Page 70 - 1964-05

fa g ii Drumul socialismului Nr. 2923

f i f W M — f l W Bam m
ţ v “ f “ fi
m 1 l* J n i ‘
9

3regătiri

Pregătirea examenului de maturitate gătească la acest obiect atît în vederea tatelor la învăţătură şi organizarea tim­ asiei
a constituie pentru noi o preocupare lucrării scrise cît şi a răspunsurilor orale. pului de studiu, în orientarea viitorilor
de scamă încă de la începutul anului l.a limba şi literatura romînă, ţinîn- absolvenţi. Colectivul cadrelor didactice de la
şcolar. Aceasta cu atît mai mult cu du-sc scama de observaţiile făcute în Pentru perioada ce a mai rămas pînă Şcoala de 8 ani din satul Almaş-Săliştc
cîl în anul curenc şcoala noastră pre­ cursul examenelor de maturitate din la examen, în urma unui consiliu pe­ — raionul llia, acordă o deosebită aten­
zintă la examenul amintit cel mai marc anii precedenţi, de lipsurile frecvente dagogie ţinut la începutul lunii mai, ţie încheierii anului şcolar cu rezultate
număr de absolvent,'* 101 de la cursu­ constatate în exprimarea scrisă şi orală s-a stabilit planul periodic, de la înche­ cît mai bune. Continuînd activitatea
rile de zi si 210 de la secţia serală. a elevilor, de calitatea şi cantitatea cu­ ierea cursurilor pînă la 6 iunie. In acest desfăşurată în cursul anului şcolar, în
S-au depus eforturi în primul rînd, noştinţelor în general, profesorii, în­ răstimp se desfăşoară lecţii de sinteză această perioadă vom munci cu şi mai
în vederea îndeplinim integrale .a pre­ drumaţi de către direcţiune, au luat şi sistematizare a materiei. După acea­ multă însufleţire pentru a ajuta elevii
vederilor programei pentru fiecare tri­ măsuri concrete de recapitulare a mate­ stă perioadă, a fost stabilit programul în aprofundarea cunoştinţelor însuşite.
mestru în parte. Apoi, la îndrumarea riei claselor anterioare, încă din cursul consultaţiilor individuale de care au ne­ In acest scop, nc-am propus să organi­
organizaţiei de partid, am căutat să trimestrului II, pe baza unei judicioa­ voie elevii. zăm ore de meditaţii pentru elevii care
cream elevilor condiţii dintre cele mai se planificări. S-a urmărit, în primul Elevii claselor a Xl-a se află în faţa manifestă lacune în cunoştinţele dobjn-
bune în vederea asimilării cunoştinţelor unui examen deosebit de important, dite şi ore de consultaţii individuale.
predate. A fost alcătuit, încă din pri­ rînd, recapitularea sistematică a între­ examenul de maturitate. Conducerea O condiţie de bază în buna pregătire
gului material parcurs, pe teme gene­
mul trimestru, un plan concret de con­ şcolii noastre, cadrele didactice au de­ a elevilor o constituie recapitularea lec­
sultaţii la obiecte ca matematică, ro- rale, care să scoată în evidenţă esen­ pus şi depun eforturi susţinute pentru ţiilor. De aceea, cadrele didactice de la
ţialul şi totodată să deprindă pe elevi
mîn.â, fizică, chimie, etc. Acesta a fost a-i ajuta cît mai niulr la pregătirea te­ şcoala noastră vor urmări ca fiecare
îmbunătăţit mereu, pe parcursul între­ cu definirea clară, sub raport tcmacic- meinică a examenului amintit. Elevii elev sa repete sistematic lecţiile, să fo­
gului an şcolar. ideologic, a operelor literare, să le în­ sprijină aceste eforturi printr-o urmă­ losească raţional timpul de studiu. In
cadreze în seria lor istorică, să preci­
Elevilor li s-a prezentat de către di­ zeze semnificaţia lor artistică în func­ rire mai atentă a lecţiilor, printr-un activitatea noastră primim un sprijin
riguiţii claselor programa examenului, ţie de epoca apariţiei şi de curentul în studiu individual temeinic, aprofundat. substanţial din partea organizaţiei In toate şcolile medii se desfăşoa­
cerinţele acestuia, modificările surveni­ Prczcntîndu-sc la examenul de maturi­ U.T.M. şi a organizaţiei de pionieri care ră în aceste 2île de primăvară o bo­ ngenţi'
te în programă în .acest an, căutîndu-sc care se încadrează. Aşa au fose discu­ tate bine pregătiţi, cu încredere în for­ desfăşoară o vie activate în rîndul ele­ gată activitate. Elevii se bucură
ca fiecare elev să-şi alcătuiască, în func­ tate cu elevii claselor a Xl-a teme ca ţele proprii, rezultatele pe care le vor vilor privind buna lor pregătire şi în­ zi de zi de sprijinul educatorilor.
ţie de planul general de pregătire, o ,,Satul şl ţăranul în opera lui Sadovea- obţine vor fi, cu siguranţă, dintre cele tărirea disciplinei şcolare. IN EOTOGRAPIE: un grup de Fiind diriginte la cla­ teme cu un bogat con­ viată cu o pregătire
planificare concretă a studiului indivi­ nu“ , „Anul 1907 oglindit în literatură", mai frumoase. elevi ai clasei a X-a umană de la sa a X-a A umană, am ţinut educativ. Au slir- mediocră, neîncrederea
dual. In scopul creării unor condiţii „Rolul Partidului Muncitoresc Ro- ANATOL1E CIOLAN 10AN NOAGHI Şcoala medie Haţeg împreună cu căutat de la începu­ nit admiraţie în rîndul cu care vor It primiţi,
optime de studiu, s-au luat măsuri ca mîn în formarea omului de tip nou, directorul Şcolii medii nr. 1 profesor la Şcoala de 8 ani profesorul lor de chimic Gheorghe tul anului să intuiesc elevilor teme ca ; „Ce rebuturile ce le vor ti­
elevii claselor a Xl-a să nu fie antre­ ilustrat în proza contemporană" şi al­ Hunedoara Almaş-Săliştc Macavei la una dm lecţiile recapi­ particularităţile clasei, voi deveni in viaţă", vea Intr-un asemenea
naţi în nici un fel de alte sarcini ex- tele. Discuţiile pe astfel de teme au raionul IIia tulative. să cunosc opiniile ele­ „învăţătura — o dato­ caz la locul de muncă,
traşcolarc. constituit un mijloc eficient de a pune vilor, năzuinţele lor şi rie p a trio tic ă ,,Ce se rezultatele n-au înlir-
ziat : curînd clasa a X-a
Elevii claselor a Xl-a de la secţia se­ la punct unele probleme de sistemati­ stilul de muncă. Se im­ înţelege prin compoi-
rală, datorită strînsei noastre legături zare a maverici, de lichidare a unor punea şi crearea unui tare civilizată, politeţe, A umană a dcveîiit
mai
cu întreprinderile în care aceştia lu­ confuzii, de acoperire a unor lacune, colectiv omogen, prove­ rcsiied şi demnitate", fruntaşă pe şcoală. Pre­
ales că elevii
crează, au primit în actuala perioada de ridicare a nivelului de pregătire a Despre ajutor şi stuc 7 „Ce înţelegem prin dis­ ocupările elevilor s-au
concediu de studii în vederea pregătirii elevilor la obiectul respectiv. Asemănă­ d u i u m neau din clase dilente. tracţie Şi cum trebuie conalizot spte învăţă­
maturităţii. tor s-a procedat şi la celelalte materii. După unde discuţii co- să ne distrăm", „ Fie­ tură aprolundată, spre
In ultima parte a anului şcolar, un $i aici au fost trucate şi se vor trata Sule şi mii de tineri, elevi ai cla­ mare se acordă însuşirii malerici la riţi cu multă atenţie de profe­ lective cu clasa despre care llnăr, prieten ăl Jormare a unei culturi
accent deosebit s-a pus pe lecţiile de şi în perioada ce urmează, teme în selor a Xl-a vor păşi peste puţină 7.i, a oh iedelor ce se predau in s o ri. „Ce ideal am în "iată". artei", „Studiul indivi­ temeinice. Munca inde­
pendentă a dobindil lot
recapitulare şi sistematizare a cunoş­ care materia este sistematizată. vreme In iaţa examenului de malti- clasa a Xl-a deoarece acestea re­ Profesorul dă consultai ii, ajută „Ce ne iiropunem în dual — baza pregătirii
tinţelor. Astfel, )a maccmatică s-a O contribuţie importantă în perioa­ rituie. După II ani de şcoală, in prezintă marea majoritate a cunoş­ elevii, Jar nu poate lace aceasta acest an", „Unde duce noastie", „Putem de­ mai mult teien
acordat atenţie deosebită lecţiilor de da de încheiere u activităţii şcolare care uu desprins cu o rivnă şi pa­ tinţelor ce se cer la examenul de cu succes, dacă aceştia n-au tăcut starea de mediocritate'' veni o clasă fruntaşă, In acest trimestru
recapitulare care urmăresc generaliză­ şi-au adus-o organizaţiile U.T.M. a da­ siune tinerească comori de cunoş­ maturitate. Dar paralel cu aceasta,. irrimul pos — n-au revăzut materia, etc. am întocmii un intcqtaUslă, pnn învin­ toate forţele le-am con­
rile, clasificările şl aplicaţiile cu carac­ nelor a Xl*a. Acestea, prin tematica tinţe, ci se pregătesc pentru a ter­ j)e baza unui plan întocmit, se lac nu ştiu ce goluri şi neclarităţi au chestionar in care ur­ gerea med ioc / Hă ţii" şi centrat in scojiul or­
ter de ansamblu, păstrîndu-se echilibrul adunărilor generale, prin activitatea mina cu bine şcoala medie şi a trece ore recapitulative şi la materia stu­ Baza învăţăturii o formează munca măream ce vreau să uiicle. ganizării cit mai judi­
necesar între partea teoretică şi aplica­ concretă 2i de zî în colaborare cu di­ cu succes examenul de maturitate. diată în anii trecuţi. Aproape in de liecare oră, de liecare clipă cu dc\ ină elevii în viaţă, Sînt de părere că im­ cioase a muncii astlcl
incit anul şcolar să se
ţiile prin exerciţii şi probleme. In acest riguiţii claselor, au adus şi aduc un In acest scop, un mijloc deosebit hecure zi au loc ore de recapitulare manualul, conlruntarca acestuia cu ce părere au despre ro­ portant es/c în cadrul încheie cu tezultote
fel elevii au avut posibilitatea să se pre­ sprijin preţios în îmbunătăţirea rezul­ de impottuni pentru veriticarcu Şi colectiva in cadrul cărora cu ajuto­ notiţele luate la orele de clasă şi lul muncii, ce greutăţi uccstor ore in ce mă­
consolidarea cunoştinţelor jl repre­ rul juolcsorilnr de specialitate, ele­ completarea cu diverse cunoştinţe întimpină In pregătire sură prolcsorul dirigin­ dintre cele mai In i­
zintă lecţiile recapitulative. încă de vii îşi sistematizează. îşi fixează ciobind de dm lectura anumitor cărţi şi in ianulie, pentru ce te intuieşte clar scopul moase. O deosebită a-
Iu slirşitul fn'meslrului IU s-au dez­ cunoştinţele. Trebuie subliniat că de literatură tehnică sau de ştimfă, obiecte au prelermle, lor, aduce un bogat ma­ icniic acord în această
bătui pe larg problemele legate de sprijinul pe care il dă colectivul de etc. Munca personală. studiul ce pteocuj)ări au mo­ terial de lupte, exem­ perioadă 'îndrumării stu­
specificul, conţinutul şi elicienfa cadre didactice elevilor pentru exa­ individual, înseamnă adincircu cu­ lara şcolii, răspunsurile ple in perceperea pro­ diului individual al ele­
lecţiilor recapitulative. menul de maturitate se lace dife­ noştinţelor, pătrunderea şi inlcleqc- crelndu-mi o imagine blemelor puse în dis­ vilor, telului cum îşi
Colectivul didactic, cu sprijinul or­ renţial, in luncţic de situa/ia şi ce­ rea sensurilor lor. Asimilarea con­ as'.ipta iiecănii dev si cuţie, în ce măsură impari timpul dctennt-
ganizaţiei U.T.M., a întocmit un plan rinţele liceurui elev. ştientă a acestora înseamnă clorlul ajulindu ină in stabili­ descoperă noul, atrac­ nîndu-i să înveţe rit­
riguros pentru recapitularea mate­ „Fiecare profesor de specia/itale, de a face leqălută intre cunoştin­ rea tematicii orelor de tivul şj utilul probic- mic, jicrsevcrcnl. Vizi­
riei la disciplinele la care vor da în cadrul orelor de pregătire pe ţele însuşite ia di/erilc materii pen­ dirigenţie. Tot in scrie­ ■mei abordate. De. re­ tele la domiciliu, sujitu-
examen de maturitate. Acesf plan care le arc — ne-a sjhis tov. prol. tru q îi mai pmlund, mai slăpin pe rea omogenizării, lor- ţinut este şi laptul că vegherea continua, con­
a lost stabilit cu mult timp înainte Ana luşan — dirigintă a clasei a ceea ce ţi-ai însuşit. Studiul indivi­ mării colectivului cla­ In cadrul liecărci orc, trolul permanent au
Si ulişat în clase. Elevii claselor a Xl-a reală — şi-a îndreptat aierdia dual nu are nimic comun cu buchi­ sei, am organizai unele indilercnt de tema u- uvul ca urmare că ma­
Xl-a au lost eliberaţi de orice acti­ in mod deosebit asujira unor caiii- seala, nici cu reproducerea aidoma, excursii prin împreiuri- leasă, elevul trebuie sd joritatea elevilor au ob­
vitate cxtraşcolară. rezervîndu-şi lole. teme, grupe de probleme }>e mecanică a unor cunoştinţe învăţate. mi, serate literare şi în­ dobindcască noi Joiţe ţinui note mult mai
timpul aproape exclusiv pregătirii care elevii le-au tn(elcs mai greu. La Şcoala medie mixtă dm Simeria truniri tovărăşeşti. Co­ stimulatoare în pregă­ bune. Rezultatele înre­
lor. In cadrul consultaţiilor ce se orqa- există o preocupare intensă a cq- eziunea colectivului am tirea sa, să i se stir- gistrate j)inâ in prezent
Conducerea şcolii şi proiesorii di- nizeuză cu unii elevi se are în ve­ drelor didactice pentru a sprijini inccicat-o insă şi prm neuscă interesul, să I mă îndreptăţesc să crea
Jiqinţi au cerut sprijinul iiărinţilor dere munca liecănua de la începu­ acordarea unui ajulor se dezvăluie valenţele că slirşitul anului şco­
elevilor. Au explicat elevilor rolul tul anului, lipsurile ce se maniles- elevii jn efortul lor de a se pregăti reciproc în cadrul me­ multiple ale vielii, să lar va uduce succese
lecţiilor recapitulative, scolind in tă in pregătirea lui, greutăţile, pe şi in mod deosebii a celor care vor ditaţiilor. l se sădească încredere Inimoase clasei Iu cate
evidentă marea importanţă a aces­ care le inllmpină. Elevii care sînt trebui să dea examenul de maturi­ In cadrul orelor de în îorlelc proprii, voin­ sînt diriginte.
tora. Apoi s-au purtat discuţii cu rămaşi mai în urmă la invălulură tate, dirigenţie, In vederea ţă. Atunci cînd am pus
Itecarc elev în parte în care li s-a aceluiaşi scop, am pus în faţa elevilor perspec­ Prof. ION DA MS A
au losl ajutaţi îndeaproape şi urmă­ GH. JURCA tiva pe care o au In Şcoala ‘medie — llia
vorbit de exigenţele mari ale exa­ in discuţie o scrie de
menului ce îi aşteaptă, li s-a arătat
cum trebuie să folosească mai bine
timpul, cum să-şi organizeze studiul
individual. In liecare clasă s-a dis­
cutat cel mai bun plan de studiu
))osibii, care poate da cele mai bune
rezultate. O acliune importantă în­
treprinsă de orqanizaliu U.T.M. din
şcoală a consliluil-o discuţia cu ele­
vii claselor a Xl-a /ie tema „Azi
elev — miine pe morile şantiere ale
patriei" din care a reieşit impor­ In clasă c/omneşle liniştea.
Sub îndrumarea atentă a maiştrilor, elevii dîn anul I ai Şcolii profesionale tanţa cunoştinţelor acumulate în
din Simeria îşi însuşesc tainele meseriei. Ei învaţă să folosească sculele pre­ şcoală. 'Aplecaţi deasupra caietelor, e-
cum şi lucrul la unele maşini unelte. j In cadrul pregăt it Hor, o atenţie levii clasei a IX-a B de la £co,i-
In fotografic : elevul Victor Grivcl lucrînd la maşina de gâtuit. la medie „Decebai" din Deva
îşi scriu lucrarea de teză la
A limba lominâ.
L-o u cerinţelor produefiei Foto : V. ONOlU

252 de tineri, viitori lăcătuşi, meca­ că în acest an noii absolvenţi sînt bine tensc. La toate materiile prevăzute a se
nici montarori, strungari, frezori, recti­ pregătiţi şi îşi iubesc meseria alea­ du examen, se fac recapitulări, iar pa­
ficatori, operatori tratamente termice, să. Viitorii muncitori, elevii din ralel cu acestea au loc consultaţii şi
îşi rostesc cu mîndric aceste titluri de anul III lucrează deja lîngă muncitori, meditaţii. Ceea ce însufleţeşte numea f w v
aproape trei ani, dar numai ca elevi aî execută piese şi lucrări de categorii su­ elevilor din ultimul an de studiu este
grupului şcolar profesional Cugir. Anii perioare. hotărîrea lor de a termina şcoala cu
au trecut însă şi în curînd ci se vor Cu îndcmînarea şi siguranţa unui rezultatele cele mai bune, de a fi la
alătura harnicilor muncitori de Ia Uzi­ muncilor calificat munceşte încă de pe înălţimea cerinţelor producţiei.
nele metalurgice Cugir, vor fi cu ade­ acum fiecare elev din anul III. Ioan Comitetul U.T.M. acordă atenţia cu­
vărat strungari, frezori, lăcătuşi, recti­ Cismaş face practică în secţia sculâric. venită bunei pregătiri a absolvenţilor.
ficatori. Aici lucrează pe un strung la dctalo- Noi urmărim îndeaproape frecvenţa ele­
Pînă cînd vor ajunge să trăiască mo­ narea frezelor — o lucrare de preci­ vilor la practică şi la orele de pregătire venţilor din acest an ai Şcolii medii din anchetă în clase, la practică, la medi­
mentele emoţionante în care munci­ zie şi de categorie superioară. El este teoretică, întărirea disciplinei la locul Orăştic, în pregătirea examenului de taţii şi în afara şcolii prin care se ur­
torii îi vor primj în mijlocul lor, cînd familiarizat cu maşina şi stăpîncşte bina de muncă, controlăm felul în caic se maturitate. măreşte felul în care se pregătesc ele­
îşi vor lua în primire maşinile la care meseria de strungar. Execută singur studiază etc. In colaborare cu organi­ ELENA IOAN vii la cursuri în vederea recapitulării,
au să lucreze, a mai rămas examenul piese complicate care cer un înalt ni* zaţiile U.T.M. din cele două uzine unde Preocupaţi de trecerea cu succes a pra necesităţii cunoaşterii temeinice a responsabila comitetului de re­ frecvenţa la cursuri, meditaţii şi consul­
de calificare şi de absolvire a şcolii pro­ vel de calificare. Elev fruntaş la învă­ fac practică elevii, urmărim ca munci­ examenului de maturitate, elevii clase­ unor noţiuni studiate în clasele a IX-a dacţie al centrului de radioficarc taţii, modul în care se efectuează stu­
fesionale. In prezent, toate gîndurile, ţătură, el a acordat toată atenţia şî torii cu multă experienţă să-i ajute pe lor a Xl-a de la Şcoala medic din Orăş- Orăştic diul individual.
toate eforturile elevilor din anul III practicii. Strungarul Sabin Todor i-.i elevi la aprofundarea cunoştinţelor pro­ ric S-au întrunit la „masa rotundă", în şi a X-a pentru rezolvarea problemelor ic După această consfătuire se observă
sine concentrate spre trecerea cu suc­ destăinuit tainele meseriei, l-a făcut să fesionale. cadrul unei emisiuni locale a centrului ce se ridică în clasa a Xl-a ; elevele Ma­ De curînd la Petroşani a avut loc o că, colectivele posturilor U.T.M. de.
ces a acestor examene. preţuiască meseria aleasă. Buna lui pre­ Avem toată convingerea că elevii din de radioficarc, pentru a-şi împărtăşi me­ riana Ghigu, Ana Pischinţan şi Elena consfătuire a responsabililor posturilor control desfăşoară o activitate mai sus­
Pentru examenul de calificare viitorii gătire teorerică şi profesională s-a ve­ amil )1I voi trece cu succes examenele, todele folosite în studiul materiei. Ele­ Mihai, din clasa a Xl-a C au pus ac­ utemiste de control din şcolile medii ţinută în rîndul elevilor. Apar materia­
muncitori vor executa machete ale unor rificat şi la un concurs al strungarilor că la locurile de muncă unde vor fi vii nu purtat discuţiile pe grupe de dis­ centul pe disciplinele de la secţia uma­ şi profesionale ale Văii Jiului. Consfă­ le în care se popularizează elevii sîr-
maşîni-imclte, freze universale, maşini organizat de curînd la Arad, cînd lo,an repartizaţi voi lucra cu dragoste şi cipline, după specificul fiecărei secţii : tuirea a avut drept scop instruirea co­ guincioşi, metodele lor de studiu, pre­
de rectificat şî de danturat, precum şi Cismaş a luat premiul 11. La fel de bine clan, conştienţi fiind de importanţa grupa disciplinelor de parte ştiinţifică, nistică, îndeosebi pe modul cum tre­ lectivelor de redacţie cu sarcinile ce le cum şi caricaturi, articole prin care se
piese, maşini care se produc în uzină. pregătiţi sînt şi elevii Mircea Oproicscu, efortului lor la înfăptuirea sarcinilor cea a disciplinelor umanistice şi grupa buie studiate limbile romînă, latină, stau în faţă privind încheierea anului ia poziţie faţă de aceia care neglijea­
Lucrările fiind repartizate din timp, Ioan Voijan, Vaşile Munteanu, Nicolac de plan. franceză şi rusă ; eleva Lia Lupea, din şcolar şi popularizarea experienţei po­ ză studiul individual. Semnificativă este
elevii au posibilitatea să execute pie­ Tănasc, Ioan liarna, Lcontin Abrudean GHEORGHE DĂIAN disciplinelor de ştiinţe sociale. clasa a Xl-a B, a arătat procedeele fo­ zitive. activitatea postului U.T.M. de control
sele la un bun nivel calitativ. şi mulţii alţii. maistru — secretar al Comitetului Elevul Eugen Tivăruş, dm clasa a Discuţiile purtate de către tov. Ioan de la Şcoala profesională din Petro­
Părerea tuturor, a cadrelor didactice, In vederea examenului de absolvire a U.T.M. Grupul şcolar profesional Xl-a A, a arătat cum se pregăteşte la losite cu bune rezultate în însuşirea ma­ Adam, Nicolac Popa, Gheorghe Dudaş, şani, unde se foloseşte practica de a tu­
a muncitorilor din uzinele oraşului este şcolii profesionale se fac pregătiri in- Cugir chimie, caic sînt temele generale prin teriei la disciplinele de ştiinţe sociale. Nicolac Susan, Constantin Voicu şi al­ rnări eficacitatea articolelor publicate,
ccrînd celor criticaţi să răspundă la
care îşi sistematizează materia ; eleva Discuţiile purtate de elevi au fost in­ ţii au arătat că membri ai posturilor rubrica „Părerea lor".
Ileana Gheorghe, din clasa a Xl-a B, a teresante, bogate în conţinut. Transmise U.T.M. de control de la Şcoala profe­ AUREL SLABII
profe­
sională dm Petroşani, Şcoala
ELEVI FRUNTAŞI LA ÎNVĂŢĂTURĂ evidenţiat cîicva aspecte ale pregătirii prin staţia de radioficarc, ele au con­ sională Lupeni şi Şcoala medie mixtă activist al Comitetului orăşenesc
stituit un preţios ajutor acordat absol­
U.T.M. Petroşani
Petroşani, organizează periodic raiduri
cî la matematică şi fizică, însistînd asu­

un;

CS1MÎEA ICS1F OPRIŞIU OLTEA CRIŞUU MARIA _ _ ..... .............
LUCIAN LEMNARU ..
CINDA RODICA
elev în anul |j F, Şcoala elevă în clasa a Vlll-a A. Şcoala elevă în clasa a X-a Şcoala medie elev în clasa a Xl-a A Şcoala medie elevă în clasa a IX-a B AEDELEANU EMILIA TOMOTAŞ TUDOREL
elev în clasa a Xl-a
profesională Lupeni med>e mixtă Petroşani „Avram lancu" Brad „Avram lancu" Brad Şcoala medie „Decebai0 Deva elevă în clasa a IX-a C Şcoala medie Simeria
Şcoala medie Simeria