Page 69 - 1964-05

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNîŢt-V A l
V l s i t f a p a ee ş e d iB î t e ! a B i
ItepuhBicii ÂE°abe YeBiien9

Abdullah al^Sallal
$> Zile de intense eforturi şcolare:
— In pragul maturităţii, La Ploieşti, Sinaia şi Braşov
— Orele de dirigenţie,
— Despic ajutor şi studiul indi­ Preşedintele Republicii Arabe Yemen, lah al-Sallal a semnat în cartea de aur
vidual, Abdullah al-Sn!lal şt persoanele oficia­ a uzinei, fclicitîiul colectivul de aici
— Ln înălţimea cerinţelor pro­ la care il însoţesc au plecat vineri în- pentru rezultatele obţinute în muncă
ducţiei tr-o călăcoric prin ţara. Oaspeţii sînt şi urîndu-i noi succese în activitatea de
(pag. 2-a) ; însoţiţi de Gogu Rădulcscu, vicepre­ viitor.
0 Din activitatea organizaţiilor şedinte al Consiliului de Miniştri şi
U.T.M., Eduaal Mczinccscu, adjunct al minis­ După vizita făcută la Ploieşti, oaspe­
+ Vă prezentăm : S. M. T. din trului afacerilor externe.
Haţeg, ţii ycmemţi şi-au continuat călătoria pe
♦ Sport Preşedintele Yemenului şt celelalte Valea Prahovei, oprindu-sc la Sinaia,
(pag- 3-a) ; persoane oficiale s-au oprit la uzina de unde au participat Ia un dejun oferit în
utilaj petrolier „1 Mai" din
Ploieşti,
cmstea lor. După amiază, ci au vizitat
O De peste hotare
(pag. 4-a). unde au fose salutaţi de Constantin Nâ- Muzeul Pelcş, după care au plecat la
cuţă, adjunct al ministrului industriei Braşov, unde au fost întîmpinaţi de
construcţiilor de maşini şi de conduce­ conducători ai organelor locale de stat
rea uzinei. şi organizaţii obşteşti.
La Uzina „V ictoria" Călan In amintirea vizitei, mareşalul Abdul­ (Agerpres)

Hunedoara,

Colectivul de munca al sectorului tea este şi urmărirea analizelor granu- Sirenele cheamă din nou. Din Ion­ tetului de partid, tovarăşul Tomu
furnale de la uzina „Victoria" Călnn lometricc ale materiei prime, şi încăr­ ic coifurile Hunedoarei grupuri, gru­ Constantin. El trece pe la liccarc
şi-a depăşit planul de producţie de la carea furnalelor cu cocs cîc mai cores­ puri de oameni se îndreaptă spic cuptor şi atrage atenţia asupra re­
începutul acestui an şi pînă la data de punzător. In acest scop s-a trecut la marde combinat ; pe aleia principa­ butului.
19 mai cu 2.282 tone fontă. cernerea diferenţiată a cocsului cu aju­ la totul pare un iluviu viu. E ora — Avc/i grijă cum lucraţi -, in ul­
Cantitatea de fontă produsa peste torul a trei site vibratoare. cind pe aici se circulă intr-un sin­ timul timp am depăşit rebutul qd-
sarcinile de plan a fost obţinută în­ O atenţie însemnată a fost acordată gur sens : spre aqtegolc. mis. Mai multă alentic...
deosebi prin reducerea consumului spe­ respectăm graficului de încărcare şi Simultan, şi cam in acelaşi lei, se
cific de cocs. In trimestrul 1 al anului de descărcare a furnalului. Intre echi­ Se predă ştafeta lace predarea schimbului in hala do
consumul specific do cocs tehnic s-a pele de furnalişti şi echipele de la în­ turnare, in toate compartimentele
redus cu 2S kg. pe tona de fontă. Tn cărcare a existat o permanentă legătu­ ia secfia a tl-a lumalc — acelaşi olclărlel.
luna aprilie şi în cele 20 de zile ale lu­ ră. Prim-fui naliştii se interesau îndea­ entuziasm clocotitor pe care l-am in-
mi mai cu 68 kg. pe tona de fontă şi proape asupra felului cum se execută tilnit în lot cursul acestui an. La Programare specială
lurnalul 6 se porc că se peticcc ceva
respectiv cu 113 kg. pe tonă. Ce măsuri încărcarea furnalelor, dacă reţeta pres­
au fost luate în acest sens ? crisă este respectată, dacă materialele deosebit. Intr-un anume punct s-au Erau adunafi mai mulţi maiştri si
adunat mai nutlli oameni.
Mai întii de toate trebuie amincie cc urmează a se introduce în agregate muncitori. Pe scaune nu luase loo
— După cum vezi, nici o scăpare nici unul ; de. unde concluzia că dis-
faptul că conducerea sectorului, între­ sînt bine dozate şi sîne de calitate bună. de aer cald I cufia era operativă, i^laislnil Dumi­
gul colectiv de muncă, îndrumat de or­ Cei de la încărcare se interesau dacă Cel care vorbeşte este prim-iurna- tru Oruşanu prezentă situaţia din
ganizaţia de partid, s-a preocupat în­ mersul agregatelor este uniform, cum tistul Gheorghe Schncl. Gesticulea­ schimbul de dimineaţă :
deaproape de asigurarea mersului uni­ se comportă materia prima în furnale. ză, mai arată ceva. Lipşa Petru, tot — Azi avem programare specia­
form al agregatelor, de scurtarea tim ­ La rîndul lor fiecare echipă, atît de ' prim-lumalisl, cate lucrează in lă ; am laminai oteluri aliate. Tre­
pului de mers încetinit, respectarea ter­ la încărcare cît şi de la descărcare şi-a schimbul III, urmăreşte atent ex­ buie să avem gn/ă de cuptoare.
menelor de reparaţii a furnalelor, mic­ îmbunătăţit organizarea muncii. In ca­ plicaţiile, examinează ba o piesă, — La linie, toiul' a- decurs bine —
şorarea timpului planificat de reparaţii drul echipelor muncitorii au fost îm­ ba alta. completează maistrul laminator
şî îmbunătăţirea calităţii acestora. A părţiţi judicios pe operaţii de lucru, ţi- — Afi lucrai Inimos — spune el. Constantin Petru.
existat o permanentă preocupare pen­ nîndu-sc scama de calificarea fiecăruia. Si de pierdut, n-nţi pierdut nim ic;
tru realizarea unei temperaturi cît mai Pentru economisirea unei cantităţi în­ e drept s-a slafionat pufin, dar s-a Unde Indicaţii sini date de in­
ridicate a aerului insuflat în furnale. La semnate de cocs conducerea sectorului Din brigada Iui Niţâ Burtea de la E.M. Uricani, fruntaşă în întrecerea socialistă, face parte şi schimbul con­ pus lurnalul la punct şi vom ciştiga ginerul Pasat Nicolac, şciu) lami­
furnalul nr. 1, de pildă, s-a realizat o furnale, întregul colectiv de muncă, în- dus de loan Asmarandi (în fotografic). Organizîndu-şi temeinic lucrul, mine i ii din acest schimb îşi depăşesc cu mai mult. Important c că vom pu­ norului de 800 m / i i .
temperatură a acrului insuflat de 800 drumac de organizaţia de partid, se va regularitate sarcinile de plan cu cîtc 5—7 procente. Foto ; V. ONOIU tea economisi şi mai mult cocs do­ Foc nestins
grade Cclsius, iar la furnalul nr. 2 de preocupa şi pe viitor de aplicarea în cil pină acum...
830 grade Cclsius. producţie a unor măsuri bine gîndite. Primim explicaţiile necesare de Sirenele cheamă din nou. Din toa­
*
Obţinerea acestei temperaturi a fose S-a prcconiznc continuarea studiului şi Creşte parcul Iq tovarăşul Gheorghe Uumilriu, se te secţiile combinatului. se. revarsă
posibilă ca urmare a exploatării raţio­ încercărilor de insuflarc a cărbunilor CO T f D i E N E crctarul organizaţiei de partid, dm tluviul viu al celor care timp de 8
nale a caupcrelor, întreţinerii în stare mărunţi, a scmicocsului şi cocsului de de a u îo v ^ltic u fie schimbul D : ore au stăplnit cu pricepere şi hăr­
bună a instalaţiilor cu care ele sînt pre­ fluidizare prin gurile de vînc. Se va stu­ — Se predă schimbul; noi zicem nicie agregatele de loc. Se discută .
văzute. dia aplicarea cernerii minereurilor la si­ De curînd, parcul de autovehicule că se predă ştaleia întrecerii. Pnm- cu însuHclirc, se spun glume, se j
O contribuţie însemnată Ia economi­ lozurile de zi. Va exista o permanenta Consfătuire cu legumicultoarele apnrţinînd întreprinderii regionale de lumalistul care a lucrat îl informea­ rkle. Pe graticc au opătut cilrc noi,
sirea cocsului a adus-o şi reglarea bazi- preocupare pentru asigurarea mersului transporturi auto Hunedoara-Deva a ză, in amănunt, pe cel care intră care bucură. La secţia a tl-a lumalc
cităţii zgurii. Au fose luate asemenea uniform al furnalelor, respectarea gra­ Comitetul raional Alba al femeilor, în cclaborare cu consiliul agricol crescut cu încă 29 de maşini. Printre in schimb asupra mersului ac/rcga- citim că In luna mal, pînă in ziua
măsuri îneît zgura să aibă o bazicitatc ficului de încărcare şi descărcare, asi­ raional, a organizat o consfătuire cu colccrivi.m’c care muncesc în sectorul acestea se află 20 de autocamioane, 5 tclor, asupra lucrărilor care s-au de 18, s-au produs peste pion 2.000
cît mai scăzută. Iar pcnrru respectarea gurarea agregatelor cu materia primă de legumicol al G.A.C. Au participat un număr de 65 tovarăşe, brigadiere, şefe aucobasculancc şi 4 autobuze, toate de executul. Schnel l-a informat pe tone lontă ; la O.S.M. nr■ 2 — 6.150
strictă a nivelului de încărcare pres­ calitate corespunzătoare, executarea la de echipă şi legumicultoare din raionul Alba. fabricaţie romîncască. Noile autovehi­ Lipşa despre qarnarea unui şubău tone otel; Iq laminorul de 800 mm
cris la cele două furnale s-a modificat timp a reparaţiilor planificate etc. Toa­ cule au fose repartizate autobazelor la lurnalul 6, lucrate care s-a lă- — 950 tone laminate...
lungimea sondelor şi a instalaţiei pen­ te acestea, sînt menite să contribuie la In cadrul consfătuirii s-au prezentat trei referate. Tcv. mg. C. Bica, a I.R.T.A, Deva, Alba Iulia, Brad, Petro­ cui in cursul dimineţii. La turnate şi cuirtoare, la lami­
tru măsurarea diferenţei de nivel a în­ reducerea în continuare a consumului vorbit despre realizările din anul 1963 şi sarcinile pentru 1964 în legumicultura şani şi Sebeş. noare, locul se inietcşlc ; oameni
cărcăturii. Priit modificările aduse s-au specific de cocs si obţinerea pe această raionului, tov. ing. N. Hăbaşcscu, a vorbit despre metodele şi rezultatele ob­ Pentru ca noile maşini să fie raţional „ Totul este în harnici îşi predau unul altuia şta­
eliminat dereglările care aveau o influ­ calc a unei cantităţi însemnate de fonta ţinute în cultivarea legumelor timpurii la G.A.C. Miceşti, iar tov. ing. L. Pe- folosite şi bine întreţinute, acestea au feta întrecerii. Predarea schimbului
enţă negativă asupra încărcării furna­ de calitate cot mai bună peste plan. trovici, despre sarcinile comisiilor de femei în sporirea producţiei legumicol:. fost încredinţate celor mai buni şoferi, Ofelăria Martin nr. 2. In junii pare aceeaşi în liccarc z.i; se ra­
lelor. Participanţii la consfătuire au p u r Vl' discuţii, Apoi au vizitat giădi- cu o bogată experienţă în conducerea cuptoarelor — lorlotă de oameni. portează despre srarca agregatelor,
O /năsură. care şi-a dovedit eficacita­ L, DEMETER auto vehiculelor. Prin sticlele de cobalt se exami­ mersul şariclor, programul de lami-
ndc de legume de la G.A.C. Miceşti, Alba I vi li a şi Şard. nează baia de ofel incandescent : se norc. Şi totuşi astăzi e ollccva de-
I. BODEA exprimă păreri, se transmit indicaţii. cît ieri; deosebirea constă In în­
Sesâmae Ultimele pregătiri corespondent ică Ion, care a condus echipa de preocuparea mereu crescindă, ge­
Jua cuptorul 4 pr.im-bppitorul Băş­ sufleţirea cu cate se munceşte, in
penh'ii examen de diplomă dimineaţă, ll informează pe Marian nerală, pentru mai mult, mai bun,
Un mănunchi de tineri croitori, ciz­ tăţile cooperativelor meşteşugăreşti din „R evista co m orilor14 Axente, cel care preia agregatul: mai ieftin. E un loc care — aidoma
— Toiul este in ordine. Cuptorul celui din agtcgale — nu numai că
Ministerul Invăţâmîntuluî a aprobat dii tehnice, care au funcţionat între mari, coafeze, frizeri; electricieni s-au oraşul regional Deva, prinzînd în acul la Hunedoara şi OrăşHe funcţionează minunat. Am elaborai nu se stinge, dar se inlctcştc. E
organizarea între 1-15 decembrie 1964 anii 1948-1953. întîlnit scară de scară, în această săp- satirei şi unele deficienţe cc se mai în- o şarjă de otel pentru ţevi. Acum lupta pentru îndeplinirea exemplară
s unei ultime sesiuni de examen de di­ La acest examen se pot prezenta nu­ tnmînft, Ia clubul cooperativelor meşte­ tîlncsc. Colectivul Teatrului de Slot de es­ se încarcă... a sarcinilor jnctcdinlalc de partid,
plomă pentru elevii fostelor şcoli mc- mai elevii fostelor şcoli medii tehnice, şugăreşti din oraşuT Deva. Au făcut ul­ tradă din Deva a prezentat la Hu­ pentru intimpinarca celei de-a
care au susţinut examenul de diplomă timele retuşuri programului de brigadă In spectacolele prezentate pînă acum, nedoara si Orăşlie noua sa premieră Sini de fotă şi inginerii Oprencs- XX-a aniversări a chbcrăiii patriei
cel mult de 3 ori şi lucrează efectiv în cu care duminică se vor prezenta Ia cît şi în cadrul fazei orăşeneşti a con­ — „Revista comorilor". Publicul spec­ cu Alexandru $i Coslea Zaharia. In cu tot ceea ce e mai Irumos, tnai
specialitatea pentru care s-au pregătit. faza regională a celui dc-al VII-1ca cursului, unde a ocupat primul loc, b ri­ tator a primit cu căldură spectacolul, discuţie Intervin şi c i; complotează, valoros.
L a c o n c r e t Cei interesaţi se vor adresa ministere­ gada artistică do agitaţie a cooperative­ liind viu aplaudat. pun Întrebări, dau indicaţii. Pe plat-
lor şi celorlalte instituţii şi organizaţii concurs al formaţiilor artistice de ama­ A. SUCIU lonnă se găseşte şi secretarul comi­ N. ANDRONACHE
centrale de care au aparţinut şcolile res­ tori. Programul lor aduce în vers şi lor meşteşugăreşti din Deva s-a bucu- V. PORUMBACU
Pe şoseaua Zlatiu — Almaşul pective. cînt elogii hărniciei oamenilor din uni­ r ic de un binemeritat succes. corespondenţi
lire, în punctul numit „Plai",
i de mai multe luni, expusă
ncmperiilor naturii, o bobină
i cablu de tracţiune... fără stă-

II
B

Brigăzi fruntaşe Culturi duble ps suprafeţe cit mai mari
Colectiviştii din satul Boz, raionul vişti din cele trei brigăzi de cîmp s a
Ilia, au terminat printre primii pe ra­ reuşit c3 pînă la aceasta data să se exe­ După cum se ştie, creşterea efective­ starea de umiditate a solului. Lucrările
ion plivitul celor 215 ha. cultivate cu cute prăşiIa I pe cele 10 ha cu sfeclă lor de animale şi a producţiei de lapte, de îngrijire trebuie executate cu ace­
griu şi orz. Concomitent cu aceasta s-a de zahăr şi floarea-soarclui şi să se pră­ carne, lînă ctc. sînt influenţate în mă­ eaşi accnţic ca şi la celelalte culturi.
trecut cu toate forţele la efectuarea pri­ şească manual 6 ha. cu cartofi. sură hotărîroarc de modul cum este Lucrul cel mai important pentru ob­
mei prăşite pe cele 22 ha. cultivate cu Fruntaşi la întreţinerea culturilor sînt asigurată baza furajeră în cadrul fiecă­ ţinerea de rezultate cîc mai bune este
cartofi, 5 ha. cu sfeclă de zahăr şi 5 colectiviştii din brigăzile I şi a 111-a rei unităţi agricole. De aceea în acea­ ca terenul de pe care s-a recoltat se­
ha. cu floarea-soarclui Participînd în M. ŢIC sta perioadă trebuie acordată o marc cara să fie imediat eliberat şi arar, de­
fiecare zi la lucru cîtc 130 de colecti­ corespondent importanţă folosirii raţionale a păşuni­ oarece orice întîrzicrc duce la pierde­
lor şi ierburilor din păduri, îngrijirii rea unor însemnate cantităţi de apă din
Prăşesc sfecla, cartofii şi floarea-soarelui culturilor de plante furajere, precum şi sol şi deci la diminuarea producţiei,
recoltării nutreţurilor verzi pentru fîn
lata de cc este necesar ca în cadrul fie­
sau însilozări timpurii. cărei gospodării colective şi de stat
AvînJ în vedere faptul că obţinerea ează lucrarea cu supa rotativa. La reali Totodată, pentru _________________ ______________munca să fie astfel
unor recolte sporite este condiţionată zarea lucrărilor amintite o contribuţii, . organizata îneîe su-
în marc măsură şi de bum întreţinere de seamă şi-au adus-o colectivişti sporirea producţiei LA ORDINEA ZILEI
— Ce zici soro, c a Exploatării a culturilor, colectiviştii din Drîmbar. de furaje prezintă o prnfcţclc, fie ele cît
Achim Berghian, Petru Jur/, Eva Mag
miniere Zlatna ? raionul Alba au trecut cu forţe sporite da, Simion Teodor, Ana Berghian. To ---------------------------------------------------- de mici, de pe care
— Nu dragă, cred că-i a /.S.E.AI.- marc însemnătate
a Iul, la efectuarea acestor lucrări. Pînă Ia dor Cosma şi alţii. Dintre brigăzi s-a faptul ca imediat după recoltarea scen­ se coseşte secară să fîc arate în ziua
— N-are rosl să ne lacem prob te­ 21 mai ci au prăşit 16 ha. ocupate cu evidenţiat brigada a doua din Tcleac ici sau orzului pentru masă verde, su­ cind se face recoltatul. Sîne unităţi
me. A oricărui ar li putem să ne la­ cartofi, 13 ha. cu sfeclă de zahăr, 5 ha. condusă de Nicolac Hiirmănaş. prafeţele respective să fie arate şi însn- agricole unde nu se ţine scama de acest
cem liniştite cuiburile, liindcă tot aici cultivate cu floarea-soarclui, iar pe su­ mînţatc cu alte culturi furajere cum lucru. Aşa se prezintă situaţia la G.A.C.
o sd lie şi la ortul, prafeţele unde porumbul arc 3-4 frun­ ing. IOAN GLIGOh sînt porumbul, iarba de Sudan ş. a. Foit, unde s-a încîrziat nejustificat exe­
ze, mecanizatorul Aurel Giosan efectu­ corespondent Aceste plante se pot semăna în cultu­ cutarea araturilor pe terenurile elibe­
ră pură sau în amestec, în caic cav. rate de secară.
este bine ca una din culturi sâ fie le­ Condiţiile climatice din această pri­
guminoasa. măvară au favorizat o bună creştere şi
vegetaţie a culturilor. Există deci posi­
Trebuie apreciat ca pozitiv exemplul
oferit în această direcţie de către gos­ bilitatea ca prin însămînţarca unor su­ In sera cu flori a oraşului Deva.
prafeţe cîc' mai mari cu culturi duble
podăria de star dm Bîrcca. Consiliul
să se asigure realizarea unor cantităţi
acestei gospodarii a luat măsuri pentru sporite de furaje la ha. In vederea unei
ca imediat după cc s-a recoltat secara, bune hrănin a animalelor este bine tot­
suprafaţa respectivă să fie arată şi în- odată să se strînga pentru fin sau siloz De ce se menţine timpul rece?
sămînţnra cu porumb furajer. Pînă toate rezervele de furaje existente, în­
acum această lucrare s-a efectuat pe 25 deosebi ierburile de pe marginea dru­ Umedă şi friguroasă, luna mai a anu­ tîrziu. Valul de frig şi ploi este deter­
ha. Realizări asemănătoare s-au obţinut murilor, stuful ş.a. lui aceşti a trădac speranţele celor ce minat de faptul că, prin situaţia sa
aşteptau nerăbdători frumuseţea unei geografică, Romînia se găseşte la o răs­
la G.A.S. Călan, Mintia, G.A.C. Pri­ însămînţarca întregii suprafeţe de pe naturi trezite din amorţeala iernii. Lj
er/., Şibot ŞÎ în alee unităţi agricole. In care se recoltează secara sau orzul pen­ Institutul meteorologie central din cruce a circulaţiei atmosferice, unde
traseul zonelor dcprcsionaic purtătoare
vederea realizării unor cantităţi spori­ tru masă verde cu plante furajere" în Bucureşti se apreciază că luna mai a
N \ v . a aşa-numitclor ploi ciclonicc se bifurcă
te de furaje de pe terenurile caic se în- cultură dublă constituie o sarcină im­ anului 1964 este una dintre cele mai într-o ramură cc trece peste Ungaria
sâmînţcazâ cu culturi duble este nece­ portantă a organizaţiilor de partid, care ploioase şi mai reci din cîtc se cunosc către Marca Baltică şi peste Giccia de
de-a lungul celor aproape 120 de ani ■mrd către Asin Mică".
sar să se urmărească îndeaproape apli­ au datoria să ia măsurile necesare pen­
de cind se fac observaţii meteorologice Foarte interesant parc faptul că în
carea diferenţiată a lucrărilor de între­ tru obţinerea pe această calc a unor regulate în ţara noastră. Doar cîtcvn iimp cc în Europa Centrală, în zona
ţinere, ţmîndu-se scama mai ales de cantităţi cît mai mari de furaje. zile n-a plouat. In Bucurcşri, între 1—22 Carpaţilor şi în U R.S.S. timpul se men­
mai, 19 zile au fost umede. In unele ţine anormal de rece, uneori asemanâ-
puncte din ţară au căzut ploi mari, (or cu începutul iernii, telegrame so-
La timp şi de calitate eare au lăsat peste 50 litri de apă pe >ii:c din Spania, Italia, Grecia şi alte ţări
m p. în 24 de orc. mcditcranicnc anunţă o vreme cxccpţio-
Folosind timpul prielnic din ultimele ln prczcnc colectiviştii dîn Bretea In legătură cu aceasta neobişnuită si­ ■’.rd de caldă, cu zile toride ca în miezul
zile, colectiviştii din Bretea Strei, raio­ Serei lucrează cu toate forţele la între­ tuaţie atmosferică, cunoscutul meteoro­ -ciiî. Datorita circulaţiei atmosferice
log N. Topor, şeftil serviciului de pre­
nul Haţeg, au reuşit să obţină unele re­ ţinerea culturii de porumb. Cu ajutorul nord-ntlaruicc caic se menţine şi ac­
zultate bune în executarea lucrărilor de mecanizatorilor care folosesc la aceste vedere a timpului din institut, a decla­ tualmente, presupunem că regimul plo­
rat redactorului Agenţiei „Agerpres".
întreţinere a culturilor. Astfel, pînă îd lucrări sapa rotativă, s-au întreţinut Gh. Brătcscu : „Din 1897 pînă acum ios se va prelungi pînă aproape de sfîr-
prezent ei au terminat prăşituI pe toa­ pînă acum peste 60 ha. La executarea nu s-a mai înregistrat o asemenea lună dtul lumi mai. Aceasta echilibrează rc-
te cele 7 ha. ocupate cu cartofi (impu­ la timp şi de bună calitate a acestor lu­ cu ploi atît de abundente, iar din 1913 uîmul foarte uscat din toamna şi iarna
rii şi pe 2 ha, cultivate cu sfeclă de crări s-au evidenţiat colectivişcii Mana cu o temperatură atît de scăzută. Au ■recută, asîgurînd o umiditate favora-
Pentru plivitul chimic la culturile de cereale păioasc la Staţiunea experimentala din Geoagiu se folosesc cit zahăr. Tot aici s-a terminat şi plivitul Tănăsonl, Simion Cocioabă şi alţii. fost marcate valori cu 4 pînă la 10 gra­ hi'â producţiei agricole.
rezultate bune aparatele M S. 3. de buruieni pe cele 270 de hectare în A. CIMPOEj de mai mici sub normele caracteristice,
IN' FOTOGRAFIE : mecanizator ul Vasile Pop lucrînd la plivitul chim ic. samînţatc cu grîu, corespondent asemuind luna florilor cu un noiembrie (Agerpres)