Page 8 - 1964-05
P. 8
Pas. 4 Dramul socialismului N’r. 2907
m a m a i a
îrea . Hrusciov Prezentarea scrisorilor de acreditare de către
9 ministrul R.P. Romîne in Republica Arabă Yemen
la prîiizul oferit de Nm la Kremlin SANAA 4 (Agcrpres). — După ceremonia prezentării scrisori
La 2 mai a.c., Mircea Nicolaescu, tri lor tic acreditare, între preşedintele Ab-
MOSCOVA 3 (Agcrpres). — se bucure de binefacerile coexistenţei mis extraordinar şi ministru plenipoten dalluli as-Sallal şi Mircea Nicolaescu, mi
Luînd cuvîutul la prînzul oferit )a paşnice, de rezultatul ei final — pacea ţiar al Republicii Populare Romîne în nistrul R.P. Romîne la Sanaa, a avut
Kremlin, N. S. hlruşciov, pnm-seerctar pe planeta noastră. Republica Arabă Yemen, a fost primit loc o convorbire, care s-a desfăşurat în-
r.l C C al P.C.U.S., preşedintele Consi Dacă unii oameni de stat şi oameni tic preşedintele Abdallali as-Sallal, că
liului iic Miniştri al U.K.S.S., a carac politici presupun că, pe baza asigurării ruia i-a prezentat scrisorile de acreditare. tr-o atmosferă cordială.
terizat demonstraţia şi parada militară păcii numai între marile ţări, se pot
dc 1 Mat ca o confirmare a mai dor epuiza principiile coexistenţei paşnice,
înfăptuiri alo poporului sovietic, caic iar ţările mici pot fi, ca să spunem aşa,
constiuio$tc comunismul. batjocorite, ameninţate, să nu li se res
Foliciiîiulu-I pc preşedintele Algeriei, pecte suveranitatea, independenţa, să Conferinţa Naţiunilor Unite
*
0
Ahmcd Ucu bclla, cu prilejul decerna se permită amestecul în treburile lor
ţii titlului dc Erou al Uniunii Sovie interne, ei se înşeală profund. Uniunea
tice, vorbitorul a spus : In anii răz- Sovietică nu va fi niciodată de acord pentru comerţ şi dezvoltare
i»oiului dc eliberare îndelungat şi sîn- cu o asemenea interpretare a princi
geros al poporului algerian împotriva piilor coexistenţei paşnice şi va lupta GENEVA 4 (De la trimisul special decalajul existent între volumul intră
colonialiştilor, poporul sovietic a admi energic împotriva forţelor care promo Agcrpres, Adrian Junescu) : rilor de valută străină şi necesităţile de
rat în mod sincer curajul şi spiritul vează o asemenea politică agresivă. Propunerea romîncască — livrări tic import ale acestor ţări, ceea cc nu per
lui dc sacrificiu, a ajurat prin toate mij Arâtînd că, la ora actuală, în Statele echipament pe credit, rambursabil prin mite ca şi în actuala situaţie în dome
loacele accesibile la apropierea ceasului Unite ale Amcricit se face o mare zar toic-părţi din producţia astfel obţinu niul creditului internaţional, ele să sa
victoriei. Lupta dm Algeria a fost o vă în problema pătrunderii unor avioa tă sau prin alte produse ale ţărilor în tisfacă necesităţile lor cu echipament
luptă a întregului popor. Ca a fost spri ne americane dc recunoaştere în spa curs dc dezvoltare — care a constituit industrial Aşadar, situaţia dc fapt im
jinită dc toate ţările socialrste, dc miş ţiul aerian al Cubei şi se afirmă cbiar obiceiul unui proiect de recomandări pune adoptarea şi extinderea unor noi
carea comunistă şi muncitorească in ca între Statele Unite şi Uniunea So supus discuţiilor din această săptămînâ forme de colaborare economică pc li IN FOTO: Aspect de la Expoziţia O.N.T. „Carpaţi" din Coleborg
ternaţională, de mişcarea dc eliberam vietică ar exista o oarecare înţelegere in Comisia a Il-a dc R.P. Romînă, îm nia creditării importurilor dc echipa Brazilia (Suedia). In prim plan — macheta construcţiilor dc la Mamaia.
naţionala din toate continentele. în această problemă, şeful guvernului preună cu Guineea. Indonezia, R.A.U., ment industrial, care să asigure un flux
Poporul algerinn şi guvernul său, sovietic a spus : o asemenea înţelegere TanganiCj şi Zanzibar, a fose prezen continuu dc import dc bunuri sie echi După lovitura de sfat
condus de Almtcd Ben Bclla, au si sta nu numai că nu a existat, dar nici nu tată şi în cea de-a Ill-a comisie. In pament industrial, fără condiţii grele Tulburări grave la Santa Bontingo
bilit calea de dezvoltare a ţării lor. poate exista. Uniunea Sovietica nu va proiectul de recomandare se subliniază dc rambursare a creditelor, fără a pune
Această calc a fosr stabilită la recen accepta niciodată o înţelegere cu alte că această propunere reprezintă una noi sarcini financiare pc umerii eco RIO DE JANCIRO 4 (Agcrpres). — de cauciuc. Manifestanţii au aruncai în
tul congres al partidului Frontul de state în detrimentul unei terţe ţări, in din formele de finanţare internaţiona nomici ţărilor în curs dc dezvoltare. Colonelul Gusiavo Borges, caic a de SANTO DOMINGO 4 (Agcrpres). —
Eliberare Naţională — aceasta este con diferent dacă aceasta este mare sau lă, menită să contribuie, pe dc o parte, Această formă de colaborare favorizea ţinut postul dc director al poştelor şi In capitala Republicii Dominicane s-au poliţişti cu pietre şi au incendiat mai
multe automobile. 10 persoane au fost
struirea socialismului. Oamenii sovie mică. Noi am spus totdeauna si decla la sporirea asistenţei economice şi teh ză expansiunea comerţului mondial şt telecomunicaţiilor în guvernul condus produs duminică incidente grave Jupa
tici privesc cucerirea independenţei de răm încă o dată că ameninţările la nice, iar pc dc altă parte să favorizeze dezvoltarea economică. de fostul preşedinte al Braziliei Joao cc poliţia a încercat să împiedice des arestate şi multe altele rănite.
către Algeria şt realizările în construi adresa Cubei, continuarea încălcării su exporturile statelor în curs dc dezvol Reprezentantul R F. Germane a sus Goulart şi ocupă în prezent postul dc făşurarea unor demonstraţii antiguver Postul dc radio Santo Domingo a în
rea unei Algerii noi ca o marc victorie veranităţi) ci, incursiunile în spaţiul tare. ţinut vînzarca utilajelor pe baza prin ministru ol siguranţei de stat din Gua- namentale. Demonstraţiile* au fost pre ceput să transmită comunicate în care
a forţelor progresului social asupra for aerian cuban pot avea urmări catastro A fost înaintat, dc asemenea, dc că cipiului liberei concurenţe, ca fiind mai nabara, a ţinut duminică o conferinţa cedate dc o grevă a şoferilor de taxiuri reaminteşte că decretul din anul 1962
ţelor rcacţiunii si imperialismului. fale Aceasta va fi, în primul rînd, o tre reprezentantul Indoneziei, un pio- avantajoasă pentru ţările dezvoltate. dc presă în cursul căreia s-a referit la caic au protestat împotriva hotărîrii gu cu privire la starea dc urgenţă pc în
Luptăm si vom lupta în continuare catastrofă pentru aceia care duc o po iccc de recomandări. Dat finul că am Referindu-sc la cele arătate dc repre măsurile împotriva „activităţilor subver vernului de a interzice întrunirile pu treg teritoriul ţării continuă să rămî-
nă în vigoare. Acest decret permite gu
— a spus vorbitorul — pentru coexis litică tic provocări Şi agresiune împo bele proiecte se completează reciproc, zentantul R. F. Germane, delegatul sive" în acest stat. Colonelul Borges, blice, fără o autorizaţie prealabilă, şi vernului să aresteze şi să deporteze ori
tenţa paşnică între state cu ormduiri triva Cubei. avînd mai multe elemente comune, R A U a amintit despic remarca pe prezentat dc agenţia France Presse drept a creşterii preţurilor la automobilele şi
sociale diferite, pentru consolidarea In încheierea cuvîntarii, N. S. Hrus autorii lor au convcnic ca acestea să care a făcut-o profesorul Erhard cu „un colaborator şi prieten al guverna piesele de schimb importate. Greva a ce persoane acuzate de „agitaţie şi sub
versiune". Guvernul a declarat greva şo
păcii. Dar accsre eforturi ale Uniunii ciov a rclevac avîniul forţelor revolu fie discutate simultan în comisie. ocazia unei vizite întreprinse cu cîţi- torului Carlos Laccrda", a declarat că căpătai repede un pronunţat caracter
Sovietice vur fi eficiente cu condiţia ţionare ale contemporaneităţii, caic Susţiuînd propunerea romînă, Va- va ani în urmă în R.A.U., anume că în decurs dc o luna, în statul Guana- politic mii dc demonstranţi ieşind pe ferilor tic taxiuri ilegală. întreaga circu
ca şi cealaltă parte, de caic depinde, de luptă împotriva capitalismului, a colo silc Răuţă, secretar general in Ministe în R F. Germană există capital, ilar nu bara au fost atestaţi 300 de civili, din străzi pentru a protesta împotriva „dic laţie in Santo Domingo este paralizată.
asemenea, asigurarea coexistenţei paşni nialismului şi a monopolurilor imperia rul Comerţului Exterior, a subliniat este suficientă mînă dc lucru, spre deo tre caic 150 se află internaţi Printre taturii militare" şî a cerc reîntoarcerea Potrivit agenţiei Associated Press, ulti
ce $i a păcii, să dea dovadă dc o înţe liste, pentru ţelurile comune ale făuri că în ultima vreme au crescut rapid sebire dc R.A.U. unde este multă forţă cei arestaţi el a indicat numele depu la un regi») constituţional. mele evenimente dm Santo Domingo
legere reală a faptului că toate popoa rii unui viitor nou, luminos pentru obligaţiile dc plăţi externe ale ţărilor de muncă disponibilă, dar capital insu tatului Rihant şi a lui Joao F.tchcvcrry, „par să fi dat naştere unei grave ame
rele de pe globul pămîntcsc trebuie să întreaga omenire. în curs dc dezvoltare, acccntuîndu-sc ficient. Proiectele Romînici şi Indone viccpieşedinte al ziarului „Ultima Ho Poliţia a atacat pe demonstranţi cu ninţări la adresa juntei guvernamentale
ziei, a spus el, răspund tocmai la aceas ra". care a însoţit pc Goulart în călă grenade cu gaze lacrimogene şi bastoane din Republica Dominicană".
tă problemă, dînd soluţii practice dc toriile făcute în străinătate.
rezolvare. Principiile cuprinse în aces După cum sene ziarul „O Globo", în
Prezente E v o lu ţia silu a ţie i din L a o s te proiecte sînt de un marc ajutor pen diferite state ale Braziliei continuă ares A le g e ri p re lim in a re în sta tu l T e x a s
tru ţările în curs de dezvoltare, dele
gaţia R.A.U. fiind pe deplin dc acord tările în rîndurilc elementelor de stînga DALLAS 4 {Agcrpres). — Henry Cabot LoJgc, dc Nclson Rocke-
ro m în e şti VIENTIANE 4 (Agcrpres). — gocieri paşnice. Trebuie dizolvat ime- cu ele El a remarcat că proiectul ro- Ziarul apreciază numărul celor arestaţi La 2 mai, in Statul Texas s-au desfă fcller şi Harold Stassen.
Primul ministru al guvernului dc diar aşa-xisul comitet revoluţionar, pe mîncsc este mai larg, mai avantajos, în întreaga ţară la aproximativ 10.000 şurat alegeri preliminare. Cel mai marc In alegerile preliminare ale partidului
coaliţie naţională al Laosului, prinţul depsiţi autorii loviturii dc stat şi să se propunînd ca autorii să discute între număr dc voturi pe listele candidaţilor democrat, caic s-au referit mimai la
ROMA 4. — Corespondentul Agcr reinstaureze la Vientiane situaţia dina ci pentru punerea dc acord în vederea de persoane republicani la preşedinţia S U A. a fost posturile tio guvernatori şi senatori din
pres G Pastorc transmite ; Suvanna Fumma, a făcut cunoscut luni
celor doi copreşedinţi ai conferinţei dc intea ultimei întîlniri tripartite din Va elaborării unui proiect comun. Corespondentul dm Rio dc Janciro al obţinut de senatorul Barry Goldvv.ucr, partea statului Texas, actualul guverna
După reprezentaţiile date ta Tori- la Geneva pentru Laos, că gruparea po lea Ulcioarclor. Delegaţia mea — a spus apoi repre agenţiei France Presse serie că la o lună tor, John Connally, a obţinut peste un
no si Florenţa, grupul dc balerini de litică de dreapta a generalului F'umi No- Prinţul Sufanuvong, vicepremicrul zentantul Algeriei — a luat cunoştinţă cunoscut pentru vederile sale de extre milion de voturi, lăsînd în urmă cu
la Teatrul dc Operă şi Balei din Bucu savau s-a dizolvat, alătmîiulu-sc gru guvernului dc coaliţie naţională şi pre cu marc interes dc propunerea romî Hc la instalarea noului regim în Brazi mă dreaptă Ei a fost urmat dc ambasa 600.000 voturi pc alt candidai, Don
reşti Işi continuu cu un deosebit pării politice ncuti'alistc şi acccpiînd ncască El a subliniat că această propu lia „manie probleme naţionale, îndeo dorul S U A. în Vietnamul de Sud, Yarborough.
succes turneul in Italia. conducerea prinţului Suvanna Fumma. şedintele Partidului Nco Lao Haksat, a nere reprezintă o „idee originală" un sebi cele economice, continuă să sub
Simbălă şi duminică soliştii romîni Generalul Fumi Nosavau a declarat adresat miniştrilor de externe ai ţări „element nou", care în cazul în care ziste". Potrivit agenţiei, guvernul Cas-
au prezentul recitaluri la „Teuliul apoi, într-o conferinţă de piesă, că a lor participante la conferinţa dc la Ge va fi luată în considerare dc conferin tclo Branco şi-a propus să lanseze un Vizita lui Evharcl în Luxemburg
Duse" din Bologna. Spectacolele pre hotărîc trecerea trupelor sale sub co neva din 1962 cu privire la Laos o ţa noastră mai îutîi, dc O N U. apoi
zentate aici ou trezii uti interes deo manda lui Suvanna Fumma. Corespon scrisoare, în care condamnă încercările şi, în sfîrşit. dc ţările industrializate, ar atac împotriva inflaţiei, considerată
sebii in rindul publicului, lapf pe care dentul agenţiei Associated Press relatea fi începutul unei cotituri decisive în drept principala boală a economici bra BONN 4 (Agcrpres). — agenţia Reuter. încheie scria dc vizite pe
l-a relevat şi presa boloqnezu. Zia conducătorilor loviturii de stat din relaţiile economice mondiale. El a pro ziliene, în care scop au fost create mai Cancelarul vest-german Ludwig Er- care cancelarul vest-gernun le-a între
rul „II Rest o del Carlino", comen- ză că, din surse sigure, s-a aflac că la Laos dc a schimba componenţa guver pus în încheiere mat multe amenda hard, însoţit dc un grup dc experţi, a prins din octombrie anul trecut in ca
lind spectacolele date de soliştii to- tratativele de Ia IC hang Kaî, prinţul nului. Partidul Nco Lao Haksat, se mente. multe grupuri dc studii pentru a pregă plecat într-o vizită oficială dc o zi în pitalele ţârilor vcst-curopenc — Paris,
tnini, scrie : Succesul se explică mai Suvanna Fumma îi va cerc prinţului spune în scrisoare, nu va recunoaşte In cuvîutul său, reprezentantul Libe ti proiecte de reforme. Luxemburg. Această călătorie, subliniază Roma, I'Iaga şi Bruxelles.
ales prin valoare a si I nalta clasă a Sufanuvong să consimtă la trecerea riei a arătat că delegaţia sa apreciază Deşi nu a fost stabilit un program a!
balerinilor. Au strălucit Irinel Liciţi nici o schimbare în guvern şi va lupta proiectele Romînici şi Indoneziei ca tratativelor pe caic Ludwig Erhard le va
şi Ileana lliescu. prinlr-o deosebilu trupelor Nco Lao Haksat sub coman pentru un Laos paşnic, neutru, indepen fiind interesante şî importante, menite Couve de Murville avea cu oficialităţile luxemburgheze, ob-
calitate a interpretării". da primului ministru. dent, unic şi prosper. să ajute ţările în curs dc dezvoltare. tervatorii politici consideră că o aten
Ziarul „Avvcnire d'tlaliau scrie : Fumi Vongvicit, ministru al infor despre politica externa a Franţei ţie deosebită va fi acordată problemelor
„Balerinii romini s-au prezentul ca maţiilor, publicităţii şi turismului în economice şi politice dm ţările Europei
loatle buni solişti". Ziarul remarca guvernul dc coaliţie din partea parti LONDR/V 4 (A3crprcs). — dare în lume şi că, dimpotrivă, ca se occidentale, şi în special atitudinii ţări
printre inlerprcli pe Irinel Liciu, Ilea ANGLIA Ministrul afacerilor externe al Fran străduieşte să propună soluţii pentru lor membre ale Comunităţii economice
na lliescu. Valentina Massini şi dului Nco I.ao Haksat, a precizat în- ţei, Mauricc Couve dc Murville, a conflictele actuale, ca cel dm Vietnam, europene faţă dc tratativele din cadrul
Gheorghe Cotovclca. In cronica spec tr-un interviu radiodifuzat la postul acordat un interviu postului de televi pentru care Franţa propune o formulă
tacolului din ambele ziarc se subli dc radio Vocea Laosului că partidul Dezbaterile din Camera Comunelor ziune British Broadeasting Company, concretă, neutralizarea. „rundei Kcmicdy", privind reducerea
niază cu balerinii romini s au bucu său se opune oricăror schimbări în consacrat aproape în întregime politicii In cc priveşte dezarmarea, ministrul tarifelor vamale, caic s-a deschis la 4
rai de o i)rimire deosebită şi ou (ost ce echivalează cu uit beneficiu dc 113 externe a Franţei Referindu-se la poli de externe al Franţei a afirmat că „la mai, la Geneva. In convorbirile pc caic
îndelung aplaudai i. guvernul dc coaliţie. .Transfcrîndu-i LONDRA 4 (Agcrpres). — la sută la preţul de livrare, în loc dc tica Franţei de creare a forţelor nuclea Geneva nu se desfăşoară o discuţie ade le va avea cu oficialităţile luxemburghe
La Londra au luat sfîrşîc dezbaterile
Luni scară balerinii uti dat ultimul prinţului Suvanna Fumma funcţia dc din Camera Comunelor în legătură cu 7 la sură, cît era prevăzut. re naţionale, Couve dc Murville a decla vărată asupra dezarmării". Dacă vor în ze. cancelarul vest-german va aborda, de
spectacol la Bologna, după care Işi ministru al apărării, precum şi aceea on raport întocmit dc o comisie guver El a arătat că „afacerea Ferranti" nu rat că nu vede nici un motiv pentru cepe convorbiri reale asupra dezarmării,
vor continua turneul la Milano şi dc lider politic, a declarat Vongvicit, namentală condusă de John Lang, în este un accident şi că exemple anteri caic Franţa să nu dispună dc armament a spus el, fireşte că Franţa nu se va asemenea, problema stabilirii unor pre
Roma. abţine de la participarea la aceste con ţuri unice la produsele agrare în ţările
Fund Nosavan încearcă de fapt să con care se aduceau acuzaţii ministerului oare cu rachetele „Thundcrbird", „Scas- nuclear. El a justificat recenta hotărirc vorbiri.
vingă poporul dc „bunăvoinţa sa". In aviaţiei al Angliei că a permis companiei lug" „Firestreak" demonstrează clar a Franţei de a-şî retrage unităţile ci na membre ale Pieţei comune.
„1 erranti Ltd" să realizeze beneficii „ex o anumită situaţie. Ministru! apărării, vale dm N.A.T.O., arâtînd că flecare
BRUXELLES 4 (Agcrpres). — lealitate se urmăreşte punerea în apli cesive" şi „ncjustificaic" dc pe urma u- Pe ier Thorneveroft, a cerut respingerea ţară este siăpînă pe propriile sale ar
In saloanele primăriei Saint Gillcs care a hotărîn’i aşa-zîsului comitet al moţiunii laburiste, pentru a da posibili me. Couve dc Murville, arată agenţia Ziua constituţiei în Japonia
din Bruxelles a ovi/f loc la 2 mai cătuit dm autorii recentei lovituri tic nui contract încheiat cu guvernul bri tate guvernului să întreprindă o anchetă France Presse, şi-a exprimat speranţa
tanic privitor la construirea rachetei
inaugurarea expoziliei romîneşti de pentru stabilirea răspunderilor în această că „unitatea politică" a Europei va per TOKIO 4 (Agcrpres). — Forţele democratice din Japonia au
lolclor si artizanal. Cu acest prilej, stat tic a „remania şi extinde" guver „Bloodîiound *. afacere. mite crearea unei „unităţi militare" şi, Opună publică din Japonia a marcat
primarul Jacciues Franc a oierii o nul de coaliţie naţională, astfel incit Deputatul laburist James Callaglian. a la 3 mai ziua constituţiei. Deşi această iniţiat încă de acum o scrie de acţiuni
recepţie. Au asistat I Oancea. am elementele de stingă să se afle în infe relevat că prin intermediul unor înalţi După cum transmite agenţia France în consecinţă, crearea unei forţe nu zi este sărbătoare legală, nu au fost or în apărarea constituţiei. Duminică în ca
cleare europene.
basadorul Republicii Populare Romî rioritate. Partidul Nco Lao Haksat, a funcţionari ai departamentului aviaţiei, Press, Camera Comunelor a respins eu ganizate oficial nici un fel de festivităţi. pitala ţării şi în:r-o serie dc alte oraşe
ne in Belrpo, alţi reprezentanţi ai cor precizat Vongvicit, se menţine la pă societatea „Ferranti Led" a obţinut be 302 voturi contra 236 moţiunea dc cen Ră.spunzîiul la alte întrebări, Couve După cum se ştie, anumite cercuri din au avut luc mitinguri şi adunări la care
pului diplomatic acrediluli la Bruxel neficii „scandaloase" care se cifrează la zură prezentată dc laburişti în această de Murville a declarat că Franţa nu în au Ju.ac cuvîntul conducătorii partide
les, senatori şi numeroase persona- rerea că actuala situaţie din Laos tre apioxîmativ 4.milioane lire sterline, ceea problemă. cearcă în nici un fel să creeze încor partidul de guvcrnămînt libcral-dcmo- lor de opoziţie, sindicatelor, organizaţi
hlufi cullural-ştiintilicc din Belgia. buie să fie rezolvată numai prin ne «:rac încearcă să obţină modificarea anu ilor obşteşti şi cunoscuţi oameni dc şti
mitor prevederi constituţionale. La sfîr- inţă japonezi. Aceste acţiuni s-au des
p • • J • N-/ a ai şitul lunii iunie urmează să-şi încheie
l l ’ B Z a . BtBCălL lucrănic Consiliul pentru examinarea făşurat sub lozinca apărării constituţiei
In legătură cu problema cipriotă TEL-AVIV 4 (Agcrpres). — între Ben-Gurion. pc atunci prim-mi- soare lui Lavon m caic n făcea cuno- constituţie) creat ele guvern în acest şi înfăptuirii prevederilor ci democrati
In sinul partidului dc guvcrnămînt nistiu al Fziactului, şi Pinlias Lavon, scut că au fosr anulate sancţiumlc «cop. ce şi paşnice.
@ Tuomiojaa plecat spre Nicosia ® Raportul MAPAI din Izracl a izbucnit o criză care fose ministru al apărării, conducerea amintite.
Aceasta scrisoare a provocat, însă, o
partidului MAPAI a adoptat sancţiuni
este considerată de observatori deose
bit de gravă. Această criză constituie o
lui U T liant adresat Consiliului de Securitate severe împotriva lui Lavon >i a grupului vie reacţie în sînul secretariatului parti
urmare a unor divergenţe ascuţite în său. Criza a evoluat, pentru a se ajunge dului, unJc adepţii fostului prim-mi- /% Cp E N m
LONDRA 4 (Agcrpres). — accentuată prin acte dc violenţă şi hăr tre diverse fracţiuni ale partidului, ma zilele trecute în faţa iminenţei unei nisîTu Ben-Gurton tleţm poziţii impor
Sakari Tuomioja mediatorul O.N.U. ţuieli". nifestate mai dc multă vreme şi care scindări a partidului. Pentru a evita o tante. Secretariatul, transmite agenţia RADIO CINEMA
în Cipru, caic timp de cîtcva zile a In faţa acestei situaţii, continuă ra şi-an găsit expresia cea mai evidenta în asemenea eventualitate, actualul lider al Reuter, a eşuat în încercarea de a eli
avut la Londra întrevederi cu oficiali portul, „rolul forţei O.N.U. din Cipru aşa-numitn „afacere Lavon". Cu trei ani partidului MAPAI şi prim-ministru al mina conflictul dintre adepţii lui Eşkol. 6 MAI 1964 0 MAI 1964
tăţile britanice în problema Ciprului a este deosebit de delicat". în urmă, ca urmare a unor divergenţe Izraclului, Levi Eşkol, a adresat o scri- şi cei ai lui Bcn-Gurîon. PROGRAMUL I: 5,06 Melodii
plecat luni spre Nicosia. Raportul arată în continuare ca în DEVA: Fialii cotsicani — cine
Jntr-o declaraţie făcută reprezentan prezent foiţa O.N.U. tlîn Cipru care populare; 5,40 Muzică distractivă; 6,10 matograful „Patria"; Dc/rudăcinulă
Cîntccc despre tractorişti; 6,35 Jocuri — cinemalogralul „ A r lu P E T R O
ţilor presei, Tuomioja a declarat că îna şi-a atins efectivul său prevăzut (7 000 populare; 7,45 Melodii puptilarc inter ŞANI : îndrăgostitul —
cine/nofo-
inte tic a se întoarce la New York, unde Je oameni — nr) a contribuit în multe 1 pretate la fluier şi la acordeon; 8,16 (lialul „ Republica“ ; Germanie, sta
va înmîna secretai ului general al cazuri la încetarea focului şi la slăbirea Muzeu sub cerul liber In pofida condiţiilor nefavorabile In u/ma examinării, copiii au pă
O.N U., U Thant, un raport asupra încordării dintre cele două comunităţi. LENINGRAD -I (Agcrpres). — — pc lot timpul escaladării a plouai răsit spitalul, înltuctl upuicni sta Potpuriu de melodii de Rosselini, 10,03 bilele laie — cinemalogralul „7 No
Teatru la microfon „Cum vă place?", iembrie" ; ALBA IU LI A : Holul din
consultărilor avute la Atena, Ankara şi Problema care se pune acum este că pe Pe o supralrtfu de peste I 000 dc şi a balul un vint puternic — r/ru- rea sănălălU lor nu a uvui de su 11.42 Piese instrumentale; 12,30 Mu San
Londra el va vizita dm nou capitalele rioada dc trei luni pentru care a lost heclaic dm parcul-pădurc dc pc pul de alpinişij a atins platloima ferit. Purinlii lor au losl avizuli au Marenqn — cinemalogralul
Greciei şi Turciei. constituită această foiţă prut rezoluţia Ncvq dm apropiere de Leningrad, superioară a turnului. inşliinfe/.c de îndată autor Halite zică populară interpretată dc Elisabc- „ Victoria" Abscnlu îndelungată —
ta Pavcl p Ion Drăgoi; 14,10 Cîntccc;
cineinoioqrnlul „23 August"; SEBEŞ:
* din 4 martie 1964 a Consiliului de Se se umenajeazâ un mu zeu s\ib cerut Escaladarea, cure a durul 4 orc ducă apar semne ule bolii radio 14.30 Roza vîim nilor; 15,00 Din fol Povestea unei veri — cinematoqra-
NEW YORK 4 (Agcrpres). — curitate este pe calc sa se încheie, fără liber, b tu zeul vu oglindi viafa ve Si 50 de minute, a lost urmărită ue active. clorul muzical al popoarelor; 16,10 lul Progresul“ ; Ucigaşul şi lata —
La 4 mai a fost dat publicităţii Ia ca situaţia dm insulă să se fi îmbunătă chii Rusii prctevoltilionatc pe cu re ecranele televizoarelor de telespec Proporţiile furturilor de opere
Muzică uşoară romîncască; 17,00 Pie cinemalogralul „Sebeşul";
ORĂŞ-
New York un raport al secretarului ge ţit în vreo oarecare măsură. Dc aceea, actuala general re o cunoaşte doar tatori din mai molie tăii La dilc- de artă îngrijorează autorităţile se Je estradă; 18,05 Melodii lirice ; TIE: Riul şi moartea — cincmutn-
neral al O.NU., U Thant, adresat Con se arată în raport, „membrii Consiliu dm cutii şi lilrm. nlele niveluri ale turnului au lo.u italiene 18.30 Program muzical pentru frun qralul „Pairia"; Voi li mamă — ci-
siliului de Securitate în care, se face o lui de Securitate trebuie să se preocupe In mu/.cnl-patc dc pe Nova vor insinalc 16 camere de televiziune taşi >i evidenţiaţi în întrecerea socia nemnlor/ralul „Flacăra"; HAŢEG:
analiză a evoluţiei situaţiei din Cipru şi de situaţia de viitor din Cipru prm li construite vechi colibe fărăneşil care ou înlesnit transmiterea între ROMA 4 (A(/er pies). — listă. 20,10 Melodii populart cerute de Aloby Diclr —- cincmalor/rutul „Popu
a implicaţiilor acesteia asupra activităţii prisma implicaţiilor ei a>upra activităţii I In cate in loc de sticlă se /o/o.scn gului Mm al ascensiunii Turnului Valul Re lunuri dc opere de ortă lar"; BRz\D: Jurăminlul soldatului
forţei O N U. dm insulă. acestei foiţe". pentru lereslre băşică de bort Toi Uillcl. dm muzee şi din colccfrile de aia• ascultător!; 20,55 Muzică uşoară in Poo/cv — cinemalogralul ,,Steaua
terpretată do Rodica Paliu şi Cons
„Situaţia în ansamblu din insulă iui Agenţia France Presse precizează că aici se reconstruieşte vechiul car Radioactivitatea $i pericolul ei şi pjrticulate ale llaliei u alms aac- tantin Angclcscu; 23,00 Muzică dc roşie" ; IU A : Dabelfe pleacă la răz
s-a ameliorat în mod simţitor în timpul raportul cere membrilor Conciliului dc tier muncitoresc ,.S/obodha“ cu tro NEW YORK 4 (Agcrpres). — menea proporţii incîl. In încercarea dans boi — cinemalogralul „Lumitra".
ultimelor luni se spune în raport. Un Securitate să definească rolul şi misiunea tuare de lemn. cu vechile firme, cu Un qtnp de 16 copii din New York sa dc a pune capăt lunurilor, gu PROGRAMUL II; 8,40 Cîntccc pa
climat de Suspiciune şi o lipsă totală dc forţei O N U în Cipru şi să stabilească tramvaiele taie circulau inamic ac tntic 10 şi 12 ani, uu losl expuşi vernul examinează in prezent po triotice. 9,03 Melodii populare; 9.30 BU LETIN
încredere reciprocă domină relaţiile din dacă este necesară menţinerea ei în in revoluţie. unor doze periculoase de radiată sibilitatea dc a cete concursul In Muzică uşoară; 10.30 Muzică din ope
tre cele doua mari comunităţi şi între sulă după cele trei luni stabilite iniţial Tumul Eiffel escaladat atunci cinrl s-uu jucat duminică pe terpolului (Agenjia Intcrnnhonulă rete; 11.30 Cîntccc şi jocuri populare; METEOROLOGIC
ţin tensiunea care, din timp în timp, este de către Consiliul de Securitate. şantierul O/ie.w?/ Melropo/itan in o- dc ooIii ie).
PARIS -/ ( Ager preş). — nroplerea unui aparat de radio-mc• Bruno Molajoli. directorul generai 12,00 Muzică de estradă interpretată r iî iv r iju 24 o r t
La 3 mai, t//i grup de o/pinişti a talogralie cu raze x lolosrt pentru al Departamentului artelor şi unii- de solişti vocali; 13,40 Muzică uşoară Vreme nestabilă cu cerul mai mult
î n c o r d a r e la fro n tie ra d in tre Y e m e n escaladat pentru puma ilala Turnul determinarea Usunlor {n barele de clntăiilor din Minisletul Erluculiei. şi de estradă de Mau ricin Vescan ; n o ros ziua. Vor cădea av^r^c tic ploaie
14.30 Melodii populare dm diferite re
Eiilel din Paris, una din cele mai o (el. Copiii au losl fransporlali la a declarat ca în ultimele luni nu însoţite de descărcări electrice Vînt
şi F e d e r a ţ ia A ra b ie i d e s u d , înalte consltuclii de ucesl gen din un spital, inhucil unii dintre ci au mărul rtbicdelor de urlă luralc de giuni ale ţării; 15.05 „Cinrecul tinere moderat cu intensifică:'! temporare
lume. Această ucliune. organizată rămas in apropierea aparatului cote păşeşte numărul de 700. El a ală- ţii” — muzică uşoară. 16.30 Dm cele din vest. Temperatura staţionară :
A DEN 4 (Agcrpres). — Aden, continuă luptele între trupele de radioleleviz.iunea Ironcc/a, lucc funcţiona cu o putere pină la COh lal cri paralel cu cererea crescindă mai cunoscute melodii populare; 17.10 ziua va fi cuprinsă între 14 şi 20
Agenţiile de presă relatează că situa britanice şi grupurile de răsculaţi. In par le din manileslurilc organizai* milirbnlqcn, in limp ce doza maximă de obiecte de atlă. pe piu[a inter- Muzică corală de Dumitru Kiriac ; grade, iar noaptea între 3 si 9 grade.
ţia de la frontiera dintre Yemen şi Fe tr-un interviu acordat săptămânalului cu prilejul recentei aniversări a 7“» admisă penlru o itinfo uminu csle nalionalu au sporit şi birturile din 19,45 „Am îndrăgit o melodie" — c- PENTIÎU I RY1ATOAKE! E
deraţia Arabici de sud se menţine încor egiptean „Roza El Yussef", Abdullnh de uni de la construirea turnului de 2 milirunlgen. A/nuatiiI era folo colecţiile şi muzeele iloiicnc. Nenu nnsiune de muzică uşoară romîneiscâ;
dată. In timp ce autorităţile din Ara- Asnag, preşedintele Partidului Socialist Eiiiel. In cei 75 de ani dc exiŞlenlu, sit numui alunei cinrl şantierul era mărate furturi nici nu au losl anun 20.15 Şcoala şi viaţa; 21,55 Muzică dc li 7,11 .E
bia ele sud au închis frontiera cu Ye Popular din Aden, a declarat ca popu Turnul Eillel a losl viz.ilat de apro- închis, pentru a feri pc muncitori ţare penlru a nu slinjeni poliţia in dans; 22,45 Muzică uşoară interpreta Vreme nestabilă, favorabilă averse
menul suspcndiiul orice transporturi, în laţia acestui dominion englez este ho- 'Kima/iv 45 milioane de oameni. de pericolul radiaţiilor. cercetările întreprinse. tă de Francoiso Hardy; 24,00 Muzică lor de ploaie şi temperatura staţio-
dc dans.
localitatea Rnilf.au ia 60 de mile de tărîtă să pună capăt dominaţiei străine.
Redacţia sl adrainlsliaţia ilarului «Ir. 0 Ma/lie Di. 9, lelefon 1589, 12 75, 15 85, 2078. Taia plJUIâ Io numerar conform «probării Direcţiei Seneralo P.T.T.R. or. 260.328 din 6 noiembrie 1919. - Troarul r Inlreptiodcrea PoliarnJica Huoedoaro-Deve