Page 74 - 1964-05

Pog. 2 Drumul socialismului Nr. 2924

5 ,marii ni.

DIH PARCUL DESDROLOGIC SIMERIA
< i i* *"**^ri

..Memorie, caietul ar iitiea tm n m m
SALĂ DE EXAMINARE
AUTOM ATIZATA Psihiatrii americani minute. Asllel, ei pol iebruorie 2002 va li în- A
sini uimifi ele memoria răspunde aproape in­ Ir-o vineri. Fratele său, H
Examenul la specialitatea bazele fenomenală a doi ge- stantaneu ce zi cores­ Charles, are aceeaşi fa­
nubililor cibernetice, susţinut de as­ meni in virstâ de 24 punde unei onumite da­ cultate, dar capacitatea iii1
piranţii catedrei de automatică ţi te- ani. Jn/r-un raport pre­ te din orice an trecui sa In ce priveşte reţi­
lcmcanică de la Institutul politehnic zentat despre cazul lor, sau viitor. Ei Jşi amin­ nerea datelor nu de­
d n Doncţk, a decurs într-o clasă ne­ dr. Wi/liam HotwiU a tesc pe/Icct datele de păşeşte un secol.
obişnuită. Luînd biletele cu între­ precizai cei ace$/i r/e- naştere sau de de­ Amindoi sini in alură
bări, cîtc 14 aspiranţi au ocupat loc meni nu sini in s/are ces ale oamenilor iluş­ de aceasta capabili să-fi
în acelaşi timp la mese la care se su electueze o simplâ tri şi cunosc vlrsta amintească cel mai mic Staţiunea experi­
aflau montate maşini examinatoare adunare. In schimb, ei pe care aceştia ar a- amănunt din existenta mentală forestiera.
automate. Profesorul era aşezat la nu au nevoie decit de vea-o dacă or mai trăi lor, de exemplu, cum
un pupitru special care-i permite sâ astăzi.
..asculte" toate răspunsurile deodată, o secundă ca sâ rezol­ Unul dintre gemeni, era vremea in cutare
l'-culcţele ce se aprindeau în pere­ ve calcule calendaris­ George, şlic „automat“ sau cutare zi. Jn schimb,
tele aparatului au apreciat exact şi tice pentru care mate­ că. de pildă, ziua ele 28 din punct de vedere
f.'ră părtinire fiecare din zecile de maticieni de lorlâ or auqusl 1951 u căzut în- mintal ci rămin nişle
răspunsuri date de aspiranţi.
avea nevoie de 10-15 lr-o simbăla şi că 15 copii. m

Flota aeriană sovietică s-a îmbogă­ Stejar aclimatizat
Strunguri ultrasonice ţit cu încâ un helicopter „V-8U. El
a fost construit de căite biroul ex­
perimental de construcţii sub con­ In „Parcul Pionierilor" din centrul Prin 1840, un cetăţean numit Simtei
Inginerii sovictci au creat un strung Acusticicnii sovietici au elaborat un Belgradului se afla un stejar de peste a secat bălţile şi a amenajat în
ultrasonic înzestrat cu calităţi remar­ procedeu prin caic se poate tăia por­ ducerea lui M. Milcş. 160 do ani. Curiozitatea nu constă atic jurul copacului un parc. Cu anii,
Helicopterul „V-8“ poate trans­
cabile. Productivitatea lui este de trei ţelanul, sticla, ceramica, cuarţu), ger­ porta 25 de persoane şi are o vi­ în vîrsta lui, cît în faptul că face parte parcul s-a dezvoltat şi s-a înfrumuseţat,
ori mai mare decît a celor mai bune maniul, siliciul, rubinul, alia ic deosebit dintr-o specie care trăieşte numai în fiind pus astăzi la dispoziţia pionierilor Lac din centrul
strunguri de acest tip construite de de dure şi chiar diamantele. Cu aju­ teză de 200 km pe oră. regiuni cu mare umiditate. Specialiştii şi a vizitatorilor Belgradului, iar ste­ arboretului.
firma „Lcfcld" din R.F.G. şi de 8-10 torul ultrasunetelor se pot practica în se întreabă cum a rczistac stejarul în Foto : S. RADU
ori mai marc decît a strungurilor de toate aceste materiale scobituri şi se S irop de peniei ină aceste condiţii neprielnice. Ccrcc- jarul constituie unul din punctele sale
această putere realizate în S.U.A. şi pot perfora găuri de toate formele, păs- In R. S. Cehoslovacă va fi pusă în tînd istoria oraşului se poete de atracţie.
Anglia trîndu-se cu marc precizie forma ne­ vînzare penicilină sub formă de sirop, constata că înaintea primei răs­
Noul strung sovietic, cu o putere de cesară şi fineţea de prelucrare a supra­ coale a poporului sîrb de sub condu­
locuri se aflau bălţi, şi copacul a prins Pofenfiata! energetic
1.5 k\V. poate aşcltia într-un minut, cu feţelor. produsă de Fabrica de medicamente cerea lui Knragcorgc (1804) pe aceste
„Galena" din Komarovo.
Siropul
va
ajutorul ultrasunetelor, pînă la 50 mm:î
de aliaj dur şi pînă la 4.000 mm3 de Aşcliierca ultrasonică se realizează cu înlocui penicilina injectabila şi penici­ încă de pe vremea aceea rădăcini adînci.
sticlă. (Un alt strung cu o putere de ajutorul şocurilor care se succed în lina sub formă de tablete. al „AcoperişisSui £ymiî“
4 k\V aşchiază în acelaşi timp, 100 mnv1 ritmul de 20.000 pe secundă. Noile
de aliaj şi pînă la 9.000 mm'J de sticlă). strunguri permit o creştere considera­
Fineţea de prelucrare a suprafeţelor bilă a productivităţii muncii. Anul Se mai îniîmpla şi aşa Munţii Himalaia, cu o lungime, de peste 2.500 km,
realizată de către noile strunguri este din care se desprind semeţe vîrfuri depăşind 3.000 de
mult superioară celei obţinute cu strun- acesta, industria sovietică va produce metri, poartă pe drept cuvînt denumirea de „Acoperi­
gunlc obişnuite. în scrie strunguri ultrasonice.
\()or Sobolev, un băietei de şase Slough şi Maideland (Anglia) //ei ou- şul lumii". In partea lor răsăriteană aceşti munţi sînt
ani din Tedjen sTurkmenio). se juca lomobilişti ou vrut să ocolească o ocoliţi de un fluviu, ca re îi» Tibet este denumit de
liniştii înlr-o grădiniţă. cînd un vu/- pisică ncqră. Rezultatul: prima maşi­ Cangpo, iar în India Brahmaputra. La început fluviul
Fosile... pline de viaţă tur uriaş s-a repezit la el, inhătindu-l nă s-a lovit de marginea podului, a acesta curge spre răsărit, apoi o ia spre sud, după care
in (/hidrele sale puternice. Copilul s-a doua a ini ral in zidul unei case. iar îşi schimbă direcţia spre apus, descriind un arc com­
Tn raioanele cu cli­ cu milioane de ani în stejari cu frunze asemă­ apărat cu vitejie pină cînd trecătorii, u treia maşină s-a ciocnit de a doua.
mă umedă, subtropicală, urmă se răspîndesc acum nătoare eu cele ale cas­ ularmoti au omotil pasărea de pradă, Pisica a scăpai nevătămată. plet.
ale Azerbaidjanului, su­ şi în alte raioane şi, con­ tanului. In regiunile Cau- salvlnd victima. Vuca Liubih (Iubita) de la o lermă Lîngă localitatea Gyala, acolo unde fluviul atinge ex­
pravieţuiesc relicve ex­ trar îndoielilor multor cazului stejarii obişnuiţi Micul Iqor, care Îşi păstrase tot din niclorusia, a lălat şaple vitei ge­ tremitatea răsăriteană a cursului său, el poate fi uşor
trem de rare din flora specialişti, s-au adaptat aring dimensiunile nece­ calmul in timpul aventurii„ o începu/ meni. îndiguit, datorită condiţiilor naturale. In felul acesta
de mult dispărută : tc- foarte bine. Deşi arborele sare exploatării lor în să plinqă in hohote cind a lost vorba Un specialist a alirmal că in cei s-ar crea un uriaş lac de acumulare, ţînînd scamă de
mîr-agaci (arborele de de fier creşte foarte în­ 50 de ani, în timp cc să i se pună tinclură de Iod pe zgi- 40 de ani de experienţă a sa nu a tn- faptul că debitul Brahmaputrei este aici de 1.000 mc pe
fier) dzclickva (arborele cet în regiunile submon- stejarii cu frunze de cas­ rieturilc că/)dfa/e In timpul luptei. li/nil niciodată un caz similar şi că secundă. Săpînd un tunel sub muntele Namclia Barwa
de piatră) cu însuşiri tanc ale Azerbaidjanului, tan. în numai 20 de ani. |nr/enîozi/a/ea contrabandiştilor din nu ctinoaşte decit cazuri de vilei (7.742 metri), apele fluviului ar ajunge în albia care se
apropiate de cele ale ar­ în depresiunea Kusarsk După cum se vede, a- slrimtoarea Foscuqno, de la Irontie- ,.chintupletiu. El o explicai că biosli- îndreaptă spre sud. Energia şuvoiului care ar trece prin
borelui de fier, stejarul se numără deja peste ccstc relicve vegetale ra italo-elvetiană, nu cunoaşte mar­ mulaforii folosiţi la lerma respectivă acest tunel ar fi atit de marc îneît s-ar putea construi o
cu frunze asemănătoare 30 000 de asemenea ar­ manifestă o deosebită gini. Vameşii au descoperii recent o au ajutat ca mai multe ovule să lie
cu cele ale castanului, ar­ bori. vitalitate şi nu doresc de ciudată Încercare de contrabandă. fecundate In acelaşi timp. scrie de centrale chiar în corpul muntelui, pe tunelul
ţarul uriaş, eleganta glc- Specialiştii forestieri loc să treacă în categoria Văzind nişte oameni ocupaţi cu fn- Un şarpe amator de cores/xrndentă de aducţiunc, iar acolo unde apele ar ajunge din nou
dicio de caspica şi alţii. din Azerbaidjan plantea­ celor pe calc de dispa­ cârcaiea unei tărqi intr-un vehicul cu a lost surprins de un poştaş din Al- la suprafaţa s-ar putea construi cea mai mare centrală
Copacii care au trăit ză în raioanele de stepă riţie. semnul Crucii Roşii, vameşii au cre­ lahabad pe cind înfuleca cu pollâ ci- hirocnergetica din lume, cu o capacitate de 17.000 MW.
zul că era vorba de un accident şi leva scrisori şi cărţi po$/a/e Acest proiect este deocamdată irealizabil — străpun­
Văzlnd o coadă ciudată ieşind din-
i n s-au apropiat să-şi olere ajutorul. La Ir-o cutie de scrisori. laclorul poştal gerea unui masiv lat de cea 40 km sub forma unui
tunel puternic înclinat comportă dificultăţi foarte nuri.
sosirea vameşilor, ,.infirm ierii" au a-
runcat turqa şi au luat-o la goană. a tras de ea. scotind alatâ un şarpe Cum însă tehnica înaintează cu paşi atît de repezi nu
In interiorul ambulantei se al Iau în­ lung de doi metri. Apoi, el a scos şi este departe ziua cind şi Brahmaputra va fi pus în slujba
grămădite 300 hq. de ţigări de con­ iestul scrisorilor, rămăşiţă a festinu­ omului.
trabandă. lui reptilei. Nu se Ştie ce s-a intim-
plat cu şarpele.
Locuitorii din Etho (Nevarla) respl-
tă in slirşit mai In voie de citeva
zile. Intr-adevăr, Consiliul municipal
al oraşului a holăril să abroge o de­ P arisul întinereşte
cizie luată in timpul epidemiei de gri­ c ©
pă spaniolă din 1018, potrivit căreia <1 \ LI Ei IIIS»< I CJ In capitala Franţei continuă opera­
masca aseplicâ era obligatorie in toa­ z \ ţia de curăţare a clădirilor, începută în
te locurile publice. 1959. Dacă în primul an au fost cură­
Recent, un debil de băuturi spir­ + Tirajul zilnic al celor 5.167 ziare O Prima centrală atomoclcctrică desprind in liecare an Intre 8.000 Şi ţaţi numai 6 km- de faţadă, volumul
toase din Londra a luat ioc. Pom­ care apar în U.R.SS. este de 83,1 mi­ franceză de la Chinon, cunoscută sub 10.000 km3 de gheată. lucrărilor a crescut în 1963 la 130 km-.
pierii veniţi co să stingă Incendiul lioane exemplare. Tirajul anual al ce­ denumirea de E.D.F. nr. 1, a produs de Anul acesta vor fi curăţaţi 120 km- de
au Ieşit după cil va timp din imobilul lor 997 reviste existente este de 756 la începutul anului 70.000.000 k\Vh Q A fost creat un nou produs cos­ faţade. Printre clădirile respective fi­
respectiv clătinîndu-se, nu din cauza milioane exemplare. energie electrică. metic caic va fi foarte căutat : el face gurează Comedia Franceză, Pantheo-
unui inccput de asfixie. cum s-ar pu­ să dispară pun decolorate cearcănele nul, Biblioteca Sainte Gencvicvc ; o sc­
tea crede, ci din alt motiv. Ei luseseră In anul 1963 s-au editat în U.R.S.S. ^ La Dubna a fost construit un nou de sub ochi. rie de şcoli, ca liceul „Henri IV", „Vol-
slropifi cu vv/sAy-u/ provenit din sti­ 77.599 titluri de cărţi şi broşuri cu un generator clectro-slatic care arc o pu­ Cheagurile de sînge — trombele tairc", „Arago", precum şi mai multe
clele care explodaseră. tiraj total de 1.261.8 milioane exemplare. tere de 5 milioane clectron-volţi. El — din vasele sanguine dispar în urma spitale.
Cind frccăfoiii din Chicago au ob­ In fiecare zi în întreaga ţară se edi­ este destinat cercetărilor din domeniul
O reuşită operaţie de transplantare de ochi a redat recent vederea unei servat că la o Icreaslră de la etajul tează în medic 3,5 milioane de cărţi şi fizicii energiilor reduse. unui tratament prin electroliză aplicată Deocamdată vestita catedrală Notre
tinere fete egiptene oarbe, de 16 ani, care îşi pierduse de mult speranţa că V al unui imobil ieşea lum, au anun­ broşuri. de medicii vest-gernuni. Aplicaţiile se Dame nu va fi supusă acestei operaţiuni
va mai vedea. Operaţia a fost executată de către dr. chirurg Sabry Kamcl. ţai imediat pompierii. Sosiţi la la(a 4 La Paris există 45.118 magazine fac cîtc o oră pe zi timp de o săp- de întinerire de teamă ca nu cumva
Ochiul transplantat a fost luat de la un cetăţean american, care a încetat din locului, pompierii au constatat că au ^ Fondul Bibliotecii Universităţii fi prăvălii de tot soiul. tăniînă. această capodoperă a stilului gotic, care
viaţă. /os/ chemaţi degeaba. S-a dovedii că „ Jaqellone" din Cracovia numără 1.2 Dintre aceste a 0.107 sini magazine & Pentru prolcjorea locuinţelor de mai bine de şase veacuri este ex­
IN FOTO : Dr. Sabry Kamcl cxaniinînd noul ochi al pacientei sale. norul era de... pudră: două doamne milioane volume, imbogălindu-sc a- de conlectii, 2.229 librării, 11.000 ma- învecinate cu im imobil unde s-a de­
nual cu circa 45.0Q0 titluri. Colecţia
butrine se pudrau de zor înainte de bibliotecii este completată de 4.022 tu­ gazine cu articole electrotehnice, clarai un incendiu, ele sini stropite pusă intemperiilor, să sufere de pe urnu
a ieşi in oraş. sport şi galanterie, 2.181 măcelării, cu apă din cleşlecle boqate in peşte. lucrărilor. Trei experţi, printre care
O P E R A Ţ I E R A R A Tribunalul italian l-a achilQl pe Um- luri de reviste şi ziare din loală lu­ 2.003 cafenele, 1.398 frizerii şi saloane Această apă. păstrată In rezervoare prof. Curicn, titularul catedrei de mi­
berto Rania. marinar in virstă de 44 mea. In bibliotecă se păstrează ra­ de coalură, 114 magazine universale speciale, aderă luarlc bine la laladc/c neralogie şi cristalografie de la Facul­
Chirurgul Lev Dorman şi asistenta ci o serie de abcese care prinseseră pâr­ de ani, care are 7 sofii, dar s-a cunu­ rităţi bibliografice, opere vechi ca de imobilelor, cu condiţia ca acestea să
sa Irtna Kalganova din Moscova au lea inferioară a ficatului. Pacienta era nat numai cu una din ele pe terito­ exemplu: opera Iul Copernic editată sau magazine aşa-zise de „comerţ nu fie zugrăvite in tonuri pastel. tatea de ştiinţe, urmează să stabilească
efectuat o operaţie rară — ci au extir­ în primejdie şi nu putea fi salvată de riul Italiei. Legea italiană nu recu­ in 1543 la Nurnberq, un calendar din multiplu* ele. dacă este posibilă şi recomandabilă în­
pat unei bolnave partea inferioară a fi­ la moarte decît dacă i se extirpa par­ noaşte căsătoriile lăcuie tn străină­ 1477, o istorie generală edilată In ju­ <0 Pentru regiunile unde ninge mult, lăturarea peliculei de silicaţi cc s-a for­
catului tea bolnavă a ficatului. S-a procedat tate rul anului 1450 In Lombardia, o/)crcle ♦ Potrivit datelor unui raport pri­ este de marc folos şccrgătorul de pi­ mat între praful aşezat pe exteriorul
deci la operaţie (care a durat 90 de mi­ Americanul Cedar Repids, din sla­ marelui cronicar polonez Jan Dlugosz. vind răspîndirca limbii, culturii şi artei cioare electric. Zăpada se topeşte ime­
La spital s-a stabilit că stomacul Svet- catedralei şi piatra proprîu-zisă din care
l.inci era deplasat spre dreapta, proba­ nute) înlăturîndu-sc porţiunea extrem bii /oua, şi-a bătut propriul său re­ cu Însemnări autografe vechi traiale franceze în ţările străine, în 1963, 155 diat ce atinge grilele şccrgătorului.
bil de o tumoare. Se impunea o in­ do inflamată din partea stîngă inferioa­ cord la lipsa de memorie: de patru de medicină din secolul al Xlll-lea milioane de oameni din 32 de ţări vor­ In S.U.A. a fost pus la punct un este executat monumentul.
tervenţie chirurgicală imediată. ră a organului. Acum, după opt luni. ori a divorţai de aceeaşi temere pen­ fi altele.
toate funcţiile ficatului şi ale întregului tru cn tot de aii tea ori să se cunune besc franceza fie ca limbă maternă, fie dispozitiv care la căderea primelor pi­
Deschizînd abdomenul bolnavei, chi­ cături de ploaie, închide automat fe­
organism au fost complet restabilite şi cu ea Anual biblioteca cs/e Irecvcntată ca limbă oficială, fie datorită muncii
rurgii nu au găsit însă nici o tumoare, Svctlana se simte excelent. Pe şoseaua care leagă oraşele de 140.000 cititori. pe care o efectuează. In întreaga lume restrele deschide. Transplantare de rinichi
există 192 licee şi colegii cu limba de <$► Un expert japonez care a călă­
La 28 martie 1964 la secţia chirur­
predare franceză. La aceste şcoli pre­ torit in mai multe ţări din Occident a gicală a Universităţii din Tokio s-a
ajuns la următoarea concluzie : pen­
P ensionari neobişnuiţi dau 14.500 profesori francezi şi 100.000 tru a traversa strada tără nici un transplantat unui bărbat un rinichi
profesori de alte naţionalităţi.
pericol un pieton trebuie să lie În­
luat de Ia soţia acestuia. Operaţia a
+ Oamenii de ştiinţă din Brazilia tovărăşit la Paris de o femeie dră- lost posibilă, ambii avînd aceeaşi grupă
La Invitaţia Galinei Giîgoricvna, di­ Pentru ca experienţa să reuşească cu ani. Apoi elinele a murit, Leul a fost padă. Era Mişka. In timpul turnării şi Statele Unite studiază debitul de gufă ,* la New York, de un co pil; la de sînge.
rectoarea Gradinei zoologice din Mos­ adevărat, ea trebuie începută eu ani­ atît de trist, îneît i-am adus această acestei scene s-a întîmplat o nostimadă. apă, compoziţia chimică şi caracteris­ Miinchen, de un cîine.
cova. unde la început a lucrat la sec­ male cît mai tinere. Astfel, punem faţă căţeluşă să-l mai distreze. Dar, căţe­ Filmul se turna într-o pădure din îm­ Operaţia a fost executată de prof.
ţia pavloviană, am vizitat pensionarii în faţă un ursuleţ şi un pui de man- luşa nu ştie cît de puternic este leul. prejurimile Moscovei. Animalele sînt ticile fizice ale fluviului Amazoanelor. ♦ In Canada se proiectează trans­ Saidzi Himoto şi a durat două ore.
grădinii. gustă sau un ied şi un pui de lup In Ea nu se teme deloc, face tot cc vrea, atît de bine „condiţionate", atît de Debitul Amazoanelor — 750.500 metri portarea grîului în conductele exis­ Circulaţia sîngclui a fost oprită timp
Am fost atît de uluită de ceea ce general, în mai puţin de t> zile, ci a- obligîndu-l pe leu să stea nemişcat cînd obişnuite cu oamenii, îneît sînt trans­ cubi pe secundă — este de 14 ori mai tente de petrol. Grîul va fi în prealabil de 28 minute. Patru zile după opera­
mu văzut îneît am venit încă o dată, jung să se împace bine. Uneori numai arc poftă să doarmă pe spinarea lui, portate în autocare sau în maşini fără mare decît al fluviului Mississippi şi ambalat în nişte capsule etanşe.
şi încă o dată, aş fi rămas toată după o siptămînă, animalele încep sâ pentru că acolo este mai moale şi mai cuşcă şi fără botniţă. de şase ori mai marc decît al fluviului ţie ambii pacienţi se simţeau excelent.
viaţa îm această lume de basme. Nu se miroasă, să se cunoască, să se împrie­ cald. Mişka umbla deci absolut liber prin­ ^ Pentru prospecţiunile petroliere,
era acolo, doamne fereşte, vicun iepu­ tenească, să se joace împreună. Cînd Fiecare animal îşi are personalitatea tre tehnicienii care filmau. Se întu­ Congo. în R.P. Polonă se folosesc anumiţi mi­
ri? care să-şi scoată ceasul din buzunar cresc, această prietenie durează ani de •a ca şi oamenii. Puii au nevoie de ju­ necase şi se strîngcau bagajele. Deo­
— ca în „Alice în Tara minunilor" — zile. cării şl de o doică Treaba nu merge dată am băgat de scamă — povesteşte ♦ Expediţiile elcctuatc de oamenii crobi care se hrănesc cu hidrocarburi.
şi fireşte că animalele nu vorbeau, dar Capra şi lupul pot trăi împreună în totdeauna uşor cînd este vorba de ex­ Galina Grigoricvna — că Mişka dispâ- de ştiinţă sovietici in ultim ii nouă ani Microbii sînt introduşi în puţurile fo­ intrajutorare
am văzut un lup drăguţ jucîndu-sc bună înţelegere cu condiţia ca omul să-i perienţe cu tigri sau cu lei. In aceste iusc... Toată lumea îmi spunea: „A şl staţiile in derivă ale Uniunii Sovie­ rate de proba. Dacă ci se înmulţesc
cu capra Katia. In ziua aceea, capra supravegheze de departe şi, nui ales, să cazuri ne folosim de o căţea care devine şters-o în pădure ursul dv ! N-o să-l tice au stabilit că din Polul Nord se este un indiciu că s-a găsit petrol. biologică
era drăgăstoasă şi îşi mîngîia tovarăşul nu le fie niciodată foame. La început, mama lor adoptivă — de preferinţă o mai regăsim niciodată". Eu le răspun­
cu fruntea ci îngustă cu corniţe... Am omul arc un rol important, să se sub­ »ătea obişnuită, nu una de rasă. Aces­ deam : „Este imposibil, este ştiinţific Pădurea, acest complex biologic,
văzut o pisică care supraveghea nu n u ­ stituie naturii pentru a înăbuşi refle­ tea sînt mai talentate. Le educăm cu imposibil" şi toată lumea zîmbea. in care solul, plantele şi animulelc
mai pisoiul ei, ci şi nişte copii adop­ xele sălbatice şi a le înlocui cu altele, .mirorul căţeluşei care se ocupă de pui, Am pornit în căutarea lui Mişka. La
tivi — un pui de bursuc şi doi pui do opuse. De pildă, la animalele neajuto­ lovind cu laba pe unul sau pe altul vreo 500 de metri am dat de un automo­ joacă liecare rolul său. este cunos­
vulpe rate — iezi, purcei — trebuie suprimai atunci cînd se ceartă, menţînînd ordi­ bil în pană, cu uşile deschise. Si cc sâ cută ca locul unei lupte ncincdulc
pentru existentă. Studiile întreprin­
Am văzut un leopard vietnamez ju- reflexul fricii. La cele puternice — nea şi liniştea în „grădiniţa de copii". vezi ? Mişca aşezat la volan, iar şofe­
iTinhi-se cu o păpuşă adevărată pe care pui de lupi, de tigri — trebuie înăbu­ Cînd animalele sălbatice au frică de rul crcmurînd de frică, cocoţat într-un se atit in Uniunea Sovietică cil şi
in S.U.A. au dovedii că în cadrui
copiii i-au adus-o în dar Cît despre şit instinctul agresivităţii. In cuşca imen­ noi mîngîicm în faţa lor căţeluşa. Vă- copac ! Mişka se plictisea şi vroia să accslei lupte există totodată şi fe­
leul cel marc şi frumos, el se temea să închisă în care se fac experienţele zîiul că aceasta nu se teme deloc, se se întoarcă acasă El a intrat deci în
tic blitz-ul fotografului şi se ascundea rrebuie uneori reţinut puiul de leu şi lasă şi ele mîngîtatc. maşină, dar şoferul nu era, „condiţionat" nomene cote dovedesc o colabora­
în spatele prietenei sale — o căţeluşă împins înainte purcelul ca să i se in­ Mai tîrziu, chiar cînd devin adulţi, şi reflexele lui de frică s-au trezit în re şi intra/utorore Intre plantele a-
părtinind aceleiaşi specii. Astlcl s-u
agresivă, căreia nu-i era fiică de nimic sufle încredere. Animalele tinere sînt leii şi tigrii recunosc pe „doica lor faţa acestui urs uriaş. A trebuit să-l
şi lătra la fotograf, pentru că îl spe­ ca şi copiii. Intr-o familie, dacă un copil căţeaua". Dacă sînt bolnavi, de pildă, momim pe Mişka cu zahăr ca să se ho­ făcut surprinzătoarea constatare că
riase pe leul cel mare şî hipersensibil este mai slab decît ceilalţi, el este cel doica intră în cuşca lor împreună cu tărască să părăsească maşina şi să intre rădăcinile capilare ole molidului şi
adeseotl şi rădăcinile mai groase,
La secţia „Pavlov" a Grădinii zoolo­ mai cocoloşit şi uneori, din această cau­ veterinarul care îi poate atunci „con­ în autocarul echipei de filmare. se contopesc cu rădăcinile similorc
gice din Moscova funcţionează cu titlul ză, devine insuportabil Aici se întîmplă sulta" fără nici o dificultate. Ceea cc am văzut la Grădina zoolo­ ale altor exemplare de molid, lor-
cxocnn'ental o „grădiniţă de copii a la fel. Capra Katia ne dă mult de fur­ La Grădina zoologică din Moscova gică din Moscova nu este un joc ; este mind asllel o adevărată (esălură de
animalelor". Aici se studiază compor­ că. Acum, că este adultă se eretic atîi om vizitat şi „secţia artiştilor". O marc rezultatul unor experienţe, unor cer­ sprijin şi ajutor reciproc.
tarea unor animale de specii diferite de puternică îneît împunge cu coar­ pasăre de noapte, un fel de cucuvea cetări. unor studii foarte aprofundate.
Dovuda acestui lupt s-a Zăcui pu-
care au moştenit instinctul să se în- nele pe prietenul ci, lupul, iar acesta nu Imensă, este cîntăreaţa secţiei. Dacă o Dar ceea cc m-a îneîntat este rezulta­ nindu-se coloranţi la rădăcina unui
Iruine şi să se sfîşic şi care sînt puse îndrăzneşte să protesteze ! scarpini sub cioc, face la comandă tul : prietenia şi jocurile „animalelor copac: după un timp s-a constatat
să trăiască împreună. lată acest leu Este sănătos şi ar pu­ ,.hu ? hu !“ . A fost filmată de mai mul­ cărora li se spunea sălbatice". Este o că colorantul respectiv a a/uns.
Secţia noastră — ne-a exnlicat Ga- tea dacă ar vrea, să frîngă spinarea te ori Tn cc priveşte ursul. Mişka. el lume de basm, în care nu mai există
lîna — este un fel de şcoală la care unui cerb cu o singură muşcătură. Este este un obişnuit al plarourilor de fil­ cruzime şi teroare. în care lupul roşcat bineînţeles în canlitâli mat mici,
In copaci situati ta oarecare dis­
animalele învaţă să se comporre altfel la noi de cînd era mic. Primul său prie­ mare. Cine a văzut filmul „Povestea din stepele Siberiei îţi sare de gît ca să - i : - -M
de cum Ic îndeamnă instictul speciei ten a fose un căţeluş. Torul a mers cît unui om adevărat" îşi aminteşte de sce­ capete zahăr, în care leopardul îţi toar­ tantă de obiectul experienţei. A-
ceeaşi ex/jerlen(ă s-a lăcut şi cu
lor. Pe de altă parte le învăţăm să nu se poate de bine, au fost buni prie­ na din pădure în care un urs uriaş mi­ ce în braţe ca o pisicuţă fericită... Micul* Carlo, în vîrstă de 3 anî, este îmblînzitor la Circul Knic din
se teamă de om şi să nu-1 urască. teni şi au locuit împreuna timp de 13 roase pe aviatorul rănit, căzut în ză­ MADELEINE R1FEAUD Elveţia. Iată-1 alături de prietenul său, un elefant de 10 ori mai bătrîn ca el atomi marcaţi, care au „ călătorii"
de la un copoc la altul.
Şt cu... 5 tone mai greu.