Page 67 - 1964-05

T

fir. 2922' D . u n i u l s o c i a l i s m u l u i Pag. 3

Pe malul Sucevii a prins contur rămăşiţele de exploatare şi prelu- fabricarea hîrliei sînt necesar! 330 nată, înnobilată cu polietilenă sau
construcţia masivă din sticlă şi be­ crare a lemnului. litri apă industrială pe minut ! bituminată.
Desfăşurarea învăţămîntului dc partid mentale ale politicii partidului nostru partid"; pentru curs seral anul I, con­ ton a combinatului de hirtie şi ce­ Combinatul impresionează prin . . . . , La capătul tuturor liniilo r tehno­
iu cadrul cercurilor şi cursurilor or­ în toate domeniile de activitate. sultaţia „Aplicarea de către partid a luloză. Halele noului combinat adă­ La început lurtia are forma unei
ganizate în anul 1963-1964 a consti­ Rolul convorbirilor recapitulative tezei leniniste cu privire la industriali­ postesc utilaje moderne cu ajutorul gradul înalt de mecanizare şi auto­ paste. Un covor de pastă caic, pină logice care formează fabrica curg
tuit o preocupare de scama a Comite­ este şi de a ajura pe cursanţi să înţe­ zarea socialistă", iar pentru anul II matizare a procesului . tehnologie. • i devină foaie subţire, parcurge adevărate nuri de îmngi şi saci de
tului raional de partid Haţeg. Pe tot leagă cîc mai bine cele mai principale „Sistemul mondial socialist". cărora lemnul adus din munţi, este Lemnul este descărcat din vagoane toate dimensiunile, răcii fiecare mnşi-
parcursul anului, comitetul raional de sarcini care sînt în momentul de faţă In cercurile de studiere a Istorici transformat în hîrrie şi celuloză. nă face intr-un singur minut J.200 de
partid a îndrumat şi urmărit cu multă de rczolvac şi în ce direcţie trebuie în­ P.M.R. anul II se va organiza consul­ Anual, combinatul prelucrează cir­ pungi sau 2fl0 de saci de hîrtie.
atenţie întreaga activitate legata de pre­ dreptate eforturile pentru înfăptuirea taţie pe tema: „Pregătirea şi înfăptui­ SĂ N E CUNOAŞTEM PATRIA Ţoale aceste agregate şi maşini
gătirea propagandiştilor, expunerea lec­ întocmai a indicaţiilor partidului nostru. rea sub conducerea P C R. a insurecţiei ca 475.000 mc. de material lemnos. complicate sînt conduse de oameni
ţiilor în faţa cursanţilor, eficacitatea fn acest sens au fost pregătiţi propa­ armate din august 1944. însemnătatea Aproape jumătate din această canti­ tineri, care şi-au însuşit o calificare
învăţământului de partid ctc. gandiştii la cabinetul de partid Aces­ insurecţiei armate", iar la cercurile de tate o constituie rezidurile fabricilor pe transportoare, care îl duc spre to­ prin maşini aproape o jumătate de
Există multiple exemple care arată tora li s-a indicat să studieze cu temei­ economic politică consultaţia „împărţi­ cătoare. Aici el este transformat în kilometru ! înaltă. La le permite ca. de la tabloul
influenţa învăţămîntulm de partid asu­ nicie documentele Congresului al III- rea plusvalorii între clasele exploata­ de cherestea, resturile provenite din aşchii. Aşchiile trec automat prin Uîrtia odată produsă constituie de comandă, cu ajutorul diagrame­
pra îmbunătăţirii continue a activită­ lea al P.M.R., cuvîntarca rostită de to­ toare". prelucrările făcute de întreprinderi­ diverse maşini pînă iau consistenţa materia primă pentru fabrica de lor. semnalelor optice şî acustice, al
ţii în producţie şi în viaţa sociala a varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Consultaţiile vor fi susţinute de către le forestiere. unei paste, trnnsfomiîndu-se pe de­ saci şi pungi din cadrul combinatu­ aparatelor de control să poală in­
membrilor şi candidaţilor de partid, Conferinţa organizaţiei de partid a ora­ membrii Comitetului raional de partid Din aceste rămăşiţe de prelucrare plin în mnterie primă pentru indus­ lui. Sînt 10 linii tehnologice care terpreta mei-sul fiecărei faze a pro­
asupra dezvoltării conştiinţei socialiste şului Bucureşti, materialele Sesiunii Ma­ şi de cei mai pregătiţi lectori ai cabi­ cesului de producţie. Colectivul tî-
a acestora. Rezultatele bune obţinute rii Adunări Naţionale din decembrie netului de partid. şi industrializare a lemnului de ru­ tria hîrliei. produc saci lip iţi Şi cusuţi, apoi 2 năruluî combinat şi-a însuşit tainele
sînt legate şi de o activitate conştiin­ 1963 şi articolul tovarăşului Ion Un ajutor preţios se va acorda prin şinoase, care înainte se foloseau doar înainte de a fi aşternută pe maşi­ linii tehnologice care fac pungi de
cioasă a propagandiştilor şi a tuturor Gbcorghc Maurcr ,,Temelia de neclin­ participarea membrilor comitetului ra­ nile de fabricat hîrtie se face o ul­ diferite mărimi O altă linie esie unei profesiuni, aici, in noua între­
celor care desfăşoară, coordonează şi tit a unităţii mişcării comuniste inter­ ional de partid la activitatea de închi­ pentru foc, se produc anual 50.000 prindere. El munceşte cu entuziasm,
sprijină munca de propagandă. naţionale". Accent deosebit s-a pus de dere a învăţămîntului. tone de celuloză, 00.000 tone hîrtie. timă sortare a materiei prime. Cea destinată confecţionării sforii de străduindu-se să facă tot mai cunos­
In dorinţa de a ajuta cursanţii să în­ asemenea pe studierea Declaraţiei adop­ Prin desfăşurarea convorbirilor reca­ 150.000.000 saci de hîrtie, 5.000 tone mai mică impuritate este înlăturată. hîrtie. Combinatul dispune, de ase­ cută şi apreciată marca noului com­
ţeleagă cît mai bine tezele marxism-lc- tate de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. pitulative se marchează încheierea anu­ Materialul se diluează cu apă în re­ menea, de numeroase alte m3şini
ninismului, linia politică a partidului din aprilie a.c. lui de învăţămint de partid 1963-1964. pungi... binat sucevean.
nostru, la indicaţia comitetului raional Studiind aceste materiale, propagan­ Aceasta nu înseamnă însă încetarea ac­ Potrivit aprecierilor specialiştilor, zervoare speciale. Abia acum îţi dai moderne cu ajutorul cărora se rea­ ELENA ŢUICU
de partid, propagandiştii au prezentat diştii vor fi în măsură să determine ca tivităţii. In cadrul raionului au fost în viitor materia primă a combina­ seama de ce combinatul a fost aşe­ lizează o gamă largă de sortimente: corespondent Agerpres penfru
şi explicat pe larg acestora cele mai în centrul dezbaterilor fiecărui cerc sau luate măsuri pentru continuarea mun­ zat lingă riul Sucevii. Numai pentru hîrtie imprimată în 4 culori, parafi­ regiunea Suceava
principale sarcini care stau în faţa or­ curs să se afle cele mai importante pro­ cii de propagandă pe toc timpul verii tului va fi alcătuită în întregime din
ganizaţiilor de bază, reuşind ca în felul bleme ale politicii partidului, sarcinile sub diferite forme ca: expuneri de
acesta să facă din învăţămintul de partid cc le revin organizaţiilor de partid conferinţe, convorbiri pe teme actuale
un mijloc important în înfăptuirea sar­ Pe prim plan în preocupările comi­ ctc. Se extinde munca
cinilor care stau în faţa colectivelor de tetului raional de partid stau probleme­ Tinînd scamă de faptul că convorbi­
muncă. le de conţinut precum şi acelea de or­ rile recapitulative scot în evidenţă roa­ în brigăzi complexe
Exemple bune în această direcţie ganizare. De aceea, în planul de măsuri dele unui an de studiu pe de o parte,
Una din prevederile planului de ma­
constituie mai ales propagandiştii Gro­ cc Sra întocmit pentru închiderea în- iar pe de altă parte şi unele neajun­ suri tchnico-organizatoricc al L F.
zav Ilie, Bolea Petru şi Aideş loan de văţămînutlui de partid de la oraş au fost suri ce au avut loc în procesul de des­
la Fabrica de produse refractare Baru stabilite sarcini concrete pentru pregă­ făşurare a învăţămîntului de partid, s-a Sebeş constă în organizarea şi extinde­
Marc, care au explicat cursanţilor pe tirea propagandiştilor cu problemele cc cerut organelor şi organizaţiilor de rea muncii în brigăzi complexe cu pla­
larg sarcinile ce stau în faţa organiza­ te vor discuta în cadrul convorbirilor partid ca odată făcînd bilanţul acestei ta în acord global. Sub îndrumarea or­
ţiilor de partid şi implicit a colectivu­ recapitulative, cîc şi sarcini în direcţia activităţi sa stabilească cele mai po­ ganizaţiilor de partid, colectivele sec­
lui respectiv de muncă. Eficienţa aces­ aducerii la zi a tuturor cercurilor. S-a trivite măsuri pentru buna desfăşurare toarelor au manifestat preocupare in­
tora s-a văzut în rezultatele îndepli­ indicat că acolo unde din diferite mo- a muncii de propagandă pe timpul ve­ tensă în această dnccţic încă din pri­
nirii sarcinilor de plan pe trimestrul I livc mai sînt cursanţi care au lipsit rii şi pentru pregătirea deschiderii nou­ mele zile ale anului. In felul acesta s-a
al acestui an în proporţie de 119 la la unele teme, aceştia să fie ajutaţi în lui an de învăţămint. ajuns ca în prezent munca în brigăzi
sută. aşa fel ca să ajungă la zi cu studiul. c o r n e l ii; a r ten ie complexe cu plata în acord global să
Axarea convorbirilor recapitulative Consultaţiile colective îşi aduc o con­ director r.I Cabinetului raional cuprindă 3S la sută din numărul mun­
pe principalele probleme din progra­ tribuţie însemnată la înţelegerea unor de partid Haţeg citorilor. Fruntaş în această acţiune se
ma de învăţămint arc drept scop să probleme şi desfăşurarea convorbirilor situează sectorul de exploatare Oaşa
contribuie la aprofundarea cunoştinţe­ recapitulative la un nivel mai ridicac. care a reuşit ca la toate parchetele de
lor membrilor şi candidaţilor de partid Astfel, la cercurile de studiere a Statu­ Fier vechi pentru fag să lucreze numai brigăzi complexe.
şi a celorlalţi oameni ai munco care y.t tului P.M.R. se va ţine consultaţia „Cen­ Pe sector această formă nouă de mun­
fost cuprinşi în învăţămîntul de partid, tralismul democratic —■ principiu că­ oţelărli că este extinsă în proporţie de 62,5 la
în ceea cc priveşte problemele funda­ lăuzitor al structurii organizatorice de suta. Datorită acestui fapt planul de
Mobilizaţi de către comitetul U.T M.
din cadrul E.M. Rccrila, utcmiştii de producţie a fost realizat pînă în pre­
aici participă cu entuziasm ia acţiunea zent la toate sortimentele şi la toţi in­
ce a crescui peS®utftil patriotică de colectare a fierului vechi. dicatorii. Indicele de utilizare la fag
De la începutul acestui an ei au reu­
a crescut de la 64 la sută planificat, la
şit să colecteze şi sa expedieze oţcl.ă- 80 la sută. Productivitatea fizică pe fie­
* iilor hunedorene cantitatea de 400 tone care muncitor a crescut de la 0,933 la De aici, de la Termocentrala electrică Paroşeni, pornesc spre marile fabrici şi uzine ale patriei sute de
e tu o ooo de ltW/orc energie electrica.
deşeuri fieroase. O contribuţie preţioa­ 1,406 mc/om zi munca, iar productivi­
/Urmare din pag. 1-a) ncuscată s-au pierdut prin rcbutarc să la colectarea fierului vechi au adus-o tatea muncii pe sector a crescut la 109
Deci, practic, nu s-a cîştigac nimic. tinerii din sectorul IV în fruntea că­ la sută. Cîştigul mediu al muncitorilor
de oţel. Pîlnia care s-a montat sub su­ Dimpotrivă, s-a ciuntit din prestigiul
pravegherea maistrului Aron Colcşic colectivului. rora s-a aflat tov. Niculac Ignat, Con­ din brigăzi a crescut şi el în medie cu
n-a fost bine confecţionată şi uscată. f ' um se va munci pe viitor ? Ra;- stantin Brînzan şi alţii. 18 la suta.
De aceea, a perforat. La şarja nr. ° punsul sînteţi chemaţi să-l daţi I CHIRAŞ CLEMENT BODEA
81.938 s-a înregistrat o pierdere de dumneavoastră tovarăşi maiştri şi in­ corespondent corespondent
aproape 24 tone. Cauzele : topire nc- gineri, toţi acei care deţineţi posturi r a ma/orilalcn locurilor de mun* Nicolac Furdul, lotjor, loan Cutămar, un eveniment cu toiul deosebii.
Cum sînt acum ateliereleî privi-
corcspunzătoarc şi închidere de oala. cheie în procesul de producţie. Cu toţii J că Intîlncşll oameni tineri şi mecanic de locomotivă, Plot ca Go/- ti-lc... Cum călătorim î Asta ştifi:
Elaborarea ci s-a făcut sub supraveghe­ aţi dovedit că stăpîniţi bine meseria LA F. c. virstnici care luptă pentru acelaşi cea, timplor şi adii. cu autobuzul şi trenul. Unde locuim ?
rea maiştrilor Gheorghe Baba şi Cră­ şi ştiţi să munciţi bine. Patria arc ne­ scop: îndeplinirea sarcinilor de pro­ De In aceşti oameni alll lucruri
ciun Gabor. A dozat-o (nccorcspunză- voie de oţel mult dar şi de bună ca­ ducţie înainte de termen. Asemenea deosebit de interesante. Am discu­ Trcce/i prin Brad şi p rivii cum arată
oraşul.
tor) maistrul Cornel Raţiu. Oala a fost litate V-ati angajat să depăşiţi pla­ oameni am inlilnit şl la Atelierele tat mai Îndeaproape cu doi mun­
montată de echipa condusă de loan nul, să reduceţi rebutul şi să respec­ centrale din Gurbnrza... Cufitcle citori : unui vitslnic şi unul tinur. losil Fatcaş a votbtt despre grija
Marcu. O altă şarjă înregistrează o taţi sortimentul. Aţi cicat condiţii op­ strungurilor şi rabolezclor muşcau care au vorbit cu mindtic despre stalului nostru pentru asigurarea
pierdere de 20 tone pentru că ansam­ time pentru îndeplinirea angajamen­ din inctotul dur. ia loate maşinile telul cum s-au dezvoltat Atclicicle protecţiei muncii, pentru crearea
blul de turnare s-a montat cu lingo-' tului. Şi, atunci cind le-aţi folosit din se lucra intens. In acelaşi ritm mun­ centrale din Gurabarza In anii regi­ unor condiţii bune de muncă şi de
ticre defecte în schimbul maistrului plin. aţi înregistrat numai succese Aţi ceau lăcătuşii, lo ijotii, cei de la sec­ mului dcmocrat-popular, despic ac­ viată.
Constantin Haralambie. Aha, la fel, produs peste plan oţel mult şi bun. 0 In patru luni 776.000 lei economii suplimentare Io preţul do torul de timplârie. tivitatea lor. ■ V \ in generaţia llnără a Qtdicrdot
pentru ncînchidcrc de oală ş.a.m.d. Şi­ Din el s-au construit numeroase ma­ cost al producţiei © 810.000 lei beneficii peste plan G Produse Fiecare muncitor, tehnician şi /n- f căluşului losil Parcuş nu-l dai /ace parte printre a/|ii şi loan
rul exemplelor ar maî putea continua. şini şî utilaje necesare industriei şi a- peste plan in valoare cie LGOO.OOj lei. gincr este conştient de laplul că ^ mal mult de 50 de ani. Arată Tod, maistru la lorjă şi turnătorie.
Comentariile nu-şi mai au locul. lucrările pe care le execută prezintă destul de bine, Iar In executarea lu­ Cind a venit aici cu ucenic avea
griculturii Aţi primit felicitări. In esen­ Angajamentele luate de către colecti­ Jrcptîitdu-şi atenţia spre micşorarea o importantă deosebită pentru bunul
Este drept, unii mat vin cu justifi­ vul de muncitori, ingineri şi tehnicieni consumurilor specifice de materii prime crărilor este la lei de Indemina/ic numai II ani. Existau doar citevn
din
mers al exploatărilor miniere
carea : „Am avut nni puţine pîlnii de ţă, condiţiile au rămas aceleaşi. De de la F C Orăştic, în cinstea celei de a şi materiale, colectivul de aici a reuşit munţii Apuseni, ca si din alte părţi ca acum 20 de ani Şl totuşi losil maşini învechite. La sectorul lorjă
turnare şi din cauza aceasta le-am mon­ dvs. depinde daca le vc-ţi folosi aşa XX-a aniversări a eliberării patriei, sînt să realizeze la acest capitol peste 70.000 Parcaş a depăşit virsia de 70 ani. se lucra In majoritatea cazurilrn
tat verzi’'. Dar cinc-i zorea ? Tonele încîc să ştergeţi pata de pe graficul traduse cu muie succes în fapte La a- lei economii. Alte 70.000 Ici economii Căci aici se execută reparata cu­ A ieşit demult In pensie, dat nu manual. Dezvoltarea minelor din
rente, mijlocii şi capitale ale utila-
care s-au cîştîgaţ prin montarea lor secţiei. Posibilităţi aveţi. ceasta contribuie munca politica des­ s-au realizat prin reducerea cheltuie­ jului minier din cadrul Trustului poate sta acasă. Nu se poate des* Munţii Apuseni, înzestrarea lor cu
piirfi de atelieic, unde lucrează de
făşurată de organizaţiile de bază P.M.R. lilor comune de fabricaţie ale secţiilor Aurului Brad, Tnisiului minier Deva, 30 de ani. Dacă mai socotim şi cei mecanisme mnderne, de mate pro­
care, sub îndrumarea comitetului de şi a cheltuielilor generale ale întreprin­ Trustului minier Baia Mare, Trustu­ peste ^0 de ani lucraţi fn Valea Jiu­ ductivitate, au impus mărirea capa­
partid, mobilizează şi însufleţesc masele derii. Reducerea cheltuielilor se dato- lui minier Banat etc. Se execută cităţii atelierelor din Gurbarza. In
în lupta pentru îndeplinirea angaja­ reşte bunei gospodăriri a fondurilor ma­ şi se repară printre atlete: colivii lui, ne pul cm da scama ce activitate anii regimului dcmocrat-popular s au
iB mentelor. Măsurile tchnico-organi/.atori- teriale şi băneşti, depăşirii planului de de cxfiactic cu I pînă la 3 c/o/c, se îndelungata aic baci-Farcaş. El a amenajat două ateliere de timplârie.
cc luate de către conducerea fabricii şi producţie şi creşterii productivităţii icpata maşini de încălcat, incomoti- cunoscut din plin condiţiile de mun­ unul pe litiu bobinaj ŞÎ luctâtl elec­
In primăvara aceasta au fost însămîn- soiuri şi hibrizi noi, majoritatea obţi­ aplicarea lor în viaţă, buna organizare muncii. ve clcctiice, se execută piese de că ex/sfenic fn anii regimului tre­ trice şi atlete. O atenţie deosebită'
ţatc pentru a fi înmulţite 38 de soiuri nuţi de specialişti romîni. Cele mai pro­ a muncii, perfecţionarea procesului de Depăşirea lună de lună a planului la sclutnb pentru pctloiatoarc, ciocane cut. Unde lapte I-au rămas înti­ s-a acordat înzestrării atelierelor cu
şi hibrizi noi de plante agricole obţi­ ductive soiuri cu calităţi mai valoroase, producţie şi aprovizionarea la timp cu producţia globală şi marfă, creşterea de abataj pentru uzinele de ptepa părite fn memorie pentru toata maşini moderne. Acum lunciionează
nute în staţiunile experimentale. Prin­ corespunzătoare condiţiilor climatice materii prime şi materiale a făcut ca productivităţii muncii. îmbunătăţirea ra ic a mincieutiior. se ‘construiesc viata. Cină il întrebi cum se lucra la ateliere 26 strunguri paralele, un
tre acestea se află hibrizi dubli de po­ ale ţării noastre şi mai rezistente la prevederile planului de producţie sa fie calităţii produselor, micşorarea sistema­ instalaţii de semnalizare pentru uni­ înainte de 23 August Iu ateliere, fo­ şininq „Carusei". 12 maşini de gău­
rumb, soluri noi de grîu de toamnă, boli şi dăunători decît cele folosite în depăşite în mod simţitor la toţi indica­ tică a consumurilor specifice etc., au tăţi miniere şi multe altele. sil Fatcaş tine sa tocă putină isto­ rit, 4 licrăsltaic alternative pentru
rie.
cartofi, leguminoase, plante tehnice Şi cultură, vor fi înmulţite în anii urmă­ torii. Echiparea maşinilor de injecţie de dat posibilitate colectivului de la F.C tăiat metal, 2 fierăstraie circulare. 2
furajere, soiuri de legume. Aceste so­ tori pentru a fi răspînditc în producţie. la atelierul de mase plastice cu matriţe Orăştic să realizeze in perioada I ianua­ Inttcacja gumă de lucrări preten­ — Am început sil lucrez la atelie­ prese cu excentric, 4 inaşin/ de Irc-
iuri au fost încercate în diferite regi­ La unele din acestea perioada de expe­ de construcţie noua, cu mai multe cui­ rie — I mai a.c. economii suplimentare ţioase este opera unui colectiv în­ re acum 30 de ani. Ele aparţineau z q i , 3 maşini de rabotal, au losl in­
chegat. stăpin pe tehnica înaintată.
uni şi au dat producţii nui bune Jccît rimentare se încheie în vară şi buri, a dus la creşterea randamentului la preţul de cost al producţiei în valoa- Acesta este unul din motivele prin­ societăţii „Mica“. De lapl era un stalate trei c'ocane cu aer compri­
cele existente în cultură. toamnă şt sînt însămmţatc pe supra­ acestor maşini, la îmbunătăţirea cali­ ic de 776.000 lei, beneficii peste plan cipale /icnim cuie planul de produc­ mic atelier cu cltcva maştni-une/lc mat la sectorul foijă şl alic maşini
Tot în primăvara aceasta au fost în- feţe mai mar» pentru a fi rapid înmul­ tăţii produselor şi la micşorarea con în valoare de R10.0CO Ici şi să dea peste rudimentare cu care mal mult re şi utilaje moderne. Maşinile sini
sămînţatc pe terenurile centrelor de în­ ţite şi generalizate în cultură în vede­ simţurilor specifice. prevederile planului de producţie pro­ ţie a losl depăşit in liecate lună la chinuirii. Făceam unde reparaţii ta m/nuite de muncitori cu o buna ptc-
toii indicatorii. In plus pe primele
cercare a soiurilor pentru a fi verifi­ rea sporirii producţiei. In scopul îndeplinirii şi depăşirii pla­ duse în valoare de 1.800.000 ici. patru tuni ale anului au losl rea- utilajul cu cate se lucra in mină. r/a/irc profesională. Mulfl dintre el
Nu aveam noi preu mul/ de lucru,
cate în zone diferite de cultură 735 de (Agerpres) nului şi a angajamentelor s-a pornit şi Succesele dobîndite au însufleţit şi luate economii la preţui de cosi in deoarece Iq mină se muncea mol nu crescut sub soarele lui 23 Au­
o acţiune susţinută pentru punerea în mai mult colectivul acestei fabrici, i-au valoare de 230.000 tei, tată de an- nud/ manual, lini aduc aminte cum gust. Printre oceşlia se află şi piais-
valoare a rezervelor interne. Tinînd dat un nou imbold în muncă. In pre­ (/a/aincniut de 231 000 lei luat in trul loan Tod, cate Împlineşte 20 de
seanţă că elementul cu ponderea cea zent în toate secţiile şi ac el ici ele fabri­ cinstea aniversării eliberării pali ici, călătoream de la Brad la atclictc. ani de activitate la alelictc.
Veneam cu trenul in vagoane des­
mai marc în preţul de cost este coaja cii se desfăşoară o întrecere tot mai sus­ P i ouă generalii de oameni unifi
de molid — materie primă pentru fa­ ţinută pentru a se obţine, în cinstea f-a obţinerea acestui succese şi-a chise. Apoi ceva mai lirziu s-au in­ lnlr-ui\ singur glnd luptă pentru
bricarea caninului praf — a fost îmbu­ celei de a XX-a aniversări a eliberării adus eoniiibulia întregul colectiv. trodus două vugoanc de inatlă. unul a Iniimpina cea mai marc sărbătoa­
nătăţit procesul tehnologie de fabrica­ tării, succese şi nui importante în în­ S-tui evidcnliat in mod deosebit pentru funcţionaţi şi alint pentru re a poporului nostru cu succese
deplinirea şi depăşirea planului de pro­
ţie şî astfel consumul specific a fost re­ ducţie. creşterea productivii iţii muncii muncitori ca Dionisic Papp, slrun- meseriaşi. Cind s-au pus in tunet ur­ deosebite in muncă.
dus de la II kg materie primă pentru ţi realizarea de economii şi beneficii r/ar, Nilă V idu, şct echipă lăcătuşi. ne două vagoane de persoane a lost V. ALBU
! kg. de tanin praf, la 10,3 kg. ht- peste plan.
*
PE ŞANTIERELE i.C.S.H. ta dispersării locurilor de muncă ne am timp condiţiile de lucru pentru excava­
orientat spic folosirea unor utilaje de toare, drumurile de acces nu sînt asi­
mică mecanizare, cu viteze mari de de­ gurate la un nivel corespunzător, iar
plasare, Jn aceste cazuri s au folosit reparaţiile utilajelor se mai execută de
M T.Z.-uri autoîncărcătoarc, lopeţi me­ slabă calitate.
canice, pompe de mortar, macarale fe­ Pentru eliminarea acestora ne propu­
reastră, macarale po pneuri, săpătoare nem ca serviciul producţie, împreună
I Iunedo.u a este un imens şantier. să riduăm pe verticală sute de mii de de constatările de pe teron ci informea­ de şanţuri, excavator pe C f ctc. De cu serviciul mecanic şef să examineze la
Pretutindeni se construieşte, se înalţă tone de cărămizi, betoane, lier bctuii ză serviciul producţie dacă utilajele asemenea s-a extins şi glisarea unor con­ faţa locului modul cum s-au asigurat
noi obiective industriale, sute de apar­ ţi alte materiale Or, pentru înregistra­ sini raţional folosite, precum şi despre strucţii. Coşul de fum de la cuptorul 7 condiţiile pentru deplina funcţionare a
tamente. Excavatoarele îmbucă vicios rea unui ritm susţinut de muncă şi deficienţele constatate. In privinţa fo­ a nmi oţeiării electrice s a glisai pe utilajelor, precum şi felul cum sine
pâmîmul, macaralele ridica spre cer predarea obiectivelor la timpul oportun, losirii intensive a utilajelor vreau să principiul folosit la înălţarea blocurilor amenajate drumurile de acces. Numai
cantităţi mari de materiale, utilajele, în s-a impus ca o necesitate folosirea cil ni.li relev şi alte măsuri aplicate. Prin­ mrn. Astfel s-a ajuns ca zidăria inte­ cind ele vor fi deplin asigurate se va
ansamblu, sint in continuă mişcare. mai judicioasă a utilajelor de caic dis­ tre acestea se numără: urmărirea în­ rioară şi beton a rea coşului să decurgă dispune repartizarea mecanismelor că­
Cum c şi firesc într-o asilel de împre­ punem. deaproape a realizării planului de repa­ simultan, ceea ce a condus la sporirea tre beneficiar. De asemenea, în vede­
jurare se nasc în mintea vizitatorului — Cc s-a întreprins pentru atinge­ raţii şi rcviz.ii tehnice, folosirea utila­ vitezei de avansare la 2 metri pe zi, rea îmbunătăţirii calităţii reparaţiilor
numeroase semne de întrebare. Multe rea acestui ţel ? jelor grele în două schimburi, precum L\ţă de numai 1 metru la două zile, nc-Am propus c.i membrii comisiei de
dintre acestea se referă de buna scamă — In primul rînd o dcfatcarc judi­ şi asigurarea unor locuri de muncă de­ cît se realiza înainte cu ajutorul cofra- recepţie să acorde calificative unn:?i
şi l,i felul cum e coordonata activitatea cioasă pe trimestre a planului anual, pe numite de noi tampon, unde se vor rc- jcloc paşitoarc. după prima funcţionare a utilaielur y:c
utilajelor, cum se asigură mecanizarea volumele nui importante de lucian lugia mijloacele de transport auto în Necesitatea preparării unui volum im­ teren. In caz că în scurta perj.i.nlă de
operaţiunilor grele, cu volum mere de grele. La nudul lor planurile trimes­ timpul eventualelor defecţiuni a exca­ portant de betoane ne-a determinat ea probă nu s: vor obţine cele mai bane
muncă, impuse de necesitatea constru­ triale au fost divizate, rcpartizîiulu-se vatoarelor, să creăm o fabrică de betoane, unde 95 rezultate, utilajul va fi retras ii se va
irii unor importante obiective indus­ şantierelor sarcini lunare şi săptămina- la principiu cam astfel sînt planifi­ la sută din producţie este mecanizată şi verifica încaotlată starea lui. Şi în s/îr-
triale. La asifvl de întrebări ne-a răs­ Ic. Concretizai ca maximă a activităţii cate şi urmările lucrările cc trebuie parţial automatizată Aici, din buncărc- şir, aş aminti ca o ultimă măsură, iv,c-
puns într una dm zilele trecute tov. se face pe baza planurilor săptâmîna- efectuate cu ajutorul utilajelor. Insă nu­ lc de depozitare cimentul este trans­ nîtri să intensifice folosirea util irului,
ing. Ah Sezai, şeful serviciului produc­ Ic. In fiecare sîmbată, şefii de şantiere, mai această acţiune nu avea darul :ă portat cu ajutorul elevatoarelor cu organizarea muncii pe două şi clnar uci
ţie al 1 C.S. Hunedoara, lata şic scurt împreună cu serviciul mecanic şef, sub intensifice ritmul de execuţie, să scur­ melc în fabrica propriu-zisâ. Tot me­ schimburi, acolo unde condiţiile sini pe
citcva relatări din convorbirea avută. îndrumarea serviciului producţie, sta­ teze termenele de dare în folosinţă a canic, balastul şi nisipul trec prin cîn- deplin creare. ,
bilesc sarcinile de execuţie pe următoa­ tare automate, iar pe benzile rulante ☆
— Cc lucrări mari importante aveţi obiectivelor. Extinderea mecanizării tu­
de executat in anul 1964 ? rele 7 zile, precizînd totodată utilajele turor lucrărilor cu volum marc de ajung la betonierele acţionate electric, Din situaţiile statistice existente la
necesare şi graficul calendaristic de muncă, precum şi folosirea mijloacelor ‘lo t mecanizat efectuăm şi extragerea I.C.S II reiese cn claritate un (apt. Şi
— Planul de construcţii pe anul în mişcare a acestora, în funcţie de nece­ balastului în cariera de la Strci-Călan. anume, că indicii de utilizare intensivă
curs urmăreşte în continuare dezvolta­ sităţi. Sîmb.ua se stabileşte concret şi de mica mecanizare a constituit perma­ In rîndurilc de faţa am relatat unele a utilajelor au fose realizaţi şi depăşiţi,
nent pentru conducerea întreprinderii
rea şt modernizarea combinatului side­ cc anume lucrări se efectuează cu ele, o problemă la ordinea zilei. Tocmai de măsuri privind folosirea utilajelor, ex­ lată numai două exemple. La excava­
rurgic, sistematizarea oraşului prin exe­ la cc puncte de lucru se găsesc. In ace­ aceea s-a urmărit ca la săpături de fun­ tinderea mecanizării pe scară tot mai toare, prevederile au fost depăşite în
cutarea a numeroase locuinţe pentru laşi fel se procedează şi cu planifica­ daţii şi canalizări, nivelări de teren, largă. Trebuie însă să amintesc şi fap­ medic cu* 5-6 la sută, iar la autoîncăr­
oamenii muncii. Volumul cel mai mate rea mijloacelor de transport. transportul materialelor pe verticală sa tul ca pe şantiere se mai manifestă de­ cătoarc de trei tone, cu circa 10 pro­
de lucrări îl ocupă execuţia cuptoare­ Pentru obţinerea unor rezultate mai se facă mecanizat. In acest scop au ficienţe, mai cu scamă în privinţa fo­ cente. Sînt cifre care ilustrează convin­
lor Martin m. 7 şi 8, modernizarea bune dispecerii de teren ai serviciului fost folosi'C excavatoare, buldozere, losirii utilajelor. gător preocuparea cc există pentru fo­
Bobinai ca unul motor electric cere stăpînirca temeinică a cunoştin­ furnalului 7 din cadrul C.S.H., constru­ producţie urmăresc zilnic cum se în­ macarale de mare capacitate, caic au — Care sînt acestea şi cc vă propu­ losirea raţională a utilajelor, în scopul
ţelor profesionale. Priceperea şi înde minarea, dragostea faţă de meserie, l-au irea a 1 3S8 apartamente şi altele. Pen­ deplinesc sarcinile trasate, cum se rea­ înlocuit munca manuală a suie do neţi pentru eliminarea lor ? intensificai ii ritmului de execuţie, a
rdus ş. bobinatorului loan Loga de la atelierul de reparaţii electrice a C. S. tru o sumară informare, am să redau lizează volumele de lucrări repartizate muncitori. Utilajele grele au fost şi vor — Dintre neajunsurile cc-şi fac loc predării înainte de termen a fiecărui
Hunedoara înaltul titlu de „Fruntaş în întrecerea socialistă" pe anul 1963, o singură cifră. Pe anul în curs va tre­ pe utilaje în ziua respectivă şi deci in­ fi folosite numai pentru lucrări cu vo­ mai frecvent pe şantiere amintesc ca obiectiv.
semn de preţuire a muncii.
bui să excavăm 1.565.000 m.c. pâmînt, dicii intensivi de exploatare In funcţie lum marc de execuţie. In rest, daroii- încă nu se pregătesc întotdeauna din A. OARCA