Page 73 - 1964-05

B ib lio te ca C n n b *-'- i
h 'j
Vizita preşedintelui R. L Yemen,
Hune ck’/ M i ) «''■*» PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI V A l
FRUNTAŞI
Abdullah al-Sa!!al ia Braşov ai notelor bune

Continuîndu-şi vizita în oraşul Bra­ înainte de a părăsi uzina de tractoa­ lr\ ţoale şcolile regiunii elevii
şov, preşedintele Republicii Arabe Ye­ re, mareşalul Abdullah al-Sallal a sem­ învafd cu sirguinfă pentru a încheia
men, Abdullah al-Sallal şi persoanele ofi­ nat în canea de aur a uzinei. anul şcolar cu rezultate dintre cele
ciale care îl însoţesc, împreună cu Gogu După vizitarea unor cartiere noi de mai bune. Profesorii şi învăţătorii
Rădulcscu, vicepreşedinte al Consiliului locuinţe şi monumente istorice din oraş, oierd şcolarilor întregul lot ajutor
de Miniştri, şi Eduard Mczinccscu, ad- oaspeţii yememţi au participat la un la însuşirea unor cunoşlmlc multila­
juncc al ministrului afacerilor externe, dejun oferit în cinstea lor la Poiana terale şi temeinice. Se lac în aceslc
au fose sîmbătă dimineaţa oaspeţii con­ zile recapitulări, se sistematizează
structorilor de traccoarc din localitate. Braşov. Preşedintele Sfatului popular cunoştinţele, se fac experienţe in
La sosire ci au fost îniîmpinaţi de Mi- regional, Ion Mărcuş, şi mareşalul Ab­ laboratoare, elevii primesc in mod
hai Marincscu, adjunct al ministrului dullah al-Sallal au toastat pentru prie­ organizat consultaţii
industriei construcţiilor de maşini, şi tenia şi prosperitatea celor două ţări.
de conducerea uzinei. In urma preocupărilor permanen­
Scara, preşedintele R. A. Yemen şi te. a muncii asiduic depuse cu înalta
După o convorbire cu directorul teh­ persoanele oficiale care îl însoţesc au
nic al uzinei, Vasdc Scchcl, au fost vi­ conşliinfă a îndeplinirii datoriei,
zitate mai multe secţii ale uzinei şi s-a asistat la un spectacol folcloric la Tea­ mărci majoritate a elevilor obfm
asistat la o demonstraţie făcută cu ul­ trul de stat din Braşov, note bune şi loartc bune — răsplată
timele tipuri de tractoare. (Agerpres) binemeritată a activităţii lor.
In panoul de mai jos prezentăm
încheierea lucrărilor Congresului cîfiva dintre fruntaşii In muncă,
Obiectivul nostru: Toată fonta produsă naţional de medicină internă fruntaşi ai notelor bune.

Sîmbătă la amiază s-au încheiat lu­
peste plan, cu cocs economisit crările Congresului naţional de medi­ legătură cu temele caic au constituit
obiectul Congresului. Datele prezentate
cină internă.
în rapoarte şi comunicări ca şi discu­
In timpul celor 4 zile ale lucrăr.K/r ţiile purtate pe marginea lor permit o
Directivele Con­ lui s-au luat noi mă­ au I'se prezentate p*Mc 80 de co.i1:- orientare mai justa atît în problemele
gresului al lll-lca ;. NICOLAE AGACH1 suri tcltnico-orga- rinţe, comunicări şi referate privind : practice de diagnostic, tratament şi pre­
director general
al P.M.R. prevăd ca artcrosclcroza, cardita reumatismală şi. venire, cît şi in activitatea de cerceta­
al C. S. Hunedoara nizatoricc. S-a tre-
în anul 1965 pro- ---------- ----- cut la reducerea în rcticulopatiilc maligne. In afara specia­ re ştiinţifică.
ducţia de fontă a ţării noastre să ajun­ continuare a duratei opririlor acciden­ liştilor din ţara noastră, au făcut co­ Vorbitorul a scos în evidenţă impor­
gă la 2.000.000 tone. Mai mult de ju­ tale, la realizarea unui mers cît mai municări personalităţi cunoscute ale tanţa colaborării internaţionale pe ră­
mătate din această cantitate va trebui uniform al agregatelor. Au început a vieţii medicale din Il.P.D. Coreeană, rim medical şi contribuţia adusă de
să se producă la C. S. Hunedoara. Prin se urmări cu mai multă atenţie regimul Franţa, R.D Germană, Izrael, R S F. Congres la mai buna cunoaştere a ulti­
urmare, în faţa colectivului nostru de zgurilor, creşterea şi menţinerea con­ Iugoslavia, R.P. Polonă, S.U.A., R. P. melor realizări obţinute în domeniul
muncă, stau sarcini deosebite. Trebuie stantă a temperaturii acrului insuflat, Ungară şi U.R.S.S. mcidicinii interne în Romînia şi în alte
să depunem tot efortul pentru a pro­ respectarea întocmai a reţetei de doza­ In cuvîntul de închidere, acad. N. Gh ţâri.
duce fontă cît mai multă, de bună ca­ re La secţiile de aglomerare a minereu­ I.upu, preşedintele Comitetului de orga­ ir
litate şi la un preţ de cost cît mai re­ rilor s a pus accentul pe creşterea ba- nizare a Congresului a subliniat valoa­ Scara, Comitetul de organizare a Con­
dus. Anul 1964 constituie o verigă de zicităţii şi a constanţei compoziţiei chi­ rea ştiinţifică a lucrărilor prezentate, gresului a oferit o masă colegială în
bază din lanţul şcscnalului, De felul în mice a aglomeratului autofondant. La cinstea participanţilor la această mani­
care muncim în acest an depinde în cocscric s-au luat măsuri de creşterea contribuţia specialiştilor romîni şi festare.
mare măsură îndeplinirea cu succes a rezistenţei cocsului, astfel îneît să satis­ străini la elucidarea unor probleme în (Agerpres) ION NIŢAR
prevederilor Congresului. Sub îndruma­ facă pe deplin cerinţele furnaliştilor. elev în clasa a VI-a A, la Şcoala
rea comitetului de partid conducerea Toate acestea, împreună cu munca de fc arii Iscroni — Petroşani
combinatului a luat toate măsurile pen­ plină de elan a echipelor şi brigăzilor Sesiune tehnico-ştiinţifică
tru ca bilanţul acestui an să fie rod­ de la secţiile de furnale, au făcut ca
nic. Cu ocazia dezbaterii cifre­ realizările să crească de la o zi la alta. Astăzi arc loc la Cugir o sesiune teh­ Nicolae Vintila, de la Institutul poli­
lor de plan pentru anul în curs, La finele primului trimestru pe între­ VEDERE DE I'E VALEA SEBEŞULUI nico ştiinţifică cu tema: „Tehnica nouă tehnic din Cluj, „Parametrii funcţionali
furnaliştii s-au angajat ca între­ gul sector de furnale al combinatului Foto V. ONOIU la U. M. Cugir", organizată de către ai filtrelor din pulberi metalice", de
cerea socialistă cc o desfăşoară în cin­ s-au înregistrat 14 000 tone fontă peste comisia inginerilor şi tehnicienilor de cercetător ing. Bota Liviu, de la Insti­
stea celei de-a 20-a aniversări a elibe­ plan produse numai pe scama cocsului pe lingă comitetul sindicatului al tutul politehnic din Cluj, „Realizarea
rării patriei să dea peste planul anual o economisit. Adică circa trei pătrimi din U. M. Cugir. La sesiune participă In­ de piese compacte din pulberi de fier
cantitate însemnată de fontă şi ceea cc depăşirea totală. Prin muncă patriotică gineri şi tehnicieni din cadrul uzinei şi sinterizate", de ing. Sîrbu Nicolae, „Cer­
e mai important, să reducă consumul Cele mai frumoase rezultate le-a specialişti de la Institutul politehnic din cetări asupra aplicării sudurii prin fre­
specific de cocs cu 10 kg pe tonă. obţinut colectivul secţiei a doua. Ca ur­ Mobilizaţi de către organizaţiile verzi, repararea şi întreţinerea a 13 km. Cluj. care", de ing. Arghir George, „Realiza­
Cocsul este materia primă cu ponde­ mare, în luna aprilie, el şi-a îmbună­ U.T.M. tinerii din oraşul regional Hu­ drumuri. In cadrul sesiunii se vor prezenta rea angrenajului duplex", de ing. Hac-
rea cea mai marc în preţul de cost, iar tăţit din nou angajamentul. Şi anume, nedoara au efectuat în acest an peste O contribuţie preţioasă în cadrul ac­ mai multe referate printre care amin­ rcr Cristian, „Execuţia spiralelor inte­
nouă nu ne este indiferent dacă pro­ s a angajat să dea peste plan în fiecare ţiunilor de muncă patriotică şi-au adu­ tim: „Automatizarea uzinării în pro­ rioare prin broşa re", de ing. Oniga Cor­
ducem fontă cu eh el ţuicii nun, sau lună producţia unei zile întregi numai 90.000 orc munca patriotica la colecta­ s-o, mai ales tinerii muncitori de la ducţia de mică seric", de ing. Radu nel, „Nivelul tehnic al maşinilor unelte
mici. cu cocs economisit; mult mai mult deci rea a peste 4.500 tone fier vechi, plan­ C.S.H., I.C.S.H., I.R.T.A. şi IC O Teodor, „Consideraţiuni tchnico-ccono- expuse de U.M.C. la Tîrgul internaţio­
Mobilizaţi de organizaţiile de partid, dccît se angajaseră înainte ambele tarea a 9 000 pomi fructiferi şi orna­ I. SAVIN mice asupra metalurgiei pulberilor în nal de la Lcipzig — 1964", de ing.
furnaliştii desfăşoară o muncă entu­ secţii. mentali, amenajarea a 20.900 m p. zone corespondent construcţia de maşini", de conf. ing. Alcxandrcscu Aurel.
ziastă pentru înfăptuirea angajamentu­ Faptele au dovedit însă că munca en­
lui. Pe baza propunerilor muncitorilor, tuziastă a oamenilor, îndrumaţi îndea­
inginerilor şi tehnicienilor s-au alcătuit proape de organizaţiile de partid şi A
nui planuri de măsuri, s-au valorificat aplicarea unor măsuri bine gîndite, sînt in (erele ane
noi rezerve interne. Conducerea com­ izvoarele celor mai îndrăzneţe realizări.
binatului, îndrumată de comitetul de Cifrele înscrise pe graficele întrecerii GABRIEL'A' MUJIC
partid de la combinat, le-a acordat tot îndreptăţesc pe deplin aşteptările. In eleva în clasa a VII-a la Şcoala
sprijinul. S-a trecut astfel la o organi­ luna aprilie s-au produs la secţia a doua — Dq, nu e deloc uşor. Necesita­ menii din sector I au văzut deseori ducător pe Cristea şt au pornit să puri pe schimb şl aripă0 plusul medie din Haţeg
zare mai judicioasă a reparaţiilor pla­ furnale peste plan mai mult de 2 000 tea punerii In exploatare a abataju­ sclipirile din priviri. Şi alunei cind dea piept cu sudorul. 2-1 metri de creştea în liccarc zi cu 110, 130,
nificate şi a reviziilor agregatelor pe tone fontă cu cocs economisit. Deci, lui se face insă tot mai simlilă. E pentru prima oaia în Valea Jiu­ suitor avea să lie rearmat in trei 140 şi chiar cu 180 tone Se între­
bază de grafice. Calitatea muncii la şi acest ultim angajament a fost lăsat In joc planul sectorului. Să anali- lui, Aurel Cristea Işi j)ărăsise or­ zile. cea schimbul lui Mihai Căptatu cu
aceste lucrări s-a îmbunătăţit. S au luat în urmă. La secţia l-a s-a obţinut o zum bine lucrurile şi să găsim ca­ tacii din brigada cu care oblinuse Vestea noului angajament al bri­ schimburile lui Marin Fotea Şi
măsuri de ridicarea temperaturii acru­ realizare la fel de frumoasă. In prime­ lea. Pregătirea telici vatră de la alitea succese si preluase conduce­ găzii lui Cnslca a colindat cu iu­ Gheorqhe Dud. Era o întrecere în­
lui cald insuflat în furnale. A crescut le două decade ale acestei- luni, la am­ abatajul cameră trebuie să se Iacă rea unei brigăzi rămase in urmă. şi ţeala drumurile verticale şi orizon­ sufleţită, tinerească, neîntrecută
consumul de gaz metan insuflat. S-a bele secţii s-au produs peste plan mai Intr-un termen cît se poate de scurt. cind primul la mina Aninoasa a pre­ tale din adincurl. Despre competiţia parcă. Viteza de avansare fn pre-
trecut la elaborarea unei fonte cu con­ mult de 2.600 tone fontă cu cocs eco­ In acelaşi timp va trebui să rcar- luat iniţiativele „Nici un vagonet pornită la sute de metri sub pa- abataj ajunsese la 6 metri liniari pe
ţinut de mangan mai scăzur ş.a.m.d. In nomisit. Deci, valorificarea deplină a măm suitorul care leagă abatajul de de cărbune rebutat pentru şist mint oamenii vorbeau cu admiraţie, 2l, cu un randament de 7-8 tone pe
plus, întrecerea socialistă a fost astfel rezervelor inrerne, aplicarea unor mă­ orizontul VIII. Alltel n-avem pe „Două cimpuri de cărbune pe fie­ aşteptau nerăbdători rezultatele fie­ post, viteze ce au dat posibilitate
organizată încit reducerea consumului suri bine gîndite, îşi spun din plin cu- unde evacua producţia noului loc care schimb şi aripă de abataj“ şi cărui schimb. minerilor sd ajungă In abataj In
tiz cocs sa fie un criteriu de b.v/.ă al vîntul. S-au creat posibilităţi noi. Exis­ de muncă ! cind... Dar de cile ori in ochii bri­ — Schimbul lui Anqhclulă a pus numai 7 zile.
ri. Drept urmare, prima luhă s-a sol­ tă condiţii ca întreaga cantitate de Şelul sectorului tăcu. Işi plimbă gadierului Cristea nu s-au aprins 25 de ttnduri de q rânduri (cadre}. Competiţia din arterele subterane
dat cu însemnate succese. La secţia a foniă cc o vom da de acum încolo pes­ privirea pe chipurile oamenilor adu­ sclipirile pe care le întilmm azi în Asta înseamnă că qu rearmat 5 me­ de pe stratul III al minei Aninoasa
)l-a furnale s-au economisit 56 kg de te plan, pe întregul combinat, să fie naţi in birou. Intilni pe Ielele lor ochii alîlor oameni cure s au prins tri. continuu. Ea a adus minerilor din
cocs pe tona de foncă. Angajamentul a produsă cu cocsul economisit. Acesta încordare, Iruminlarc. In întrecerea muncii noi. a acestei — Crezi cd cei din schimbul lui sectorul I laude binemeritate şi
fost depăşit cu mult şi la secţia I-a. este noul nostru obiectiv. Pentru înfăp­ Aurel Cristea sparse tăcerea care munci ce aduce alilcu satisfacţii ? I Rarii se lasă mal prejos? O să-i roade care calculate in tone au fă­
Aceste succese au constituit pentru tuirea lui ne vom mobiliza toate for­ se aşternu pentru citcva clipe. Şi iată cu acum. cind In sectorul predea lui Bodnar lot 5 metri. Nu-i cui ca peste 3 400 tone cărbune de
furnalişti prilejul unei analize temeini­ ţele. Sub îndrumarea comitetului de — Cui veţi da lucrările de des­ I al minei Aninoasa conducerea teh­ Ştii pe oamenii lui Cristea ? calitate sd lie trimis patriei de pe
ce a posibilităţilor pe care Ic au pentru partid pe combinat vom aplica măsu­ chidere ale noului abataj ? nică şi comuniştii din biroul otga- Trei zile, comentariile n-ou con­ acum In contul darului cc-/ pregă­
a obţine altele şi mai valoroase. In ur­ rile cele mai chibzuite. Vom asigura o — Nc-am qindit la brigada lui nizalici de bază analizează o pro­ tenit. Apoi, h capului celor 24 me­ MATEI ROMEO
ma unui studiu minuţios efectuat de că­ funcţionare cît mai buna a agregatelor, Petru Roman — răspunse inginerul blemă de a cărei rezolvare depinde tri de suitor proaspăt rearmat, se tesc pentru sărbătoarea din August.
tre birourile organizaţiilor de bază şi aprovizionarea lor ritmică cu materii Ion Dumilraş, şelul sectorului. pionul de producţie al întregului co­ strlngeau mlinl de miner. In lumina LUCIA LICIU elev în clasa a VI-a. A, Ia Şcoala
conducerile tchnico-administrativc de prime şi materiale de calitate cît mai — /trrtci, incredintali-mi mic tc- lectiv, Cristea spune din nou — pre­ lucăuşă ce destrăma întunericul a- de 8 ani Iscrov - - Petroşani
li secţiile l-a şi a 11-a s-a ajuns la con­ bună. Vom depista şi folosi în conti­ atmarea suitorului. Adică, brigăzii zent. ceste strlngeri de miini căpătau o
cluzia că la ambele secţii se poate pro­ noastre. In dimineaţa următoare, în arte­ adincă scmnilicafie.
nuare alte rezerve interne. Cu sprijinul rele subterane ale minei Aninoasa.
duce cel puţin 1 000 tone fontă peste $i, după ce mai cumpăni citcva
organizaţiilor de partid din secţii vom ortacii lui Roman şi Cr/sfeo porni­ O competiţie se încheiase şi înce­ L a c o n c r e t
plan în fiecare lună cu cocs economisit face drum tot mai larg metodelor noi ch))e minerul Autel Cristea adăugă: seră o adevărolâ competiţie. Cei pea aha. în preabatajul 5, intre or-
— Asigurafi-nc materialele de care
(pînă la ieşirea din reparaţie capitală a de muncă şi tehnicii înaintate. Procc- avem nevoie şi miine vom începe din brigada lui Roman, au început tacii lui Roman Roadele se \ azură
furnalului nr. 6). Propunerea a fost dînd astfel, şi dcsfăşurînd o întrecere rearmarea. In trei zile dăm gata sui­ lupta pentru atacarea în steril a deosebii de bogate. Prin suitorul
deschis de oamenii lut Cristea. căr­
adusă la cunoştinţa masei de muncitori entuziastă în cadrul colectivelor secţi­ torul. feliei vatră, lucrare qrca — trans- bunele curgea şuvoi. In prima zi cu Urechilă iepuraş
parlul vagonelelor cu piatră trebuia
şi îmbrăţişată cu toată căldura. Astfel ilor de furnale, vom putea oferi patriei Ochii minerului se aprinseră, aşa efectuai manual pînă la terminarea II tone moi mult, q doua zi cu 50,
1000 tone fontă peste plan în fiecare de ziua eliberării cel mat preţios dar: cum i se aprind ori de cile ori c rearmătii suitorului. apoi cu 70. cu 78, cu 80 Iar cind
ori
pus pe lapte noi. Ori de cile
lună cu cocs economisit a devenit noul roată fonta peste plan produsa cu cocs porneşte pe drumul la capătul cd- Ceilalţi au lormat o brigadă com­ au ajuns la aripile abatajului, cind la... demisol
angajament al lor. Pentru înfăptuirea economisit. ruia întrezăreşte rod bogat. Şi oa- plexă din 15 oameni. L-au luai con­ puteau aplica iniţiativa „Două cim­
Ce este iepurele ? Lq deal iute. Aşa sînt eu, mă hs fur al de pa­
lâr-ocol, iar la vale, rostogol... Astea siuni şi trec peste orice, chiar şi peste
sini poveşti Sd vedem ce zic cârfilc. răbdările vecinilor cate nu mă In­
iepurele domestic este un animal ver­ ie leg.
• e l e c o l e c t i v e i d i n R a p e l l t pe cure omul l-a Imblinzit, crescîndu-l dedor de acord cu ceea cc au spus
tebrat care provine dm cel sălbatic,
Şi cum vă spuneam fn general md
pe lingă casă, pentru a folosi carnea tot toiul de specialişti. Elementul nou
ş■ blana lui. El se înmulţeşte repe­ insă intervine In ceea cc olirmam mai
de şi hrana de care arc nevoie i se sus. Ei se simt toarte bine şi in casă.
procură uşor (triloi, lucerna, frunze de Vă rog să mâ crede/i că această mc-
varză ele.). Unii au blana albă, alţii lodă am verilicat-o cu, tlenliu şi dă
cenuşiu-calcnic, iar alfii albăstrie, rezultate bune".
Blana deasă le ______________________________ Mu/(i dintre dum-
line de culd şi în * neavouslră cei care
timpul iernii re­ vc|i citi articolul o-
zistă la Ing in Q ju e m i'iă id
Oiştile lor. Purul ccsla. mu refer la
____________cei cu o practică
este moale şi Iu- * ---------
îndelungată in creş­
dos. Şi aşa mai departe... terea iepurilor de casă, vc(i exclama
Da cc, parcă asta contează. De pe contranali: „Nu. Nu-i adevăraţi As-
vremea cind aceste teorii au lo$t c- /ccj- s teorii slabc, . nclundamcntaic
____ __
misc, demonstrate şi paradiscutatc a ştiinlilicu. Cu toată indignarea dum­
Itccul hă, hă... Practico a coniumat că neavoastră aliaţi vă rog că accsta-i
se poate şi altfel. Pentru cdilicnrc ci- purul adevăr, verilicat de mult timp.
ti/i părerile tovarăşului Ion Henjiu. Dacă pe mine nu mă credefi, adtc-
mecanic la autobaza t.R.TiA. din Deva sali-vâ iov. Aro/i Pleter de la Statul
locatar al blocului de pe slruda M i­ popular al oraşului Deva, cate se o-
hai I E mi ne seu nr. 48 A, specialist de cupă de problemele spaţiului locativ,
mult consacrat fn creşterea iepuri- in cadrul scc(iunii de gospodărire şi
10/ domestici. „Vechea teorie cum că cunoaşte bine stadiul experimentări­
iepurele este ce este mai rămine în lor la care a ajuns iov. ton tlenliu.
picioare Cu o sirup-ită obiect tune ie­ Deocamdată reţinem un lucru: ex­
purii pol trăi şi in casa omului. Nu perienţele cu urechilă continuă cu
in apartament, că-i prea mult de­
„succes" la demisolul din blocul res­
Colectiviştii din R.ipolt, oraşul regional turilor. Lanurile de păîoasc plivite la timp, efectuează numai pe timp frumos cu sapa ro­ ranj. Dar la demisol, chiar docă mai pectiv. Nu se ştie pînă cind
stau şi alfii cu lunulia. Voiba aia cc
Deva, sînt bine cunoscuţi pentru hărnicia lor, sînt curate de buruieni, la culturile de sfeclă, tativa cu colţii întorşi. La grădina de legume, tic nu-ti place lă altuia (despre de­ A. CORMOŞ
pentru entuziasmul cu caic muncesc în ve­ porumb şi cartofi s-au efectuat diferenţiat tmdc sînt nelipsite de la lucru, colectivistele ranj c vorba, că iepuri îmi place sâ
derea sporirii producţiei agricole şî întăririi praşilc, lucrări de grăparc sau cu sapa rota­ Margareta Filimon, Elcoiiora Radu, Savina am). Ş, cum vă spuneam pot II cres­
cconomico-organîzatoricc a gospodăriei co­ tivă. Şî la grădina de legume se desfăşoară o Urs, Marioara Jurj ş a. se pregăteşte terenul cuţi şi la demtsol. Insă nu cu qcamu.
lective. De acest lucru este uşor să-ţi dai sca­ activitate Intensă. Aici se prăşesc legumele în- pentru plantatul roşiilor, ardeiului şî vinetc- iile închise şi murdare. Nu-i bine A
ma făcînd o vizită la tarlalele ocupate cu cul­ sămînţatc sau plantate mai timpuriu şi se loi pe o suprafaţă de 12 ha. (fotografia 2). Geamurile irehtuc larg deschise, pe
turi cerealiere sau la grădina de legume. Peste continuă plantatul roşiilor, ardeilor, vinctclor Pînă acum s-au plantar şi semănat cu diferite considcicntul că şi iepurii iubesc lu­
lot se întîlncşic animaţia obişnuită a muncii ele. Fiecare zi cc trece aduce cu sine înregis­ legume aproape 15 ha. Pentru obţinerea unor mina şi actul tea Ml omul). Vă veli
trarea unor noi succese. De curînd la această producţii şi venituri sporite de la grădină, o întreba: cc le taci cu familia cc lo­
avîntatc cc se desfăşoară pentru obţinerea cuieşte In apropierea crescătoriei de
gospodărie colectivă s-a terminat plivitul a suprafaţă de 10 ha. este amenajată pentru iri­
unor recolte bogate. Cei peste 250 colectivişti ic pun. Se rezolvă simplu. Te Iaci că
350 ha cu pâionsc, prăşîtul sfeclei de zahăr gaţii. Bine îngrijită, cultura griului s-a dez­ nu-i bagi în seamă. Dacă obiectează
şî mecanizatorii care pariîcîpâ zilnic la lucru
şi furajere, iar lucrarea cu sapa rotativa la voltat normal. Pentru a semnala însă even­ le vtirbcşii despre drăgălăşenia aces­
pregătesc cu temeinicie soarta producţiei a- tor rozătoare, despre o serie de avan­
cultura porumbului s-a aplicat pe mai mult tualele atacuri provocate de anumiţi dăună­
grîcole din acest an. Strădania şi priceperea taje de pe urma creştem lo r: come 4r
de jumătate din suprafaţa planificată. tori, inginerul agronom al G A.C., Virgîl Bli­
cu care lucrează colectiviştii în aceste zile la blană... Fripfă-i toarte gustoasă (nu
Intr-una din aceste zile au fost surprinse darii, controlează cu minuţiozitate stadiul de blana). Despre inconveniente degeaba
îngrijirea culturilor sîne exprimate prin doua le vorbeşti Nu se înduplecă nici in
cîtcva aspecte din activitatea cc se desfă­ vegetaţie al culturii (fotografia 3). Faptul că
coordonate ale producţiei : nivel agrotehnic ruptul capului. Mirosit/, şoarecii care
şoară la G.A.C. Rapolr pentru consolidarea s-a asigurat o densitate corespunzătoare de
înalt şi timpul optim de executare a fiecărei apar. murdăria pot li trecute cu ve­
temeliei producţiei agricole din acest an. In plante la ha. şî că s-a efectuat plivit ui pe în­ derea dacă există palmă înţelegere
lucrări. întrecerea însufleţită cc se desfăşoa­ Nu de vecini, las că-i ştiu eu. De
fotografia 1 vă prezentăm pe mecanizatorul treaga suprafaţă cultivată cu păîoasc constituie
ră între brigăzi pentru încadrarea în epoca Nicolae Gligor hicrînd cu sapa rotativă pe tine, aşa ca crescător, de pasiunea
o garanţie că recolta de grîu, orz şi secara va care te mistuie, de plăcerea care te
optimă şi efectuarea tuturor lucrărilor în con­ una din tarlalele ocupate cu porumb. La exe­ IEPURII INTRE t l
(i bogată. încearcă cind inluleci o halcă de car­
diţii agrotehnice corespunzătoare nu a în- cutarea acestei lucrări s-a trecut de îndată cc ne Itiptă Şi dacă-i dai şi un pahar de — Vin vecinii, I rol Hor. Re­
lîrziat să-şi arate roadele. Cea mai bună do­ porumbul a avut 3-4 frunze. Pentru a nu di­ Text : N. TÎRCOB vin, motrui, mamă... Na, c-am lugil de pede acasă cd de ne prind ne
la subiect. rup urechile..
vadă o constituie starea de îngrijire a cul­ minua densitatea plantelor In ha., lucrarea se Foto : A, VOTS