Page 83 - 1964-05

Diurnul socialismului Pag. 3
Nr, 2926

Vorbesc ,

i m *
Tn primele 4 luni ale acestui an co­ muniştii au venit cu o scamă de pro­ dant, trebuie pus un accent deosebit pe
lectivul <Jc munca al secţiei noastre a puneri valoroase în vederea soluţionă­ îmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale Pavcl Cosmcscu q mai verificat o dală rezultatele
depăşit planul de producţie cu regulari­ rii ci. Au recomandat conducerii sec­ alo oamenilor. Aşa se face că au fost calculelor, apoi a chemat muncitorii din brirjadu pe
tate. înrcgiscrînd iui plus de peste 1200 ţiei să ia măsuri de punere în funcţiu­ deschise cursuri de îmbogăţire a cunoş­
tone aglomerat. Luna aceasta pînă în ne a circuitului de pat. montarea unui tinţelor profesionale pentru aglomcra- care o conduce.
prezent depăşirea este de l-IS la sută. ciur staţionar la sortarea aglomeratului torişti, lăcătuşi şi electricieni. — /Ye-a/n depăşit angajamentul. Avem toate posibi-
La preţul de cost s-a realizat o econo­ ş.a.ni.d. Biroului organizaţiei de bază i Preocuparea permanentă pentru tra­ lilutilc su-l îmbunătăţim, le-a spus.
mic însemnată. Cum a fost posibil? s-a recomandat să îmbunătăţească num­ ducerea în viaţă a liotărînlor luare în Mlincitării x-au privit satisfăcuţi. Fiecare avea de
I ii primul rînd datorită muncii entu­ ea politică de masă în vederea respec­ cele două adunări generale a făcut să (jind să Iacă o asemenea propunere. i f /
ziaste a oamenilor îndrumaţi cu grijă tării întocmai a instrucţiunilor tehnolo­ ne înscriem în limitele prescrise la ba- — Sinlem de acord — şi-au dai părerea cu lotii.
de către organizaţia de partid, aplicării gice şi să acorde o atenţie mai marc zicitatc şi oxid ficros, să reducem sim­ Putem da lunar peste plan circu 200 lone scmicocs..,
unor măsuri bine gîndite, ori de cîtc aplicării metodelor înaintate de muncă. ţitor consumurile specifice de materii Ştirea despre această holuri re s-u răspindil in în­
ori s-a simţit nevoia. Obiectivele stabilite cu această oca­ prime, ceea ce a contribuit în măsură ho- treaga secfic. La rindul lor Şi muncitorii din brigada
Realizarea planului pe 1964 la toţi zie au prins repede viaţă. Prin punerea rărîtoarc la reducerea preţului de cost. condusă de Adam Troşan şi-au reînnoit angajamentele.
Indicatorii a fost asigurata încă din ul­ în funcţiune a circuitului de pac s-a Cu toate acestea, mai avem încă multe
timul trimestru al anului trecut. In evitat înfundarca grătarelor la maşina de făcue. Va trebui să ne sporim efor­ Nici nu se putea alt lei. Intre cele două brigăzi se des-
mod deosebie biroul organizaţiei de de aglomerare, care împiedica absorbţia tul pentru reducerea în continuare a luşoaru de mult timp o inlrccerc vie.
bază a îndrumat conducerea administra­ gazelor şi a apei. Ciurul staţionar a consumului specific de cocs, să luptăm ...20 mai 1064. De la reînnoirea angajamentelor celor
tivă să ia toate măsurile pentru preîn­ condus la creşterea granulaţiei aglome­ pentru îmbunătăţirea granulaţiei aglo­ doua brigăzi ou Irecul numai 40 de zile. Care cslc re-
tâmpinarea greutăţilor pe timp de iar­ ratului trimis furnalelor prin faptul că meratului. O scamă de măsuri în aceste zullalul ? Colectivele de muncă de la bateriile nr. 1
nă. In felul acesta s-au creat condiţii sortul mărunt era sclccţionac şi intro­ direcţii sîne în curs de aplicare. Este şi nr. 2 şi-au depuşii planul de producţie cu peste
pentru obţinerea ritmică a unei pro­ dus din nou în procesul de fabricaţie vorba de folosirea gazului metan pen­ 4Z0 lone scmicocs. Si nu înlimplălor. Muncitorii celor
ducţii şi productivităţi sporite. Păşind prin circuitul par. tru înlocuirea unei părţi din cocsul două brigăzi au respectat întocmai procesul tehnolorpc,
în noul an nc-am îndreptat atenţia In luna februarie a fost pusă în mărunt, introducerea unui sistem de termenele de reparaţie a cuptoarelor, s-au preocupat
asupra îmbunătăţirii calităţii aglomera­ discuţia adunării generale problema re­ ciuntire mai eficient ctc. Nu încape în­
tului şi reducerii consumurilor specifice ducerii consumurilor specifice de ma­ doială că traducîndu-le în viaţă întoc­ de ridicarea ca/ilicării tor prolcsiona/c. Organizarea
de materii prime. Cea diniîi problemă terii prime şi îndeosebi a consumului mai, vom reuşi ca în viitor să înscriem muncii s-a îmbunătăţii. Schi celor două brigăzi nu re­
a fost pusă în discuţia adunării gene­ de cocs. Comuniştii au arătat că în pe graficele întrecerii realizări şi mai partizat mai judicios muncitorii pe operaţii de luciu.
rale a organizaţiei de bază chiar în lu­ afara unor măsuri de ordin tehnico-or- fru.moasc. La două cuploare de la bateria nr. I, unde lucrează Echipa de mineri condusa de Cozma Culeea, de Ia cariera Exploa­
na ianuarie, atunci cînd s-a observat că ganizatoric, pentru înfăptuirea acestui VIOREL BREZOVAN brigada condusă de Pavcl Cosmcscu s-au introdus in tării miniere Teliuc obţine imporlanie succese în întrecerea socialista.
bazicitatea aglomeratului este scăzuta obiectiv, ca de altfel şi pentru îmbună­ focare cile un grătar ceramic care asiguiă arderea Folosind din plin timpul de lucru şi organizîndu-şi bine munca, echipa
şi oxidul de fier arc variaţii mari. Co­ tăţirea calităţii aglomeratului autofon- secretarul organizaţiei de bază completă a gazelor de turnai, ceea ce a contribuit la
P.M.R, de la fabrica de aglome­ şi-a realizat înainte de termen planul de producţie pe primele cinci
Pc urmele materialelor miblicatc rare a minereurilor nr. 2 C. S. obţinerea unui însemnat spor-de producţie. luni ale anului curent şi a dat peste plan 5.000 tone de minereu.
Hunedoara
O inie
i'czuBfiife şl anal bas ac

In agenda de întrecere din 2iarul sariu şi altele, comuniştii au ana­
nostru nr. 2S25 a apărut anicolul in­ lizat cauzele care au dus Ia nc- C O S I ie u m tă & i is id a s s tria le
realizarca indicelui de calitate pla­ 1 0 1
titulat „La E, M. Barza, niai multă preo­
cupare pentru calitate*1, în caic s-a ară­ nificat. S-a arătat că îndrumarea teh­
nică este necorespunzătoare, că nu se
tat că una din cauzele pentru care ex­ întreprinderi Prod. Preţ de cost întreprinderi Prod. Preţ de cost întreprinderi Prod. Preţ de cost întreprinderi Prod. Preţ de cost
ploatarea nu-şi realizează ritmic pla­ efectuează un control exigent al calită­ 1-25 ninî cumulat 1-25 mai cumulat 1-25 mai cumulat 1-25 mai cumulat
nul la metal este calitatea necoi'cspun- ţii, că in abataje sterilul nu este bine (în procente) pe 4 luni (in procente) pe 4 luni (în procente) pe 4 luni (în procente) pe 4 luni
(in mii lei)
zătoarc a minereului extras. Măsurile ales, ceea ce a dus la rcbutarea unui (în miî Ici) (în mii lei) (în mii Ici)
luate pentru reducerea dîluţiei sub ad­ marc număr de vngoncte. Comitetul tic
mis au constituit o- ________________ ________________ partid va ajuta mai Exploatarea min. Vulcan 96,4 ~r 1.067 Intrepr. forest. Petroşani 105 242 SIMERIA 93* — 36
C.S. HUNEDOARA — 35.701 519
biccttil discuţiei pe I C r* i ‘ T ’ ^ COl'^uCC,C3 CX- lt m Exploatarea min, Lupeni 98,4 — 373 Intrepr. forestieră Sobeş 101 INTREPR. „VISCOZA"
u
tăi
psă
loîntărea­
caic unul din redac­ * ^ ^ LJ | i C. ri a Cocseria 101 1.400 Exploatarea min. Uricani 110,4 — 531 INTREPR. REGIONALA DE LUPENI 101 o o
cll
torii noştri a avut-o ă srouşi răspun- Fabrica de aglomerare a t r a n s p o r t u r i a u t o 91,9 — 37
cu tov. Militon Botici — secretarul co­ derca maiştrilor în producţie, să întă­ minereurilor nr. 1 99 — 2,347 TRUSTUL MINIER DEVA — 2.134 INTREPR. DE PRODUSE
mitetului ds partid. rească controlul de calitate în subteran Fabrica de aglomerare a Exploatarea min. Teliuc 97 “r 310 Autobaza Deva 95,5 — I 66 114,3 — 96
— Faptele arata că la Barza, calitatea prin instituirea controlorilor de calita­ minereurilor nr. 2 118 — 3.467 Exploatarea min. Ghelar 97,94 -1- 14 Autobaza Petroşani 31.5 T 5 TRUSTUL REG. DE CONSTR. R.
minereului a înregistrat în acest an os­ te. Conducerilor grupurilor de sectoare Secţia l-a furnale 103 — 955 — Autobaza Sebeş 96,3 — 2
107 07
cilaţii mari. lî s-a trasat sarcina să urmărească în­ Exploatarea min. Deva 94,9 682 Autobaza Alba iulia 102 .L i 336 HUNEDOA3A-DEVA 1 6.005
deaproape felul în care se respectă coa­ Secţia II-a furnale 109 — 6.443 Exp!. min. Sâcârîmb 100,2 — 1.248
— Este adevărat. Nu putem vorbi de 97 — 442 IMTREPR. DE CONSTR.
mele din abataje, volumul de steril ex­ Secţia lll-a furnale — 3.706 — Autobaza Hunedoara
o linie constantă a calităţii. In primele cavat în abatajele cu filoane subţiri, Expl. min. Muncelul Mic 97,3 713 Autobaza Brad 84 133
luni ale anului, exploatarea nu şi-a în­ amenajarea vetrelor şi altele. Oţeloria Martin nr. 1 1C8 — 6.129 Exp], min. Bâiţa-Crâciuneştii 96 . 137 1C0 — 882
deplinit sarcinile tocmai din cauza ne- — Vorbeaţi de rebuturi. Cu cîtva O ţelâria Martin nr. 2 110 _L 1.921 TERMOCENTR. PAROŞENI 93,7 963 IMTREPR. DE IND. LOCALĂ Ă — 66
realizării conţinutului planificat, pentru ___ Expl. mtn. Boiţa-Haţeg 103,1 ~r 63
timp în urmă, iniţiativa „Nici un vago- Oţelăria electrică 114 247 1 IN1REPR. DE EXPLORĂRI
ca în martie şi, mai ales în aprilie, nct de minereu rebutat" a dat rezultate Laminorul de 800 mm. 107 — 359 Expl. min. 2!aşti 109 — 9 I.R.I.L. Alba 61* ţi 228
planul la metal sa fie nu numai înde­ bune la Barza, MINIERE HUNEDOARA 39* — 933 I.R.I.L. Brad 118* — 184
plinit ci chiar depăşit. In această lună, — N-aş vrea să se creadă că am Laminorul de 650 mm. 97 — 3.527 TRUSTUL AURULUI BRAD FABRICA CHIM. ORÂŞTIE 100,5 — 775
însă, am înregistrat din nou rămîncri renunţat la această iniţiativă valoroasă. Laminorul de 1000 mm. 100 -r 303 Expl. min. Barza 100,9 T i 9.375 1.0. 1.L. Deva 107* — 33
în urmă. UZINA „VICTORIA" ATEL. R.M.R. SIMERIA -b 50
In aplicarea şi extinderea ci însă, orga­ Expl, min. Zlatna 95 33 I.R.I.L. Haţeg 100,6* -i- 28
— Ce măsuri aţi luat? nele sindicale n-au dovedit consecvenţă, CAlAN — 3.023 ÎNTREPRINDEREA MIN. FAER. „VIDRA" ORAŞTIE 120 — 134
— Se lucrează în aceleaşi condiţii de iar mijloacele de agitaţie de care dispu­ 1.0. 1.L. Hunedoara — 185
zăcămint, cu aceiaşi oameni ca şi în nem, printre care şi ziarul de uzină, Sectorul furnale 107,5 — 2.581 JEBEA 111,9 *T* 462 FABR. „SEBEŞUL" SEBEŞ 100,4 — 70 I.R.I.L. O râşlie o o • — 313
primele luni ale anului. Variaţiile mari n-au susţinut-o cu perseverenţă. Comi­ Sectorul semicocs 101 — 139 d ir e c ţ ia r e g io n a l a A
pe care le prezintă calitatea de la o tetul de partid n-a luat dîn timp mă­ Turnătoria de lingotiere 93 FABRICA „CAPRIOARA" 1.0. 1.L. Petroşani 106,4* -r 302
lună Ia alia nu pot fi determinate nu­ suri pentru ca iniţiativa să fie aplicată — 343 ECONOM. FORESTIERE 100 956 SEBEŞ 101,02 — 41 T -
mai de cauze obiective ci, mai ales, de şi urmărită îndeaproape. Dacă vom tra­ Turnătoria nr. 1 107 + 334 întreprinderea forestieră I.R.I.L. Sebeş o • o 140
preocuparea slabă pentru reducerea ste­ duce consecvent în viaţă propriile noa­ COMBINATUL CARBONIFER FABRICA DE HIRTIE
rilului vizibil dîn minereu. In luna mar­ stre măsuri care, de altfel au fost con­ Baia de Criş 100 H- 76 PETREŞTI 102,25 — 103 Semnele (—) minus şi (-J-) plus reprr
tie, această problemă a constituit obiec­ firmate în praciică, şi vom desfăşura VALEA JIULUI 100,3 — 5.781 Intrepr. forestieră Dobra 100 52 nomii şi respectiv, depăşiri faţă de u
tivul principal al muncii politice de o susţinută muncă politică de masă Exploatarea minieră Lonea 101,9 — 675 FABRICA „ARDELEANA"
masă desfăşurată de organizaţiile de pentru îmbunătăţirea calităţii, minerii Intrepr. forestieră Haţeg 80 235 plan.
partid. In 21 organizaţii de partid, prin­ de Ia Barza se vor puţea achita cu cin­ Exploatarea minieră Petrilci 96,5 — 66 Intrepr. forestieră Huned. 100 _ 416 ALBA IULIA 100 121 * Cifrele reprezintă situaţia realizări
tre care cele din sectoarele I Musariu, ste de sarcinile cc le-au fost încredin­ Exploatarea min. Aninoasa 104,5 — 5T INTREPR. „MARMURA" în perioada 1—20 mai.
Brădijor, 30-|-60 Musariu, 250 Mu­ ţate. Intrepr. forestieră Orâstie 93 T 432

D^enîaSixăii’Sle ţeasta0ai eeiaiaşă

d im in u ează econom iile
La multe din punctele de lucru ale
şunliemlui nr. 4 ul I.CSH se găsesc lmpolriun cheltuielilor Numai in luna aprilie sarcina de re­ benzină, peste 30.000 lei economii, iar Colectivul de munca al Exploată- plan 7 590 tone de cărbune. La re­
ducere a preţului de cosi de —l.hl
panouri şi lozinci mobilizuloarc, care a lost depăşită, realizindu-se —1,28. cei de la autobaza Sebeş au economisit tii miniere Lonea depune eforturi calculare însă, după ce au (ost scă­
îndeamnă constructor ii să inlensdice Economiile realizate in această lună, benzină în valoare de peste 21.000 lei. susţinute pentru îndeplinirea şi de­ zute penalizările pentru depăşirea
ir.hccerea pentru depăşirea salturilor neecounmicoase cumulate cu cele ilm lunile antciina- La obţinerea acestor rezultate a con­ păşirea sarcinilor de plan. In primul procentului admis de cenuşă, E.M.
de plan şi reducerea tei mcnclor de <e, au dus la reducerea firetului de tribuit şi întreţinerea parcului auto în Lonea a pierdut aproximativ 120 000
execuţie. Pe acestea se pot citi cuvin­ ( ost ui 228 000 lei, sumă dm ca ic sa bună stare tehnică. trimestru «nl anului, sarcina de creş­
tele : „Constructori, tcducind preţul drul şantierului se deplasează la lie- mai permite maiştrilor să scoală dm noi construi chiu 0 apai lamcntv. tată tere a productivităţii muncii a (ost lei, Intă deci, că cele 675.000 lei
de cost cu I la sulă, pe anul 10t>i se care punct de lucru şi cont rotează magazie mai midie materiale deci! un rezultat care C'mlirmă pe deplin Prin recuperarea depăşită cu 2 procente, iar în luna economisiţi în 4 lunî. sînt departe
vor putea realiza numai din economii telul cum sini (fospodutde mutei ia- este prevăzut in normele de consum aprilie s-a realizat o productivitate de posibilităţile exploatării noastre.
iele, nivelul (aldal iv ul execut iei, pre­ *peciiic. Situaţiile cele mai exacte se Că muncitorii loturilor I şi III, o r a / ă - cie 1.346 tone pe post, faţă de 1,245 Dm exemplele citate reiese cît se
circa 20 annrfamenfe". Si astlcl de cum şi modul cum se lolosesc utila­ zile conduse de Andrei Weber, Va- lemnului vechi
chemări se mai găsesc Alif ele cit şi jele şi tortele de muncă. De cele mai slubdesc insa cu prilejul unor una- sile Carluont. Şlclan l'nşianu uliii, planificat Pe această cale. minerii de poate de clar importanţa deosebită
acţiunile întreprinse de to nrhiceicu nurlie ou remedierile constatate sini hze, cate se ctcciueu/u In slirşdnl lie- au lacul dm reducerea otelului de In lupta pentru reducerea preţului la Lonea au extras în primele palm pe care o prezintă reducerea pro­
şanliomlui, sub îndrumarea organiza­ curei urni şi trimestru. Atunci se anu- cosi o problemă Ui ordinea zilei, un de cost al minereului extras minerii de luni ale anului pesle sarcinile de centului de cenuşă din cărbune şi
ţiei de bază P M.R., dovedesc cu pri­ îiulreptale la Iuta locului, iar apele hz.euiu pe hecare lucrate şi maistru nhiecliv prin a c u m / realizare s ă se la E.M. Dcv.t .se preocupă îndeaproape plan mai mult de 13 000 tone de influenţa negativă pe care o are
ulterior intr-un timp cit se poate de situaţia consumurilor de materiale,
sosinţă cu harnicul colectiv caic du scurt. Ca urmare, şantierul este bine manoperă şi utilaj, lâcîndu-se com­ oglindească munca chibzuită, eniu- de economisirea lemnului de mină. Ex- cărbune. La preţul de cost s-a înre- asupra preţului de cost.
viata noului oraş modern a dcctunşut gospodărit, mr nnmăiul remedierilor a hustă cc se (hilăşoură ne şantierul rinderca susţinerii mixte în abataje a cistrat o economie de 675 000 lei. Comitetul de partid a analizat cau­
o ofensivă calegorică împotriva chel­ paraţie Intre cantităţile executate şi nr. 4 ul l.C S .lt. dus la înlocuirea unei importante can-
scăzut subsluntlat. cele plătite. Dclicientcte semnalate se Succesele colectivului nostru la zele care fac să nu se realizeze in­
tuielilor nccconomicoosc, că se stiă- In scopul cunoaşterii cheltuielilor temediuză in timpul cel /nai scurt. A. OARGA c.tăţi de material lemnos. La reducerea acest ultim indicator puteau li şi dicele de calitate planificat şi a in­
duicşlc să obţinu realizări toi mai Măsurile enumctule constituie doar consumului specific de lemn do mină mai frumoase dacă n-ar li fost um­ dicat conducerii exploatării să ia
clecluatc, organele contubilc şi-au Folosind raţional au contribuit numeroase brigăzi de mi­
bune pe linia reducerii preţului de cîteva dm cele cipliculc de conduce- brite de depăşirea procentului admis măsuri pentru îmbunătăţirea asisten­
cosi. In ziua de joi a hccătci sup- intensificai muil uaivitatcu. Periodic parcul auto neri printre care cele conduse de 11ic de cenuşă din cărbune. Dată în ceea tei tehnice, întărirea controlului in
tâmini, up colectiv /urina/ din tova­ ele exercită un control bugetar mi­ iCu şantierului ni. 4 al IC.S.H, Ele au Mătăs.mi, Gheorghe Nicoar.ă, Ladislan ce priveşte creşterea productivităţi subteran, aplicarea metodelor selec­
răşi cu munci de răspundere din ca­ nuţios pe fiecare lucrarer ceea ce nu condus Iu realizări c/in cele mai bune. Lucrătorii autobazelor Hunedoara >i Ghcz.an şi alţii care, recuperîinl lemnul muncii şi sporirea producţiei de tive de exploatare acolo unde con­
Sebeş din cadrul întreprinderii regio­ vechi şi rcfolosindu-l în noile lucrări cărbune s-au depus eforturi, nu se diţiile de zăcămînt impun acest lu­
nale a transportului auto Hunedoara- au redus simţitor consumul faţă de cel cru şi altele Este necesar însă, ca
admis. Pe această calc în primele patru
Deva au încheiat bilanţul consumului luni ale anului colectivul de muncă al poale spune acelaşi lucru despre tovarăşii din conducerile tehnice ale
preocuparea pentru
îmbunătăţirea
de benzină pe luna aprilie cu rezultate Exploatării miniere Deva a reuşit să calităţii. In primul trimestru al anu­ sectoarelor sa ia măsuri corespunză­
pozitive. Folosind raţional parcul auiu înregistreze la lemnul de brad o eco­ lui s-a înregistrat 35,0 la sulă cenu­ toare pentru ca recomandările co­
>i utilizînd maşinile la întreaga capa­ nomic de 392.530 m.c., iar prin gos­ şă, faţă de 34.5 cît este admis, iar mitetului de partid să fie traduse în
citate, conducătorii auto din Hunedoa­ podărirea judicioasă a cherestelei de in luna aprilie, procentul admis a viaţa. Maiştrii, ca adevăraţi gospodari
ra au realizat în luna respectivă, mi­ brad. cit şi prin rcfolo*irca celei vechi,
vă reducă consumul la acest material cu lost depăşit cu 1,1 la sută. Nereali- ai producţiei, trebuie să se ocupe
mai pa seama reducerii consumului de
32,550 m.c, faţă de sarcina planificată. zarea indicelui de calitate a avui, îndeaproape de fiecare echipă şî
fireşte efecte negative asupra pre­ brigadă de mineri, să urmărească fe­
Rezultatul ungi preocupări colective ţului de cost In primul trimestru lul cum se face trierea sterilului dm
exploatarea a pierdut, prin penali­
In rindul unităţilor economice din iatc. Astfel la fazele de lucru doborît- cărbune, să le asigure minerilor con­
regiune, I. I\ Dobra se numără printre sccţionnc şi scos-npropiat s-au putut zările pentru calitate, mai mult de diţii optime pentru o exploatare se-
cele care au obţinut succese de scamă realiza indici superiori de mecanizare. 2.000 tone de cărbune, cantitate care ieclîvă şi sa urmărească îndeaproape
in acest an. Planul de producţie a fost S-au extins apoi metodele avansate de ar fi putut aduce o economie supli­ consumul de materiale.
dcpăşic cu regularitate, lună de lună. exploatare a masei lemnoase cum slut: mentară la preţul de cost de peste
In primul trimestru sarcinile produc­ fasonarea in trunchiuri lungi şi catar­ 320.000 lei. Aplicarea metodelor de exploata­
ţiei globale >i marfă au fose depăşite cu ge, exploatarea concomitentă a lemnului re de mare productivitate, sporirea
o,4 la sută şi respectiv cu 12,9 la sută, Csle adevărat că în această peri­ producţiei de cărbune, nu trebuie să
Je lucru cu cel de foc etc. In cadrul
iar in luna aprilie cu 2,2 la sută şi cu parchetelor s-a introdus organizarea oadă s-au realizat 356 000 lei econo­ influenţeze negativ asupra calităţii.
11.2 la sută. mii pe seama cieşierii productivită-
muncii în brigăzi complexe cu pluta De aceea, este necesar ca fiecare
Succese de seamă au fost dobîndite in acord global. ţii muncii. Dar daca exploatarea
şi în ce priveşte reducerea preţului de Toate acestea au făcut ca în cele 4 n-ar fi fost penalizată pentru cenuşă, echipă de mineri, fiecare maistru,
cost. Pînă în prezent, la I. F. Dobra, tehnician şi inginer din exploatarea
lunî ale anului pierderile de exploatare prin adăugarea bonificaţiilor primi­
s-au înregistrat economii lună de lună. si fie reduse cu 400 m.c. masă lem­ noastră să ducă o lupta susţinuta
Pe 4 luni ele se ridica la peste 40 0C0 noasă. te pentru reducerea procentului de oeniiu reducerea procentului de ce­
lei. In cea mai mare parte au fost ob­ umiditate cu 0,6 la sulă. s-ar fi putui
Cele mai bune rezultate în cc pri­ nuşă sub admis, cale principală de
ţinute pe scama reducerii pierderilor veşte reducerea preţului de cose au realiza numai pe aceaslă cale a îm­ realizare a cît mai multe economii.
Je exploatare. Ce măsuri au fost luate
fost obţinute de colectivele de muncă bunătăţirii calităţii, mai mult de
în acest sens? In primul rînd s-a ex­ din parchetele Poiana Kăchiţclci şi CONSTANTIN LUFULESCU
tins mecanizarea lucrărilor grele. În­ 630 000 lei economii.
Sălăuuc. şeful serviciului contabilitate
treprinderea a fost înzestrată cu me­ La fel s-au petrecut lucrurile şi în
canisme moderne, de mate pioductivi- luna aprilie. Exploatarea a dai peste de la E. M. Lonea