Page 85 - 1964-05

~T.—
>A«*V
P.i

PROLETARI DIN TOATE TARILE, VNIŢI V A l
Plecarea delegaţiei R. P. Romîne care
mul sacialismâi <t Pe leine cullurule sporile de plecind la Dclhi delegaţia Republicii Deliii K. R. P. Klulnam, ambasadorul
n participa
primului ministre
al Indiei, Jawaharial Nehru

^ Folosind raţional păşunile sc
Miercuri scara a părăsit Capitala,
Împreună cu delegaţia a plecai la
obţin producţii
“masă verde,
Populare Rovnine tare va
Spori
la funeraliile primului ministru al In­
(parj. 2- a)
La plecare, pe aeroporlul Băueaso,
4 Grijă faţă dc lîncrii munci- diei Jawaliai Iul Nehru. participa Indiei In Republica Populară Rominâ.
delegaţia a fosl condusă dc Emil Bod-
lori Delegaţia este condusă de Gheor-
năraş, Pelie Borilă, Alexandru Dră-
4 Exigenta la cnlilalea muncii glie Apoclol. prim-vicepreşedinlc al
o m i l l f t m i l l HUHfflM Al PMSI AL SFAlIllUl POPUL AR M N A l ♦ O stringere de mina Consiliului de Miuişlri. ghici. Alexandru Birlădcanu, Gogu
4 Ciudăţeniile ‘unei inovaţii Rădulescu, Corneliu Mănescu, nunis-
(pog 3-o) Din delegalîc fac parte Eduard Mc- Irul afacerilor externe.
zincescu, adjunct al ministrului afa­
4 Efe pesle holare Au lost de fală membri ai Amba­
(pa<J. 4 a) cerilor externe, 5i Aurel Ardeleanu, sadei Indiei in U.P. Rominâ.
ANUL XVI Nr. 2927, JOI 20 M AI 1964 4 pagini, 20 bani ambasadorul Republicii Populare Ro­
mine in India. (Agerprcs).
Calificarea — la nivelul tehnicii avansate
Ist pas ea noile cerinţe O limuzină a oprit în sat

— Noi ? Păi.
ale prodaeţiel A ccsla-i adevărul. Şcoală a lost. a rămas al nim ănui. Si-a găsii rosiul IcQtru. avem rcpcHlii la
Era uşezală pc locul
ur.de
cn slugă hi And riş a n
N ic o la e ol
Rcrlhclotul îşi dă binele cu Părea- M ă n i c l u i . C m c să-l m a i /)Our/c la — Dar voi dc unde veniţi t Ai cui
dinul. Două sale vecine, cu cifev'o şcoli ? I- a ve ni i in a j u t o r dascălul, s/nlc/i f
In ultimii Ani Fabrica chimică din bibliografic şi întocmind dc fiecare dată suie de locudori. Oameni din tuia l-u d j l manual e, caiete A p o i l-a
Orăştic a fost înzestrată cu maşini mo­ conspecte, foloseau la cursuri scheme, Haţegului. Deci, şcoală a losl. trimis Iq o şcoulă pio lc s io nâ lu la — De la şcoală Toii sînicm pe
derne. tic marc productivitate. La sfîr- grafice, difcricc machete şi alte materia­ Atunci ? Cum dc aproape întregul Curjir... clasa a iX-a. Eu sini al lui Ma rii-
tu) anului rrecut şt începutul acestui le didactice. Şi, ori de cîtc ori era ne­ sal u sloi in întunericul neştiinţa i ncscu, cl al lui Mihăiescu, iar cl ut
•ir
an secţia a 111 - a a fost dotata cu 13 voie organizau cu cursanţii diferite de­ Cum dc abia in 1948 au prun sd h fl ai 1901. O limuzină qri a oprit lui Vasiu,
maşini pentru prelucrarea maselor plas­ monstraţii practice. buchisească slova 10, apoi 30t ap.i * 1 in sal Omul de la volan a — Vasiu ? Ai cumva o soră. Sil­
tice prin injecţie. Tot pentru prelucra­ Muncitorii care au fost recrutaţi să 90, iar in anii după 1950 căutau dru­ deschis portiera Şi şi-a invitat Ia- via ?
rea maselor plastice in primele luni ale urmeze cursul dc calificare au fost zi dc mul luminii pesle 300 da oameni 1 nu/ia. — Nu. Nu sintem rude. Dar o cu­
anului a fost pusă în funcţiune o noua zi controlaţi în producţie, urmărindu-sc Să nu li avui dascăl ? nosc. E tot dc aici Acum c h Ti­
secţie dc fabricat matriţe. In secţia me­ felul cum aplică cete învăţate, cum sc — Si dascăl a losl — spun oame­ — Acesta mi-c Satul. Leagănul mişoara, la lacuIlQlc...
talurgic s-au instalat şi pus în funcţiune preocupă dc îmbinarea teoriei cu prac­ nii din sal. Dur nu el conducea Itc- copilăriei, dacă l-aş puica numi la biblioteca comunală, bibliote­
cuptoare modeme pentru executarea tica. Dc fapt, la Fabrica chimică Orâs- buri/c iu comună. Erju ci u liii: aşa... Pomi />e drumul pietruit, ală­ carul îşi deserveşte cildorii.
turi dc so(ia şi cei doi Iii. Plivirile
tratamentelor termice, un atelier pen­ tic a existat tendinţa să sc numească ia preotul, primarul, notuiuL. Picului omului adulmecau cu nesof peisa/ul — Ce număr zici că ai In Uşă,
tru cronnrca dură a produselor, ma­ lectori chiar inginerii şi tehnicienii tare Aron Mihăiescu a zis că şcoala nulul. Nimic din ce a lost odinioaid Mar/o ?
şini de aşchicrc ctc. S-a îmbunătăţit lucrează în aceeaşi secţie cu muncito­ n-ur aven Irchuinlu in sa/" şi a virr- n-a mai intilnit. Se aşteptase, in­ — 152.
procesul tehnologic pentru fabricarea . rii cursanţi. dul-o unei parohii. Nu mull după tr-un lei, ta toate astea Şi totuşi... — Ln rubrica „predat”, Mana îşi
matriţelor folosite la maşinile dc in­ Eficacitatea cursului amintir a fost asta cl a lost distins cu „Oftul roşu ..Chiar să nu mai iccunosc ni­ iscăleşte numele : Chcndcrcş. Pc Uşa
jecţie, calitatea lor fiind acum mai bu- asigurată şi prin legarea cît mai strîn- dc prolopoi) onorific” , mic ? /". dc cititor cu nr. 50-1 semnează dc
n.V In ultima perioadă dc timp s-au fa­ să a temelor predate dc specificul pro­ Lăudabila luptă I (?)... primite Petru Pascolcscu, iar pc cea
bricat matriţe cu număr sporit dc cui­ ducţiei. Teme cum sînt: „Prepararea R ibliotccarul dc la biblioteca Trccuscru orc în şir Jos, la linia cu nr. 059, Ana 11 ăcă/c/e. Trei nume.
buri ş a m d. comunală dc azi venise in orizontului, soaiele işi continua dru­
soluţiilor dc sulfat feros*’, „Procesul de mul. Dar oaspetele încă n-a ajuns Nimic deosebii dacă nu i-ai cunoaş­
O preocupare susţinută pentru înzes­ germinare şi formarea unei şarje dc' re­ Rerlhelot ca dascăl După multe s/ă- in capului salului A zăbovit mult te. Dar ci sini doar trei din cei 300
trarea fabricii cu maşini cu indici tch- acţii", „Moduri dc filtrare a precipita­ ruinlc a primii drept local dc ;.*coa­ I ii tuia porţilor mari ale caselor noi. dc oameni caic au urmat cursurile
nico-cconomici superiori va exista şi in tului", „Uscarea şi finisarea produsului lă, o casă părăsită. Primul Im sala­ I:i magazinul mixt. Iu dispensai, la dc allubctizarc Azi, sini printre ci­
viitor. Rină la sfîrşitul anului Cu rene finic" ctc., au contribuit mult la îm­ riu, şi următorul, şi allc/c. Ic-a rh.I- şcoală, la căminul cultural. Mai a/c.v titorii activi ai bibliotecii.
Fabrica chimică din Orăştic va fi în­ bogăţirea cunoştinţelor profesionale ale nul penhu amenajarea viitorului acolo. Dăduseră oamenii buluc, aşa In comuna unde dominau! cta
zestrata cu circa 20 maşini pentru pre­ cursanţilor. Muncitori cum sînt tova­ lăcaş de cultură. Zile in şir a bălul cum veniseră dc pc clin/). anullabclismul, azi lo(i colectiviştii
lucrarea maselor plastice. Sc vor perfec­ răşii: Virgil Blănaru, loan Loas, Petru drumul la Halci/ şi înapoi, curind in — Avefi vreo tcpclilic ? an Uşă dc cililor. Dar nu numai —
ţiona continuu procesele tehnologice dc Ncgroiu, 11ie Bml, Nicolac Dănilă şi spate neamuri, uşi. ccrccvc/c.. O an lişă. Cele aproape 0 400 dc carii
— Ba. azi nu. Azi îi concius. Sc
fabricare a diferitelor produse. La sec­ alţii au reuşit să termine cursul dc ca­ femeie /-« ajutat : Jica Horvuth E întrece Vaier Purcelon. briqudicnii lecluralc in acest an spun mult mai
ţia I-a chimica s-a Studiat şi urmea­ lificare cu note dc 9 şi 10, lucrează şt azi în sol. Ea a litrii vatra şt o Iii mult Spun mult insăşi cele 70 de
ză a sc aplica un nou procedeu tehno­ acum la operaţii mai complexe ca: fil­ cu păminf, a spoit-o. Si dascălii! n n i Măr/a lui Cofa», cu Idu Juretr­ acţiuni cu cartea orqani/.alc in seri­
ial. cu vreo 10 inşi. E concurs „Cmc
logic dc fabricare a piroluzitei trata­ trare, măcinare, uscare ctc. chemat apoi oamenii din ede patru Ştie, cîşt:qăn. Apoi cred cu că lot le din iarna şi primăvara acestui
te. Este vorba dc tratarea piroluzitei Asemănător au fost organizate şi şi-au sate să Ic vorbească despre lumina­ Vaier cişlir/ă, că cl ii „doctor" in an, spun cele 160 dc insiqnc dc
brute cu fluorura tic sodiu. Pînă acum desfăşurat activitatea alte două cursuri crescutul animalelor. „Prieten al cârtii“ de pe piepturile
piroiuzira brută sc trata cu acid sul­ dc calificare deschise la sfîrşitul anului rea copiilor lor. Oamenii nu venii. colectiviştilor. Spune mol mult soa­
furic caic făcea ca produsul finit sa trccur şi începutul acestui an în mese­ S-au bucurai Dar In iarnă hi şcoa­ A u răm as la concurs Şi cel 4 vi- rele ce s-a furişat ncslinqhcrit in
aibă o calitate mai slabă. Introducerea riile dc operatori pentru prelucrarea lă n an mai mers dccii /raliu elevi. zlfa/ori ai salului. A u al/ul acolo fiecare cămin. Spune lata nouă a co­
noului procedeu tehnologic va duce la maselor plastice, matriţeri, strungari, Verii Răzvan. mu lt e : că .s-au m a i in lr c cu l oa m e n i i munei, mina harnică a qospodarilor,
mărirea conţinutului tic bioxid de man- Irczori, care au fost urmate dc 83 mun­ — Păi de unde sâ ne li dai ai I ii concurs >/ la cu ltu ra pom ilor, că care a tăcui din Beithclot, comună
gan în piroluzită, la îmbunătăţirea sim­ citori. Pentru deservirea cît mai bună nnşhi incuRăminle şi haine ? — toi Iu concurs s-a in lr c cu l şi / o i - Iruntaşă pc raion.
că
ţitoare a calităţii produsului. m.i/ia corală a co lec tiv iş til or ,
a maşinilor cu care urmează sâ fie în­ spun oameni tu amărăciune. Cină aici. Iu cămin, ba-s rep et ilii de cor, Q limuzină qri a optil in sal. A
înzestrarea fabricii cu maşini moder­ zestrată fabrica la sfîrşitul lunii aprilie b j dc brir/adâ. ba i joc, ba i „ ju r n a l slal o zi, apoi a pornii iarăşi.
ne dc marc productivitate, aplicarea în s-a deschis un curs dc ridicare a cali­ veni.a pruni; vru o, ne bucuram. Că vorbit". Ici dc ici... Cu aşa i azi la La volan era Aurel losivoni, ingi­
producţie a unor procedee tehnologice ficării profesionale frecventat dc circa doar m a lost dragă slova... Derlhclol. nerul dc la Uzinele „Otelul Roşu\
avansate, impune îmbogăţirea perma­ 120 muncitori calificaţi în meseriile SCRUTiND TAINELE OŢELULUI. Si lui Aurel /osrvoni i-a losl dra­ S-a înserai Liniştea de />es/e zi. — !>i acum, încotro. Aurică ? —
nentă a cunoştinţelor profesionale ale operatori chimişti, turnători, lăcătuşi şi Foto : I. CUCU gă s/ova. Nu-I întrecea nimeni. Dat clnd oamenii cian plecaţi pc cele
muncitorilor şi cadrelor tehnico-inginc- altele. Toc în acest scop la începutul 1.700 t/c hectare .ale „U nirii'’ — qos- il întrebă loslul dascăl.
ieşti. In acest scop tic altfel, au fost lunii iulie sc preconizează a sc descin­ — Merg />e la qnspodăriu aqricnlu
luate măsuri bine gîndite. In cursul anu­ de un curs dc calificare pentru munci­ pndăiiu lor cc a unii patru sale — dc stal. Am o cunoşlm\ă bună ueo-
lui trecut au fost deschise circa trei torii care vor deservi noile maşini dc Lucrările de îngrijire a culturilor a lost spartă dc tisele, dc o larmă /o. Pe Anton Vinfan, tractoristul,
cursuri dc calificare pentru meseriile : prelucrare a maselor plastice la caic veselă. Mi-c văr...
operatori chimişti, matriţeri, frezori, vor fi recrutaţi circa 43 tovarăşi. — Voi unde mergcfl, felelor?
strungari ere., caic au fost frecventate An dc an au fost trimişi la şcolile Aplică praştia a II-a cartofi LUCIA LICIU
cu regularitate de peste 120 muncitori, profesionale din localităţile Iaşi, Me­ Activitate rodnică
îi? acest an numărul muncitorilor care diaş, Cîmpina şi Sinaia vin număr în­ La gospodăria dc stat din Alba lulia această lucrare s-a efectuat pe o su­
vor urma cursurile dc calificare şi de semnat vie tineri. In toamna anului tre­ culturile prăşitoarc ocupă o suprafaţă prafaţă dc 20 ha. De o atenţie sporită
ridicare a calificării profesionale va fi dc aproape ICC0 hectare. Iii vederea ob­ sc bucură şi cultura porumbului. După la Berghin
mai mare. Chiar în primele zile ale anu­ cut au fost timiş! la aceste şcoli peste ţinerii unor producţii sporite dc po­ ce s-a lucrat cu sapa rotativă o supra­
lui conducerea tchnico-administrativă, 100 tincrî. rumb şi cartofi sc acordă o atenţie faţă vie aproape 700 ha. s a trecut la
împreună cu comitetul sindicatului, sub O preocupare susţinută a existat şi sporită executării la timp şi dc bună ca­ executarea primei praştie mecanice şi întreţinerea culturilor este o proble­
îndrumarea comitetului de partid, au pentru îmbogăţirea cunoştinţelor pro­ litate a lucrărilor de îngrijire la cultu­ manuale. Folosind mijloacele mecaniza­ mă căreia colectiviştii din Ucrghm, ra­
întocmit un judicios plan dc şcolariza­ rile respective. Folosind judicios forţele te, pravila I-a mecanică a fost efec­ ionul Alba, îi acordă in aceste zile o
re a muncitorilor. Măsurile cuprinse în fesionale ale cadrelor tchnico-inginc- şi timpul prielnic pentru lucru, mecani­ tuată pc 100 ha, iar cea manuală pc 60
cl au prins deja viaţă. La secţia l-a chi­ reşti. Un număr vie 9 ingineri chimişti zatorii şi lucrătorii au obţinut succese hectare marc importanţă Pentru buna desfăşu­
mica s-a deschis un curs dc calificare pro­ frecventează un curs dc specializare cu însemnate în ceea cc priveşte îngrijirea Din rîndul tractoriştilor caic partici­ rare a acestor lucrări organizaţia dc
fesională în meseria dc operatori pen­ o durată dc un an, la caic îşi însuşesc culturilor. Astfel, la cultura cartofilor pă la îngrijirea culturilor cele mai bune partid dm cadrul gospodăriei mobili­
tru fabricarea o.xizilor de fier. Cursul cunoştinţe referitoare la tehnologiile care ocupă o suprafaţă de 120 ha; după realizări Ic-,iu obţinut Cornel Srrej.t, zează zi de zi pc toţi colectiviştii la
Dumitru Anastasoiic şi alţii.
executarea praşilci I-a mecanice şi ma­
a fost frecventat cu regularitate dc cir­ moderne dc prelucrare a maselor plas­ nuale s-a trecut la aplicarea celei de a D. CONSTANTIN muncă. Ca urmare a acestui - fapi şi a
tice.
ca 44 muncitori, care au trecut cu suc­ 11-a praşilc mecanice. Pînă în prezent corespondent bunei organizări a muncii pînă la 26
ces toate examenele. La acest curs au Măsurile aplicate pînă în prezent au mai colectiviştii dc aici au terminat vie
predat ingineri şi tehnicieni bine pregă­ fost eficace. Datorită lor muncitorii şi In grădina de legume plivit cele 330 dc hectare dc cereale
tiţi cum sînt tovarăşii: Vasile Chişcan. cadrele tchnico-inginereşti siăpîncsc mai Colectiviştii «.lin Pianul vie Sus, raio­ cum sînt: plîvitul şi prăşituî. Dc ase­ păioasc. Dc asemenea, s-a efectuat pra­
Joan Curca, Hic Rcuş şi alţii. Lectorii bmc meseria, cunosc temeinic procesele nul Sebeş, cultivă în acest an cu legume menea, pc vele 2,5 hectare dc rădfici- ştia I-a pc întreaga suprafaţă dc 43
s-au străduit să predea în aşa fel îneît tehnologice, deservesc în condiţii tot o suprafaţă dc 12 hectare. Pentru ob­ noase sc face răritul plantelor pc rînvl.
cursanţii să acumuleze cît mai multe mai bune maşinile la care lucrează. Ca ţinerea unor producţii spoine de legu­ Ca urmare, culturile dc legume sc dez­ vie hectare cultivată cu cartofi, 15 hec­
me şi zarzavaturi, întreaga suprafaţă
voltă în bune condiţiuni, ceea cc va
cunoştinţe. Iar in acest scop, pc lîngă urmare, produsele fabricii sînt dc ca­ planificată a fost plantată cu răsaduri asigura realizarea unor producţii spori­ tare cu floarca-soarelui, 6 hectare cu
faptul că ci înşişi pregăteau temeinic litate tot mai bună, fapt cu care între­ sau însămînţ.uă în condiţii agrotehnice te la hectar. cicoare. La executarea lucrărilor amin­
lecţiile ce turnau să Ic predea în faţa gul colectiv se mîndreşte. corespunzătoare. Zilele acestea colecti­ tite o contribuţie dc scamă şi-au adus-o
cursanţilor, studiind un vast material D LUPAŞCU vistele caic lucrează în echipa legumi­ ION CALMIR. colectiviştii dm brigada a IIl-a condu­
colă efectuează lucrări dc întreţinere corespondent
să dc Ghcorghc Duşa, printre caic
La timp şi de calitate amintim pe Matei Horşa, Nicolac Bor-
zcscu, Ana Vinţan şi alţii.
In cariera Exploatării miniere Te Huc, munca minerilor este uşurată dc
Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor La gospodăria colectivă din Cioara, tare cultivate cu porumb pentru boabe. puternice maşini şi utilaje. Folosindu- Ic judicios, echipa dc mineri condusă
raionul Orăştic, sc lucrează intens la Lucrările amintite au fost executate în CAPRA HRISTACHL vlc A nton Muntcanu (din fotografic) a realizat o productivitate ndicacă, dc-
tehnico-profesionale însilozatul socarci furajere dc pc cele timpul optim şi la un înalt nivel agro­ corespondent păşindu-şi lună dc lună sarcinile dc plan.
12 hectare cultivate cu această plantă. tehnic. Foto : A. .VOTS
La începutul acestei luni s-a deschis, rîndul cadrelor tchnico-inginereşti cu
ia secţia metalurgic a F. C. Orăştic, un multă experienţă în muncă. Astfel, pînă în seara zilei dc 26 mai a ic i
curs dc ridicare a calificării profesiona­ Activitatea acestui curs sc desfăşoară s-au msilozat peste 30 tone vie secară
le care cuprinde un număr dc 40 dc în bvme condiţiuni. Muncitorii partici­ furajeră. Paralel cu aceasta sc execută Nici un va g o n e t de cărbune x^butat
muncitori: strungari, frezori, rccufica- pa cu regularitate la lecţii, studiază tu re. Irt alic .secloarc de la Vulcan,
lori şi lăcătuşi. Cursul arc o durată de atenţie materialul indiene şi iau cuvîn- şi prima praşilă la floarca-soarelui şi Lupeni şi Uricani, vecine cu cele
f> luni Programa prevede predarea unu) tul la discutarea şi lămurirea probleme­ sfecla furajeră. Pînă acum această lu­ caic raportează o bună caiilate a
număr dc 24 lecţii între care: tehnolo­ lor puse în discuţie. Aceasta dovedeşte crare s-a efectuat pc 13 hcctaic dut cele (ŢJiinea1 cinată din adineuri cărbunelui, sc manilestu încă soli-
gia materialelor, desenul tehnic, noţi­ preocuparea şi interesul manifestat tic cienlc dehcicnlc.
uni de matematică şi tehnologia mese­ cursanţi pentru a-şi îmbogăţi cunoştin­ 20 ocupate cu floarea-soarclui şi pc i^îaiştrii mineri, arlilicicri, I ie care
riei. La lecţiile comune participă roţi întreaga suprafaţă cu sfeclă furajeră. S h e d e l u l p e rl o r u l o t u l u i sc inliqc servaţie h o asemenea inter inela­ ecou n avui această iniţiativă valo­ şef de brigadă arc datoria dc n ic -
cui sânţii, iar ia cele specifice meseriei ţele tchnico-pt ofcsionnlc şi a obţine ast­ Dc asemenea, tot aici s-a executat şi nesăţios in stratul de că rbu ne. D i n ­ re ar avea-o cocsarii dc Iu Hune­ roasă ?■ Multă vi cmc cocsarii dc hi g/ica toi timpul ca la locurile dc
respective ci sc împart pe specialităţi fel rezultate şi nui bune în munca lor ţii slrcdch tlui se roiesc, străpung doara. Pentru ci sini valoroase nu Hunedoara s au declarat salislăcufi muncă cărbunele extras să /ic cit
Lectorii cursului au fost recrutaţi din practică. grăpatul a 100 hectare din cele 230 hec­ c e nt im e tr u cu ce ntime trii como a u numai procenle/c de cenuşa redu­ de calitatea cărbunelui livrat de mai binc selecţionat, cl să a/ungă
dc preţ. Peste c i l c v a minute o t i l i- se dm cărbune ci c/nai zecimile, su­ mincm dc Iu Lupciu, Vulcan şi Un­ in pre/)ara(ii cu un cont mut dc ce­
ciul p c rl o ta l vu sări in act. M o v i l u timile dc procente de cenuşă care eam. Eumuliştii ilc la Hunedoata nuşă şi dc slciil vizibil cit mai re­
de că rb u n e se va adăur/a prod ucţiei sa dau bătute. Intra in calcul, la şi-au propus să tcuhzczc inhcr/ul dus. li» îndreptarea unor nnumi/e
schim bul ui unl crior. U n ochi e x p e ­ fiecare zecime şi sutime dc procent angajament anual dc lontă peste sr/rraf/r încă nefavorabile ca/rfăfii
rim ental dc miner v j cerceta întot­ dc cenuşă redus dm cărbune, un plan cu cocs economisit. cărbunelui au dc spus un cuvmt ho­
deauna nu n u m a i măi unea movilei anumit grad <te creştere a iczislcn- Culreetind cr/cv a din minele V'ări lurilor orgiuu/Mliile (Ic /rar/ii/, cele
dur va sc orm oni in d ia m a n t e le ne­ tci mecanice a cocsului. O pai te din Jiului, mai multe ubata/c Ironlulc 5» dc sindical care tiebuic nu nnrinr
gre sclipitoare de că rb un e şi după minerii Văii Jiului cunosc acest lu- cameră, iii dai scama că iniţiativa să lăspintlcoscă initiutna „Nici un
acel r/uşmon al c a b la ţ ii acesteia, cru. Ei au inie Ies — al li ml despre ini- valoroasă „Nici un vagonet dc căi- vui/onet dc cărbune rebutul penhu
sterilul. Acelaşi ochi ex pe rim e n ta t fialiva lurnoliştilof dc la Hunedoa­ bunc rebutul pentru steril“ a lost conţinutul de steril vizitiii”, cit mai
dc miner va următi nu numai n u ­ ra dc a produce întreaga canhlale lăsată oarecum pe un plan secun­ mult să urmărească aplicarea ei de
m ă rul qâ u ril o r pc tl o ru lc iii tront dai ilc Ioni a pesle plan cu cocs econo­ dat. Cum poate li inlctpiclui a Ulei către liecarc miner, ajutor miner şi
Du/)ă amiezile. şi dirccfia, înc linar ea acestora, ost­ misii, că o bună parte dm soarta iuplnl că Pe inlrCg Combinatul car- incaicătur la locul dc muncă.
Casa raionala de iei ca ele să rup ă n u m a i in p e r d e l e acestui angajament al huncdotcni- bomicr al Văi/ Jiului s au pierdut in lii abatajele exploatărilor mmictc
cultură (Im Sebeş, dc că rbu ne şi ni c id e cu m iii pc tetele lor c in inimile lor, ia Valea Jiu­ primul trimestru al anului pcnlru din Valeu Jiului inlilncşli iaarht
cunoaşte o marc a- sau intercalat ia de steril. lui, in liecaic uluituj. loc dc unde calitatea nccorcspunzătourc a căr­ frecvent discutîndu-sc despic pro­
Uiicntâ de artişti Culitatca cărbunelui este unul din |işncşle spre zi aceasta nepreţuită bunelui nu mai pulin de 18000 tune ducţia extrasă in t>lus sau in mi­
amatori. Tineri Şi principalele obiedive ale minerilor. comoară a udincutilor; pîinc ce tre­ de cărbune ? In xr/uafiile centruii/.u- nus lată de plan Prob/crnu c arc se
virslnici deprind Ea este înscrisă in anqajjmenlclc buie sa tie deosebit dc curata ina- P>:itc cure rcticctă preocn/xitej co- l>iinc este dc a livra uzinelor, coc-
aici lurmccul muzi­ lor. Nimănui nu-i poale li mdiierent inte dc a intra in cocseriile Hune­ Icchvcloi /xniliu cahlaleu cărbune­ scriilor patriei, nu numai cantdnti
cii şi ritmul dan­ dacă produci iu dc că tini ne extras doarei. Este un sentiment dc min- lui se conlrunlă unele realizări buric, sporite dc cărbune d jr şi cărbune
sului. Acest lăcaş dm udincutilc subpămintenc este (Ic dric pentru acei mineri, pentru tr­ cu altele sub nivelul pasibililaWoi ilc cea mai bună caiilate. Dc l>c
nou îşi merită cu bună sau slabă culitulo. O ci/râ cxle ec/c brigăzi care au safislacfia mo­ existente. In timp cc Iu exploatarea ntm:i unei asemenea preocupări nu
prisosin/ă numele. cdUicuinarc in acest sens A inibti- rală ş! simlăminlut datoriei împli­ minieră din Lonca /)rocc!:ir/ or/rnN ile cişlir/ut a hi minerii cil yr cocsa­
In loloqralic : nă/ăti caiilulca cărbunelui cil nu- nite că au extras din ubufu/elc dc slcril din cărbune a scăzut cu rii, lurnullşlii, economia nonshn
Noua cosă dc cul­ mai I Iu sulă lata dc norma prevă­ lor cărbune curat, lura continui dc 1,3, la Vulcan cl a crescut cu 10. nuliona/ă Inca n-au losl atinse ha­
tură dm Sebeş. zuta pc intreuqă Valeu Jiului ar în- steril vizibil, asllcl ca in lurnalelc iar la Lu/>cni cu două procente. In remuri care sa indice limita posi­
semnu oblmcica unui spor, peste Ihmcdnurei sa poală li plămădită tini/) cc uncie coledoc cum ar Ir bilităţilor in atcasfă direcţie. O do­
Polo: V. ONOIU producţia anuală extinsă, dc cuca lonla şi cu o par te din sliadaniu cele dc la sectoarele 1 şi II Uritum. vedesc însăşi ultimele realizări de
75 000 tone dc cărbune. Marc şi dc muncii lor din adincuii. 1 A şi III Lupciu. II şi V Lunca. II Iu Lupeni. Dc cilcva zile bulei inele
deosebită însemnătate este valoatcu Cine n-a auzit pc cuprinsul în­ şi III Anmouso, II şi III Pclrila, rlo- dc analiză dovedesc scailerea con-
acestui singur procent dc calitate a tregii Văi a Jiului, de hi Uricani vcilcsc o vădită preocupate pentru
cărbunelui. pinu hi Cimpu, de imfiufiva dc a imbunălalitca calîlutii cărbunelui, in linutului dc cenuşa dm cărbune dc
P a r a i va lo a re a c ă rbu ne lu i cacsili- nu fcbuta nici un vuqonel dc căr­ abulu/cle acestor sectoare cărbune­ la 33.6 hi 32.3. Este un începui care
cabil extras din nunele Văii Jiului bune pentru conţinutul dc steril vi­ le fiind puşcul selectiv din intcica- trebuie continuat.
s-ar măsura n u m a i in tanc dc c ă r ­ zibil ? Ea a făcut cu destul limp in la(ii, sterilul alcgindu-sc la locul de
bune cx ti a s c pesle plân ? P rim a ob ­ urmă, ocolul întregului bazin. Cc muncă ca şi in rolutilc dc încărca- M. CUISAN