Page 81 - 1964-05
P. 81
o n,
*" !
r H u n e u o a ra -D e va j
PROLETARI DIN TOATE ŢARItB, UNfŢf-VAl
<► Grija permanentă piiHru îm
bunătăţirea activităţii cadrelor
didactice ; Marţi dimineaţa a părăsit Bucurcş- Pe clădirea aeroportului Bănoasa erau
tml mareşalul Abdullah al-Satlal, pre arborate steagurile de stat ale celor două
La O.L.F. Hunedoara
şedintele Republicii Arabe Yemen, care ţări. In limbile arabă şi romînă, pe
Legume timpurii proaspete, de la invitaţia preşedintelui Consiliului de frontispiciul aerogării, sub portretele
calitate Stat al R. P. Komînc, Gheorghe Gheor- preşedintelui R. A. Yemen şi pre
(pag. 2-a). ghiu-Dej, a făcut o vizită în ţara noas şedintelui Consiliului de Stat al R. P.
tră. Romîne era scrisă urarea: „Trăiască
AGENDĂ DE ÎNTRECERE La plecare, preşedintele Republicii prietenia dintre poporul romîn şi po
(pag. 3-a). Arabe Yemen a fost condus de pre porul yemenit
şedintele Consiliului de Stat al R. P. La sosirea pe aeroport, comandantul
♦ De peste hotare Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre gărzii de onoare a prezentat preşedin
ANUL XV) Nr. 2926 MIERCURI 27 MAI 1964 4 pagînî, 20 bani (pag. 4-a). şedintele Consiliului de Miniştri, Ion telui Republicii Arabe Yemen rapor
Gheorghe Maurcr, Alexandru Bîrlădca- tul. S-au intonat imnurile de stat ale
nu şi Gogu Rădulcscu, vicepreşedinţi ai celor două ţări. In acelaşi timp, în semn
Consiliului de Miniştri, Grigorc Gea- de salut au fose trase 21 de salve de ar
in raionul Haţeg mănu, secretarul Consiliului de Stat, tilerie. Mareşalul Abdullah al-Sallal, pre
şedintele Republicii Arabe Yemen, şi
Corneliu Măncscu, ministrul afacerilor
externe, membri ai conducerii unor mi preşedintele Consiliului de Stat, Gheor
nistere, instituţii centrale şi organizaţii ghe Gheorghiu-Dej, au trecut în revis
Rilm mai intens obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. tă garda de onoare.
înaltul oaspete şi-a luat apoi rămas
Erau de faţă şef! ai misiunilor diplo
matice acreditaţi în R. P. Romînâ şi bun de la şefii misiunilor diplomatice şi
Construcţia mo alţi membri ai corpului diplomatic. persoanele oficiale care au venit să-l
lucrărilor de întreţinere dernă, trainică, din denţi din ţările arabe aflaţi la studii în conducă la aeroport.
Numeroşi bucurcştcni. precum şi stu
A luat cuvîntul preşedintele Consili
loloqraliu ulu’.ur,-
tă, oieră vizitato ţara noastră au salutat pe oaspeţii yc- ului uc Stat al R. P. Romîne, Gheor
rilor ci 180 de meniţî la plecare. ghe Gheorghiu-Dej.
a culturilor locuri. N-a losl Cuvîntarea tovarăşului
înâltală la marqi-
nea vreunui oraş.
Lucrările de întreţinere a culturilor Podeanu, Gheorghe Clcb, Vasile Firan- ci pe creste de Gheorghe Gheorghiu-Dej
agricole, în special a celor prăsitoare da, Maria Sebneider şi alţii. munte, in drum
s-au desfăşurat în raionul Haţeg pînă Rezultate bune în cc priveşte execu spre virlurite Pa- Excelenţă, Republica Populară Romînă şi Republi
zilele trecute, cu o oarecare întîrzicre. tarea lucrărilor de îngrijire a culturilor ringului. Minerii ca Arabă Yemen.
Deşi semănatul prăsitoarelor s-a termi au obţinut şi colectiviştii din Bretea Văii Jiului, furişii Stimaţi oaspeţi, Vizita dv. şi a celorlalţi oaspeţi ye-
nat în jurul datei tic 5 mai, ca urmare Strei. Ei au efectuat prâşitul pe toate din inlreaqa fară, In puţinele clipe care au maî rămas meniţi a adus o contribuţie importanta
a ploilor căzute şi a timpului răcoros rele 14 hectare cultivate cu cartofi, pe petrec aici, la ca pină la plecarea dumneavoastră doresc la întărirea legăturilor prieteneşti şi co
din primele decade ale lunii mai dezvol 2 hectare cu sfeclă furajeră şi au ter bana ,.Rusu“. ore să vă exprim încă o dată bucuria cc laborării rodnice multilaterale între ţă
tarea normală a plantelor a fost împie minai plivitul cerealelor păioasc pe în de plăcută destin ne-a prilejuit-o nouă tuturor vizita în rile şi popoarele noastre.
dicată. Cu toate acestea multe unităţi treaga suprafaţă de 270 hectare. In a- dere după ascen Republica Populară Romînă a delega Părăsind Republica Populari Romînă,
agricole, folosind zilele prielnice de ccste zile mecanizatorii Nicolac Drulă siunile din împre ţiei yemenite, condusă de preşedintele vă rog, domnule preşedinte, să duceţi
lucru, au efectuat plivitul cerealelor şi Grozoni Trandafir efectuează prima jurimi. din nease Republicii Arabe Yemen, mareşalul poporului yemenit, din partea poporului
pâioasc pe toate suprafeţele ocupate tu lucrare de îngrijire la porumb cu aju muitul decor al na Abdullah al-Sallal. romîn, un mesaj de caldă simpatic şi
aceste culturi. Din cele peste 7.000 de torul sapei rotative. Din cele 142 de turii. urări de noi succese în lupta pentru
hotare cultivate cu grîu, secară şi orz hectare cultivate cu această plantă s-au Această vizită, deşi scurtă, nc-a dat apărarea independenţei şi progresul
în gospodăriile colective din raion s-au îngrijit pînă în prezent 110 ha. Supra posibilitatea să ne cunoaştem mai bine, continuu al patriei sale.
plivit mat mult de 6.000 de hectare. feţe însemnate de culturi pâioasc şi confirntînd, în acelaşi timp, dorinţa co Drum bun dragi oaspeţi !
Probleme mai deosebite a ridicat în prăşitoarc s-au întreţinut şi la gospo mună de a dezvolta pe mai departe re A răspuns preşedintele Abdullah Al-
grijirea culturilor prăşicoarc care pe dăriile colective dîn Haţeg, Ruşi, Boşo- laţiile de prietenie şi colaborare dintre Sallal.
multe tarlale nici nu au răsărit. Pentru rod etc.
a vedea felul cum se desfăşoară lucră Colectiviştii din Sarmisegetuza au se Cuvîntarea preşedintelui
rile de îngrijire a culturilor în raionul mănate 167 ha. cu porumb pentru boa
Haţeg am întreprins la daca de 25 mai be. Ei nu au efectuat însă pînă acum Abdullah al-Sallal
un raid în cîtcva gospodării agricole co nici o lucrare de îngrijire a acestei cul C O T I D I E N E
lective. In prealabil am avut o convor turi. In urma ploilor căzute ccrcnul a 50.000-a tonă oţel Domnule preşedinte al Consiliului de srntimcntcle de simpatie nutrite de dv.
bire cu tow inginer Occavjan Bona, format crustă şi în acest caz se impunea şi de poporul romîn prieten. Nu vom
preşedintele consiliului agricol raional grăparca suprafeţei respective la 5-6 Venituri Stat al Republicii Populare Romîne, uita niciodată entuziasmul şi ospitali
Haţeg. Iată cele relatate : „Anul acesta :ile după semănat. Acum cîml porum peste plan Domnilor demnitari, tatea cu care am fost înconjuraţi. Ne
avem însămînţatâ cu culturi prăşitoarc bul arc 2-3 frunze este necesară efec din sectorul zootehnic Prieteni, luam rămas bun de la dv. ca de la
0 suprafaţă de peste 6.000 hectare din tuarea lucrării cu sapa rotativă. Dar, cu Părăsind minunata dv. ţară, îmi face dragi prieteni şi vă exprimăm sentimen
care cu porumb 4.900, cu cartofi peste toate că în ziua de 25 mai existau con- Se aştepta rezultatul laboratoru folosit. Important este, de aseme Acordînd atenţia cuvenită creşterii oi plăcere sâ vă exprim bucuria mea şi a tele noastre de sinceră şi călduroasă
1.C00 de hectare ctc. O principală preo diţiuni prielnice pentru a se lucra cu lui. Motiv de îndoială in reuşită nu nea. faptul cd reparaţiile ta cuploa lor, colectiviştii din Sarmisegetuza, raio delegaţiei yemenite faţă de marea sim prietenie.
cupare a noastră în această perioadă sapa rotativă, aceasta si'tea ncfolosită era: totuşi, analiza ştiinţifică e s/n- re s-au executat după metode a- nul Haţeg obţin an de an rezultate bune patic şi apreciere manifestată de guver Să trăiască şi să se întărească priete
este efectuarea ia timp şi de bună ca la sediul brigăzii. De fapt, aici abia qura in măsură să hotărască După vansate, cu prcqătirc minuţioasă, din această ramură de activitate. De nul şi pv^oiul Republicii Populare Ro* nia dintre ţările şi popoarele noastre !
litate a lucrărilor de întreţinere. Pen a început şî prăşi tul cartofilor pe cele puţin timp de aşteptare, lisa cu ceea ce a tăcut ca durata de sta exemplu, numai prin valorificarea mici mînc. Trăiască lupta pentru libertate şi
tru realizarea acestui obiectiv am re 65 hectare cultivate. analiza chimică a fost predată mai ţionare să scadă cu mult sub cea lor s-au încasat în această primăvară Noi vă afirmăm că prietenia dintre pace !
comandat consiliilor de conducere ale In privinţa organizării muncii, mai strului. S-q confruntat cu caracte planificată. La reparaţia capitală peste 77.000 Ici. O parte din această ţările şi popoarele noastre se va întări Preşedintele Republicii Arabe Yemen
gospodăriilor colective să mobilizeze ales, colectiviştii de aici au multe de risticile mărcii comandate, s-a' mai n cuptorului nr. 1 de la oletăria sumă este folosită pentru a se procura continuu. Cea mai elocventă dovadă a şi-a luac apoi rămas bun de la condu
toate forţele existente în unităţi pentru învăţat de la vecinii lor din Toteşti. O examinat o dală baia de olel. Iro Mar/in nr. 2, de pildă, s-au cişliqat alte oi astfel îneîr la sfîrşitul anului nu trăinicie! acestei prietenii o constituie cătorii statului nostru. Un grup de pio
executarea lucrărilor de îngrijire. La situaţie aproape similară poate fi întîl- nii / de turnare si s-a ordonat dc- Pe această calc 15 zile. timp in care mărul total al acestora să ajungă la conţinutul comunicatului comun, rezul nieri l-au înconjurat pe înaltul oaspe
cultura porumbului am recomandat ca uită şi la G.A.C. din Peşteana, unde Sarjarca... Pe rină a fisnit mai fnlii s-au produs mai bine de 10.000 3.500 capete. tat în urma tratativelor oficiale dintre te şi i-au oferit flori.
la 5-6 zile după semănat să se efectue realizările sînt mult sub posibilităţile un iirisor auriu de metal incandes tone o(el. Durata de reparaţie la D. ILEANA noi. Această vizită va întâii, fără îndo La ora 10, avionul cu care călătoreş
ze o lucrare cu grapa cu colţi reglabili existente Colectiviştii de aici au prăşit cent. Apoi, din ce in cc mai mult. cald o vclrclor a scăzut in acest an corespondentă ială, relaţiile economice, culturale şi te preşedintele Republicii Arabe Ye
perpendicular pe direcţia rîndurilor doar 6 hectare cu cartofi din cele 37 pinâ cînd şarpele de loc a umplut cu circa 50 la sută lată de plan. tchnico-ştiinţificc dintre ţările noastre men a decolat de pe aeroportul Bănea-
pentru distrugerea crustei, în scopul afî- ba plantate în total, iar lucrarea cu canalul de scurqcrc. Otelarli urmă Pe de altă parte, comitetele de Spectacol de teatru spic binele poporului romîn şi yemenit sa, îndrcptîndu-sc spic R. P. Ungară,
i'ării solului şî pentru a crea plante sapa rotativă pe suprafeţele însămîn- reau cu satisfacţie acest spectacol )xirtid de la cele două otelarli, or- şi consolidarea păcii în lume. Avioane militare romîneşci l-au înso
lor tinere condiţii optime de dezvol ţacc cu porumb abia a început. neasemuit in frumuseţe. S-a um qaniza(iife de bază P.M.R. pe schim Zilele trecute pe scena Clubului mun Prieteni, ţit pînă la frontieră.
tare. Această lucrare s-a realizat în nu Rămase în urmă cu lucrările de în plut o oală, apoi incâ una... buri, au acordat o deosebită aten citoresc din Cugir a fost prezentată co Vom transmite poporului yemenit (Agerpres).
meroase unităţi. Pe acele tarlale unde grijire a culturilor agricole sînt şi gos Dispecerul a adunat din nou ţie întăririi disciplinei de produc media în patru acte „Omul cu inîrţoa-
porumbul a răsărit şi arc 2-3 frunze se podăriile colective din Orlca, Vîlcclclc doua citre. A ridicat apoi r.eccplo- ţie. Ca urmare s au respectat in- ga‘‘ de Gheorghe Clprian în interpreta
efectuează lucrarea cu, sapa rotativă. Rele, Clopotiya, Demsuş, Sâlaşulxic Sus,* ruJ şi*. stntcl.iunj/e tehnologice..ceea ce a rea Teatrului de stat din Piatra.Neamţ, Plecarea unei delegaşi
Pentru a evita acoperirea plantelor cu Sălaşul de Jos, Rîu Bărbat şi altele. De — Alo, platforma?... Scrieţi, vă atras după sine un mers corespun In rolul umilului arhivar Chiricâ, acto
pămînt şi smulgerea acestora am in exemplu, în gospodăriile colective de toq, pe qraticul de întrecere: 50 000 zător al aqrcqatclor In campanii, rul George Popa Mijea a dac viaţă unui
dicat specialiştilor să urmărească atent pe raza comunei Sălaş sînt cultivare tone otel peste plan, pe întregul eliminarea avariilor şi îmbunătăţi personaj plin de căldură sufletească, pă de activişti ai P.M.R. în U.R.S.S.
ca prima lucrare cu sapa rotativă să cu cartofi 102 hectare iar cu porumb combinat, de !o începutul anului şl rea permanentă a indicilor tehnico- truns de un adine sentiment al demni
se facă cu viteza a doua rapidă de de 6C9 hectare. Aici însă, pînă în prezent pină in ziua de 26 mai... economici. Indicele de utilizare rea tăţii umane. Marţi dimineaţă a plecat la Moscova, şi membri ai ambasadei.
plasare a tractorului, iar sapa rotativă nu s-au făcut nici un fel de lucrări de 50.000 tone ofel peste plan! Un lizat la cele trei oţclării In primele Prin jocul lor simplu şi firesc s-au delegaţia de activişti ai Partidului Mun ★
să fie folosită cu colţii întorşi. întreţinere la culturile amintite. Situa succes intr-adevăr mare, obţinui de patru luni ale anului este cu circa citoresc Romîn, condusă de tovarăşul In aceeaşi zi, delegaţia de activişti ai
Xcspcctînd aceste recomandări în către otelarii hunedoreni in Insu- 400 kq olel pe metru pătrat de remarcat şi actorii Paula Clnnaru, în Chivu Stoica, membru al Biroului Poli P.M.R. a sosit la Moscova.
multe unităţi s-au obţinut rezultate ţii asemănătoare se întîlncsc şi în alte llclila întrecere închinată celei de vatră şi zi calendaristică mai mare rolul Anei, Virgil Andriescu, în rolul tic, secretar al C.C. al P.M.R , care, la Pe aeroportul Scrcincticvo delegaţia
gospodării colective.
bune, cultura porumbului fiind bine In ultimele zile timpul a devenit fa a XX-a aniversări a. eliberării pa dccit cel planificat. Varlam, Dora Stoicneseu, în rolul Fira invitaţia C.C. al P.C.U S., va face o vi a fost întîmpinată de tovarăşii N. V.
îngrijită. Pe măsură ce plantele de po vorabil executării lucrărilor de între triei de sub juqul fascist. Lq baza şi alţii. zită în Uniunea Sovietică pentru a stu Podgornîi, membru al Prezidiului' C.C.
rumb, cartofi, floarca-soarclui, sfeclă ţinere a culturilor agricole. In acest acestei realizări stă munca plină de Cea mai mare contribuţie la rea Spectacolul s-a bucurat de un bine dia experienţa în domeniul conducerii al P.C.U.S, secretar al C C. al P.C.U.S.,
ctc. se dezvoltă, ain indicat sâ se trea scop este necesar ca organizaţiile de entuziasm a întregului colectiv de lizarea a 50 000 tone ofel peste plan meritat succes. de către partid a economiei. A. P. Kirilenko, membru al Prezidiului
a adus-o colectivul o/e/driei Mar
că la aplicarea primei prăşi le mecanice partid din G.A.C. să mobilizeze toate sidcrurqlşti. care. sub conducerea N1CULAE LUPULESCU C.C. al P.C.U.S., P. N. Dcmicev, secre
şi apoi a celei manuale pe rînd...". foiţele existente la efectuarea lucrărilor orqanizatH/or de partid, foloseşte ii/? nr 2, care de la începutul anu corespondent Din delegaţie fac parte tovarăşii Cor tar al C.C al P.C.U.S., de activişti ai
Nc-am interesat apoi, în mai multe amintite în timpul optim. Mijloacele din cc in cc mai bine capacităţile lui şl oină in 26 mai a c. a produs nel Oncscu, membru al C.C. al P.M.R., C.C. al P.C.U.S. şi funcţionari supe
gospodării colective despre felul cum se mecanizate cît şi atelajele trebuie să de producţie Anul acesta, datorită peste plan cea. 30.000 tone otel. Creşte adjunct al şefului Direcţiei organizato riori ai Ministerului Afacerilor Externe
respectă aceste recomandări, lată pe fie cît nni judicios folosite, iar munca laplului cu aqrcqalelc au fost bine Din rindurile acestui colectiv s-au înzestrarea tehnică rice a CC. al P.M.R., Ion Bucur, ad al U.R.S.S.
scurt cele constatate : Colectiviştii din să se organizeze în mod exemplar. Spe întreţinute şi la timp reparate, că remarcat in mod deosebit echipele junct al şefului Direcţiei economice a Au fost, de asemenea, prezenţi Nico
Toteşti cît şi mecanizatorii care lucrea cialiştii din gospodăriile colective să ur In acest an unităţile Trustului mi C.C. al P.M.R., Constantin Drâgan, lac Guină, ambasadorul R.P. Rotnînc
ză în cadrul acestei gospodării folosesc mărească îndeaproape ca pe lîngă rea liecarc secţie o reuşit să se achite conduse de Pavcl Hanqan, loan nier Deva au primit utilaje în valoare membru supleant a) C.C. al P.M.R., la Moscova şi membri ai ambasadei.
liecarc oră şi zi bună de lucru aplicînd lizarea acestor obiective, lucrările c- în mod exemplar de sarcinile ce-i Baştea, loan Dtuqhln, Marian Axen- de peste 7 milioane lei. Intre altele s-au prim-secretar al Comitetului regional (Agerpres)
lucrările de îngrijire a culturilor în mod > ccutatc să fie de bună calitate întrucît revin tn procesul de la minereu la lc. Constantin Corlaciu şi altele primit 41 perforatoare, 21 ciocane de de partid Oltenia. Aldca Militarii,
diferenţiat de la o tarla la alta. ţinînd ele aceasta depinde în marc măsură ob laminate, olelăriilc au lost bine abataj, 50 coloane telescopice pentru prim-sccretor al Comitetului regional După-amiază, delegaţia de activişti ai
scama de umiditatea din sol, <lc gra ţinerea unor producţii sporite în a- Otelarii hunedoreni sini hotăiiti perforatoare, 104 vagoncţi de mină, 40 de partid Braşov, Ion Ilicscu, adjunct P.M.R. a făcut o vizită la Comitetul
dul de îmburuienarc a culturilor şi de ccst an. aprovizionate, ceea ce a făcut ca să depună eforturi şi mai susţinute vagoneţi de carieră, 7 autocamioane. al şefului Secţiei învăţămînt şi sănătate Central al P.C.U.S., unde s-a întîlnic
dezvoltarea plantelor. Organizaţia de fondul de timp sd lie mai raţiona/ pentru a intimpina cea de-a XX-a Noile utilaje fac munca minerilor mai a C C. al P.M.R , Constantin Râchitan, cu tovarăşii L. I. Brcjncv, N. V. Pod
partid din unitatea amintită a mobilizat Ing A. POTOPEA aniversare a eliberării palriei cu uşoară şi mai spornică. In primele 4 secretar al Comitetului regional de gornîi, M. A. Suslcv, membri ai Pre
la executarea lucrărilor de îngrijire a realizări dintre cele mai Inimoase. luni din anul în curs s-a realizat, la partid Ploieşti, Lconard Sioinn, secretar zidiului şî secretari ai C.C. al P.C.U.S.,
culturilor majoritatea colectiviştilor. Ca nivelul trustului, o productivitate cu al Comitetului regional de parrid Ga A. P, Kirilenko, membru al Prezidiului
urmare a acestui fapt şi a bunei orga N. ANDRONACHE aproape 7 la sută mai mare dccit cea laţi, Gheorghe Badrus, redactor şef ad C.C. al P.CU.S., P. N. Dcmicev şi A. P.
nizări a muncii s-a realizat plivitul în planificată. junct al ziarului „Seînteia44, Nicolac Rudakov, secretari ai CC. al P.C.U.S.,
tregii suprafeţe de 423 de hectare cul- Toader, Dumitru Lazăr, Gheorghe Roşu şefi şi adjuncţi de şefi de secţii ale
rivarc cu cereale pâioasc. S-a efectuat, Duminică la căminul cultural şi Nicu Bujor, activişti la C.C. al P.M.R. C.C. al P.C.U.S.
de asemenea, praşila l-a mecanică şi ma La plecare, pe aeroportul Băncasa, Intîlnirca s-a desfăşurat într-o atmos
nuali la cele 20 de hectare ocupate cu In fiecare duminică pentru colectivi sînt frecventate de tot mai mulţi co delegaţia a fost condusă de tovarăşii N i feră caldă, prietenească.
floarca-soarclui şi la 64 de hectare cul ştii din Drîmbar, raionul Alba, acţiu lectivişti. colac Ccauşcscu, Leonte Rău tu, de mem Delegaţia a avut, ,de asemenea, o con
tivate cu cartofi. Pe suprafeţele unde nile cc se desfăşoară la căminul cultu Brigada artistică de agitaţie a prezen bri ai C.C. al P.M.R. şi activişti* de vorbire la secţiile C.C. al P.C.U.S pen
porumbul a răsărit si are 2-3 frunze se ral sînt un prilej de destindere şi in tat recent textul „Cîntă satul nostru partid tru industrie grea şi construcţii de ma
execută lucrarea de îngrijire cu ajutorul struire. Programele artistice prezentate diag“, iar formaţia de teatru este în Au fost de faţă I.K. Jegalin, amba şini, în problemele conducerii de către
sapei rotative. Folosind zilele însorite de brigada artistica de agitaţie sau for pregătirea unei noi piese „Lanţul ma sadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, partid a industriei.
>i organizîndu-şi bine munca, pînă în maţia de teatru, expunerile ce au loc nevrelor4'.
urmă cu cireva zile mecanizatorul
Gheorghe Contor a întreţinut peste 103
hectare cultivate cu porumb. Pe una
din tarlalele unde plantele s-au dezvol
tat bine s-a început prăşîtul mecanic Qin dar din inim ă, pentru inimă
fi manual al culturii, cfcciuîndu-se a-
ceasră lucrare pe 15 ha. La executarea
lucrărilor de îngrijire a culturilor mun- In scopul popularizării importan inaltul umanitarism ol faptei, nn-au lă. In drum insă. o maşină o lovit-o In sala tcalrului s-a aşternut o
1 ‘ multa însufleţire colectiviştii ; tei deosebite a donărilor şi trans dat curaj, puteri nebănuilc. M-um grav. Mama îşi vedea in acest timp linişte deplină. La tribună a urcat
liăiuţ Drăghin, Aron Ploroni, Anuţi fuziilor de sinqe, Comitetul reqio- înscris primul pe lista de donatori. de treburile casei tară qinduri, cind o fetilă cu părul negru clrlionfat.
nal de Cruce roşie a otqanr/.ai re $I ca mine au făcut la lei alţi 03 telefonul l-a anunţai trista veste, avind la qit cravata roşie de pio
cent în sala teatrului „ Victoria“ din tovarăşi de muncă. De alunei noi fetita era in pericol. O tractară nier. Era A1ire/a Zamonilă, elevă in
La concret oraşul Hunedoara un simpozion me care am lost primii donatori am de- deschisă Pierduse mult sinqe şi clasa a Vl-a elementară. Cele po
wjpmjihdbw dical pe tema „Un dar din inima, venit propagandişti ai acestui lapt viata ii era In primejdie Singura vestite de ea au impresionat pro
penlru i ni mă". Cei citeva sule de eroic. La a doua donare de sinqe salvare a lost Iransluzia. Medicii şi fund asistenţa.
In Inia „Bufetului expres" oameni ut muncii din oraş-care au din cadrul minei Pctrila s-au pre surorile au veqheat fa căpătiiul mi — Zilnic plecam de acasă toii
din Hciţecj, stau depozitate zile umplut sala au ascullat expunerile zentat 120 tovarăşi*. culei şuieri rute orc înlreqi Erau ani Hei: tuta, mama si eu. Fiecare la
In f>ir ambalaje penlru că tova tov. dr. V irqil Martin, directorul sta — Am doi copii, spunea tov. Eu mali de dorinţa plinei de umanita locul lui de muncă La întoarcere
răşii din conducerea coopera ţiei de colectarea sinqclui din Pe gen Bocoş, laminatoi la Combina rism de a salva acest fraged vlăstar. casa se umplea de bucurie. Dar In
tivei nu iau măsuri ca aces tul siderurgic din Hunedoara Ţin Si iuta că moartea a bătut in re tr-o zi toiul păru că începe să se
tea să lie ridicate In timp troşani. despre istoricul transluzlt- tragere. Viola din vuita altora a năruie asemenea unui castel de câr
lor, dr. Dumitru Pasai, directorul la ci ca la ochii din cap. Pentru la-
spitalului unificat din Petroşani, milia noastră ci sini bucuria, Ieri- invins. ti. Tata s-a îmbolnăvit şi boala
despre eleclelc şi indicaţiile truns- citea, felurile. Cind în dimineaţa — Cită emoţie, cită bucurie nu avansa vertiginos, amenmlindu-l
hiziilor, şi a dr. loan Micu, directo aceea, la ieşirea din schimb am por am simţii, in momentul cind ochii viafa. Intr-o zi avu o hemoragie.
rul spitalului unilicat din Hunedoa nit cu sofia spre centrul de rccol- a re nu păreau să se mai deschidă Întoarsă de la şcoală am constatat
ra, despre unele cazuri de irunstuzii lurc a sînqelui. qindurile ni s-au s-au luminai şi in slrulund aveau lipsa părintelui draq. Fusese dus de
luciile in această unitate îndreptat către cei doi copilaşi. iar licărirea de viată, iar de pe bu urgenţă Iu spital. La prima vizită,
am fost profund impresionată, imi
An urcat apoi la tribună tineri şl Eram conştienţi că slnqe/c nostru zele arse s-a desprins încet, in şoap pierdusem speranţa de a-mi vedea
virslmci, oameni de diferite ptolesn, cele citeva grame donate. t or soi tă cuvîntul draq : monui Am simfH tatăl sănătos, veqhind la munca meu
din cei care au dat picături din via ta poate viata unor copil ca ai noş atunci — spunea tovarăşa Mai ia Ala* de şcolărită, anlrenîndu-ma la ştren-
ta lot pentru a salva viata altora tri, unor tiinte nevinovate, vlăstare rlncscu. casnică din oraşul Hune
ca şi din acel care au primit darul ale viefij, prinse in coşmarurile doara — o ptolundu recunoştinţa qărlilc copilăreşti. Imaginea lui ma
urmărea. La şcoolă nu mai puteam
din inima donatorilor pentru inima morţii. $i ca mine qîndcsc /<>// cei tată de acel anonim care cu sin- li atentă, nu asimilam nimic, Gin-
lor suferindă, prinsă In qliiarclc ne 180 de laminatori care au devenit qelc lui. a lacul ca in casa noastia
cruţătoare ale morţii. donatori onoriiici de sinqe” . soarele să pătrundă din nou, să ne doi că tuta va pieri mă îngrozea.
spital
Dar următoarele vizite
la
Mişti Dima c miner la Pctrila E Vocea Măriei Marinescu era fn- încălzească sullctele, şpciuntcle mi-au dat .speranţe. Tata a început
t cunoscut ca un om harnic şi inimos. trcluiată de emoţie. Aducerile amin Atunci s-a născut in mine dorinţa să lie acelaşi. Să mă întrebe de
Cu cîlva timp in urmă fui şi mai te de clipele in care cel mai diaq sâ-l cunosc pe salvator. Al ai tirziu şcoală, de ştrengării. După un alt
multor tovarăşi de muncă, mineii membru al lamilici. leliţa, la virslu am aliat că era un ofclar din Hu timp. venind de la şcoală l-am gă
care scol „ lumină" din adincuri, li Iraqcdă de 7 ani, datorită unul ac nedoara. Actul acest a m-a impresio sit acasă. Bucuria a lost Iară mar
s-a adresat un apel călduros Să do cident stupid de circu/afie era sâ-i nat prohmd astlel incit astăzi mă gini. Alunei mi-a spus că In venele
neze in mod onorific sinqe din 'in - liărăseascâ pentru totdeauna o cu număr printre donatorii onorifici de lui curge sinqe de voinic, in ochi
qelc lor. „Pentru început am ezitai tremură de flecare dală. sinqe. Sini pe deplin conştientă că avea lacrimi de recunoştinţă pen-
rli şi dumneavoastră, spunea harnicul miner, dar vorbele In urmă cu 4 luni şcnlârlfa Mari nşa cum alin mi-au salvat cc am V. FURIR
n descurca printre * calde, pline de îmbărbătare spuse nescu, după sărutul de bun rămas mai scump In violă, şi eu voi pu
ducerea cooperali\ ei E. M. Teliuc. Se încarcă o auto bosculanlă cu ajulorul unul excavator | de medici rn-au Jacul să înţeleg dat mamei s-a îndreptat spre şcoa ica lace acelaşi lucru. (Continuare în pag. 3-a)
i nu aude). de mare oapacilale.