici măcar nu
pri­
în
cute şelul de brigadă ,1 şi nota
terare, în cadrul cărora, au loc bogate La buna reuşită a reuniunii şî-au adus carneţelul său de eviden/ă o pro­
acţiuni educative. Recent, peste 300 de contribuţia şi brigada artistică de agi­ ducţiei a mia tonă de cărbune ex­ veşte în urmă. Nu bat pasul pe loc
tineri evidenţiaţi şi fruntaşi în întrece­ taţie de la l.R.I.L. Orăştic şi orches­ trasă peste prevederile planului Am Şi au mereu In la(ă perspectiva zi­
rea socialistă şi în munca obştească, tra de muzică uşoară a clubului sindi­ stal de vorbă cu Gheorghe Drob. lei de mi ine minerii de pe Jiu. După
care au participat la o reuniune orga­ Fără să amintească despre ceea ce munca avintulă ei culeg rodul mă­
catelor din Cugir. a realizat brigada pe care o con­ nos al recoitei cîmpurilor din a-
nizată ia casa de cultura din Orăştic, IOAN SUCIU duce, a anticipai rezultatele din dincuri,
au ascultac cu muie interes expunerea corespondent viilo r. M. CRIŞAN