Page 87 - 1964-05

Nr. 2927 Dtumul socialismului Pag. 3
_,_U JL

Grijă fată

de tinerii muncitori e o ip e s p f ls a iid le B B ţ B if lM 8 v g D S a a M tta ir fl

Cînc trece prin secţia de maşini unel­ ministrativă şi organizaţia U.T.M. să ce
te a uziucior metalurgice Cugir r.\- ocupe îndeaproape dc ridicarea perina-, Strungarul de la „Marmura"
mînc plăcut impresionat tic complica­ nentă a nivelului ele cunoştinţe profe­ » i
tele maşini de aici care sînt mînuitc sionale al tuturor muncitorilor. O apăsare pe manetă şi încet, încet, la alta se simţea tot mai mult atras tic
cu foarte multă iscusinţă de muncitori Ca urmare a acestui fapt, în cadrul goana universalului sc încetini. Cu miş­ noua profesie. Cu sprijinul lucrătorilor
cu o «naică calificare, în majoritatea lor sectorului au fost organizate cursuri do cări precise, piesa fu desprinsă şi apoi şi al lectorilor, a reuşit să stăpîncască
tineri, Peste 75 la sută din efectivul ridicare a calificării pc meserii, ca: lă­ o ultimă verificare cu şublcrul. Ţinîiul bine noua meserie. De atunci lucrează
secţiei sint tineri, mulţi dintre ei ab­ cătuşi, frezori, strungari. La aceste încă în mînă bulonul executat, tînărul la strung. ţ p p i î i f p i i
Piesele executate de Sava Savin sînt
solvenţi ai şcolii profesionale de pe cursuri sînt încadraţi şi participă cu strungar îl privea cu ochii întrcilcschişi. dc cea mai bună calitate. In fiecare
lingă uzină, sau încă elevi, pe băncile regularitate circa 70 dc muncitori, unde Părea un pictor carc-şi contemplă pen­ lună planul de producţie şi-l realizea­
tru ultima dată tabloul dc pc şevalet.
şcolii. predau cei mai bine pregătiţi ingineri Mulţumit, aşeză piesa lingă celelalte ză în proporţie dc 117-118 la sută. La
Maşinile pe caic ei Ic mînuicsc, cît şi din secţie. Lecţiile sînt însoţite apoi dc buloanc confecţionate. Alte cîtcva miş­ panoul evidenţiaţilor în întrecerea so­
cele pe caic sînt chemaţi să le dea via­ demostraţii practice executate atît de cări repezi şi cuţitul strungului începu cialistă numele lui Sava Savin figurea­
ţă sînt complexe. Ele cer un grad cci care Ic predau cît şi dc către mun­ din nou să muşte din materialul prins ză în fiecare lună.
înalt de caiiiicare, o perfecţionare con­ citori fruntaşi, apoi ele sînt completate în universal. Plin de iniţiativă, respectuos cu cci
tinuă a cunoştinţelor profesionale. Por­ cu înti-ajutorarea tovărăşească la locul Aşa l-am cunoscut, într-una din aces­ mai vîistnici, bun tovarăş cu cei ti­
nind tocmai de la astfel de cerinţe, bi­ dc muncă. La îndemnul organizaţiilor te zile, pe tînărul Sava Savin, strungar neri, Sava Savin se bucură de multă
rourile celor două organizaţii de bază de partid, maiştri şi unii membri dc la secţia dc întreţinere a întreprinderii preţuire din partea tovarăşilor de
din acest sector se preocupă cu multă partid caic posedă o bună pregătire teo­ „Marmura- din Simeria. muncă.
Pentru calităţile profesionale şi mo­
grijă de ajutorarea tinerilor muncitori retică şi practică îi ajută pc muncitorii A venit la Simeria în 1961. A trăit şi rale, tinerii din organizaţia U.T.M. clin
ca să-şi perfecţioneze continuu pregăti­ care mai întîmpină greutăţi î~« producţie el, alături dc ceilalţi, febra oricărui în­ întrcpinulcre l-au ales secretar. Şi acea­
rea lor profesională, să fie permanent să sc ridice şi ci la nivelul celor caic ceput, iureşul nestăvilit al muncii. Lu­ stă sarcină Sava Savin şi-o îndeplineşte
în pas cu cerinţele tehnicii avansate. obţin depăşiri dc plan Muncitori ca Miu cra la cioplitul pictrli fiind proaspăt cu drag.
absolvent al şcolii profesionale. îşi iu­
O mare atenţie acordă organizaţiile Dumitru, Ciortca Silviu, Gîrjob Ion bea meseria şi obţinea rezultate bune. Prin puterea exemplului, atît Ia lo­
dc bază amintite pregătirii cu grijă a şa. care pînă mai acum două luni nu Se punea însă problema de noi cadre, cul de muncă cît şi înafara producţiei,
tinerilor încă în timpul cînd aceştia îşi reuşeau să-şi realizeze planul şi prin o dată cu dezvoltarea întreprinderii. comunistul Sava Savin, mobilizează în
fac ucenicia. Viitorii muncitori, caic urmare nici un salariu la fel ca ceilalţi Tînărul Sava n-a stat mult în cumpă­ permanenţă tinerii din organizaţie la
acum sînt 1I9 abia ucenici, sînt reparti­ colegi cu rezultate bune în producţie, nă. La îndemnul organizaţiei dc partid îndeplinirea sarcinilor dc plan, la ac-
zaţi pc lîngâ muncitorii fruntaşi, mem­ reuşesc acum să-şi realizeze lună dc lu­ s-a înscris la cursurile dc calificare fără (lunile patriotice cc se întreprind.
bri şi nemembri dc partid care îi aju­ nă sarcinile ce Ic revin, Kczultatclc lor scoatere din producţie. Ziua lucra la IOS1F VISKI
tă să pătruneîă în tainele meseriei de se datoresc nu numai faptului că şi-au ciophtorie, iar după-amiczclc sc iniţia (din colectivul Mibrcdacţici vo- Arhitectură moderna. îmbinare armonioasă între ulii şl frumos. S/jo fii verzi şi Hori, a?a cum îi şade bine
lăcătuş, strungar, frezor. Ei Ic îndrumă însuşit temeinic cele predate la cursu- în tainele maşinilor unelte. Dc la o zi luntarc Simeria) utilii o roş. lată ce caracter izca/.â oraşul Deva in plină dezvoltare. Polo: V. ONOIU
In inforjrulic ; Un coif din noul peisaj al Devei.
cu grijă paşii, Ic explică cu răbdare felul dile de calificare, dar şi ajutorului to­
cum se citeşte un desen tehnic, cum vărăşesc pe care l-au primit din partea Rezervele interne sînt puse în valoare
Bă mînuiască o maşină sau alta, cum se maiştrilor Niculcscu Constantin, Pascu
reglează ca şi modul de execuţie a pie­ Ghcorghc şi al altor membri dc partid.
Cu ocazia consfătuirii dc producţie
sei după desenul tehnic. înconjurarea Spre a mări interesul pentru studie­ cc a avut loc la începutul acestei luni, înnoit angajamentele anuale în cinstea E x ig e n ţă b c a l a r e a m im am
elevilor cu grijă părintească, a contri­ rea cărţilor tehnice şi însuşirea dc cîc colectivul E. M. Lonea a analizat re­ măreţei sărbători de la 23 August. La
Trenul aleargă uşor pc drumul dc
buit la aceea că marea lor majoritate mai multe cunoştinţe în meserie perio­ zultatele obţinute în cele 4 luni care au cărbune s-au angajat să dea mai mult fier. Intre staţiile Simeria călători şi tucază revizorii, iar siguranţa circula­ bileşte exact locul şi natura defecţiuni­
cu 16000 tone peste angajamentul ini­
lor. întotdeauna căruciorul este însoţit
ţiei esete urmărită dc cantonieri.
şi-avi însuşit temeinic cunoştinţe prac­ dic, sc organizează concursuri „Cine trecut. Din discuţiile purtate cu acest ţial iar la preţul de cost economiile au Coşlanu ţăcănitul monoton al roţilor pe parcurs de şeful unei echipe dc în­
Intrucît o mare parte din traseul cc
tice şi teoretice şi ca atare au devenit ştie meserie cîjtigă" dotate cu premii prilej a rezultat că deşi s-au obţinut fost sporite dc la 375.000 lei la 500.000 pe şme a dispărut. Acum vagoanele sc ne revine pentru întreţinere este for­ treţinere şi picherul tic linie. După sta­
muncitori bine pregătiţi. Acest lucru în cărţi. Dc asemenea, în cadrul acti­ succese frumoase în realizarea sarcini­ Ici, din care 400 000 lei pînă la 23 Au­ strecoară pe şine printr-o alunecare mat din calc fără joante am să vorbesc bilirea defecţiunilor o echipă este tri­
este concretizat în faptul că cci caic au vităţii la club, cu prilejul joilor tine­ lor dc plan şi angajamentelor luate în gust. uşoară, odihnitoare. Mulţi din cci caic despre felul cum asigurăm reparaţiile misă imediat pc traseu la kilometrul
început dc acum să muncească pe cont relului sc organizează ţinerea dc ex­ întrecere, sînt posibilităţi ca ele să fie Angajamentele reînnoite se înfăptu­ au călătorit cu trenul pc această distan­ acesteia, controlul stării ci. Calea fără i iulie a t şi efectuează reparaţiile necesa­
propriu dau rezultate bune, ci reuşind puneri sau prezentări de cărţi care in­ dezvoltate şi mai mult. iesc cu succes. In primele patru luni şi ţă ştiu sau nu ştiu despre ceea cc a in­ joante ridică probleme speciale dc în­ re, după care ccartamcntul şt nivelul li­
tă îndeplinească şi chiar să-şi depăşea­ formează pc muncitori cu cele mai Numeroşi mineri au făcut propuneri jumătate colectivul de la L. M. Lonea tervenit nou pc traseul amintit. Linia treţinere, cc nu pot fi executate în tot niei sînt verificate minuţios cu ajuto­
scă sarcinile de plan. avansate metode de lucru în meseria pe valoroase privind îmbunătăţirea apro­ a dat peste plan aproape 14.000 tone obişnuită dintre staţiile Simeria şi Coş- timpul anului. Căldura zilelor de vară rul tiparelor.
I a ii vi a fost înlocuită şi s-a montat un
fn exercitarea unui control corect ne
Tehnica nu stă însă pe loc. Ea evo­ care şi-au ales-o vizionării locurilor de muncă cu mate­ a cărbune, iar la preţul de cost s-au ob­ alt tip fără joante. Schimbarea liniei a tporcşcc gradul de dilataţlc a liniei şi servim şi tic vagonul dc verificat calea,
chibzuită
riale şi pentru folosirea
ţinut economii de 350.000 Ici.
luează continuu. A tc rezuma numai (a întreaga preocupare a organizaţiilor timpului dc lucru. Pe baza cunoaşterii adus după sine noi probleme dc între­ nu ne permite să intervenim substanţial care este prevăzut cu aparate dc control
în orice lună. Lucrări la peste o tem­
IOAN CARPEN
cunoştinţele căpătate în şcoală şi în ac- de bază, grija permanentă pentru ridica­ temeinice a rezervelor interne şi a po­ (din colectivul subrcdacţiei vo­ ţinere şi dc reparare pentru secţia L. U peratură dc 30°C nu sc pot executa tic marc sensibilitate. Acesta sc dcpla-
tivicatca practică, înseamnă să rămii în rea tuturor muncitorilor, mai ales a sibilităţilor existente, minerit şi-au re­ luntare Petrile) din Alba lulia. Faptul că pînă acum co­ dccît cu mare greutate. Ca să sc asi­ kcază dc două oii pe an pc traseul re­
urmă. De aceea, birourile organizaţiilor lectivul acestei secţii şi-a realizat ritmic gure totuşi o siguranţă deplina a cir­ partizat secţiei noastre spre întreţinere.
dc bază iui s-au mărginit numai la a celor tineri, la nivelul realizărilor me­ planul de reparaţii, iarx cel do calitate a culaţiei s a întocmic un grafic cu me­ Trebuie să mai amintesc că pentru
veghea la buna pregătire a tinerilor dii ale fruntaşilor, a adus după sine şi Cursuri de calificare pentru forestieri fost depăşit cu 42 la sută la kilometri dia temperaturilor pc anul în curs, în executarea unor reparaţii curente dc
foarte buni că nu există nici o porţiune
muncitori în perioada uceniciei. Preocu­ rezultatul dorit. Acesta sc concretizează dc calc reparată, s-uu întreţinută, care funcţie de înregistrările din ultimii doi calitate bună s-a trecut la specializarea
ani. Conform acestor date s-a întocmit
muncitorilor pc categorii
tic operaţi­
parea lor în această direcţie este conti- în faptul că pe luna aprilie productivi­ Tehnica nouă pătrunde tot mai mult Bine documentate, însoţite tic sche- să fi fost adnotată cu calificativul satis­ o diagramă în care s-au prevăzut cele uni, ceea cc a dus şi la sporirea produc­
ndă. In acest scop ele îndruma comi­ tatea muncii a crescut cu 3,04 la suta şi în munca lucrătorilor forestieri. In n'c. schiţe şi alte materiale ajutătoare, făcător atestă seriozitatea cu care mun­ două zone optime de desfăşurate ale re­ tivităţii muncii cu citea 3 la sută. Toc
vederea mînuirii mijloacelor mecaniza­ ceşte acest colectiv, măsurile bine gîn- paraţiilor periodice. In lume aprilie şi pc lima îmbunătăţirii calităţii reparaţii­
tetul sindical dc secţie, conducerea ad­ faţă de plan. lecţiile sînt urmărite cu viu interes de dite, intervenţiile operative pe traseu.
te dc exploatare, precum şi a aplicării către cursanţi. mai se efectuează primele reparaţii, iar lor se înscriu şi perioadele de scurtă
de metode noi, comitetul sindicatului, Manifcstînd mult interes faţă dc în­ Despre măsurile aplicate pînă acum în septembrie, octombrie, pînă la 15 şcolarizate şi instructajele cc sc fac lu­
împreună cu conducerea I. F. Sebeş, au ne-a vorbit recent tovarăşul Traian Po­ noiembrie, ultimele lucrări. In cele două nar cu şefii dc echipă, cu meseriaşii
Acţiuni de muncă patriotică organizat cursuri de calificare în 6 cen­ suşirea cunoştinţelor predate şi a apli­ pa, tehnician principal al secţiei L 11 perioade, în funcţie dc necesităţi, sc principali dc cale, unde sc predau no­
muncitorii-cievi
cării lor în practică,
tre forestiere Ia care participă 200 dc din Alba lulia. dezveleşte întreaga linie, se burează tra­ ţiuni de siguranţa circulaţiei, dc tehno­
Tinerii de la Prcparaţîa dc cărbuni din ornamentali, încărcarea a peste 10 va­ muncitori. se bucură dc mult sprijin în această di­ — Sectorul nostru de activitate sc versele, sc rectifică nivelul şi ccarta- logia numcii şi expuneri privind recu­
Lupeni manifestă un interes susţinut goane fier vechi etc. Organizare pe o perioadă de 3 luni, recţie din partea şefilor tic parchete. întinde pe o distanţă de IS1 km. dc mcntul, sînc înlocuite traversele ncco- perarea traverselor, a materialelor me­
cele mai
Printre cursanţii care obţin
faţă dc îngrijirea şi înfrumuseţarea in­ O contribuţie preţioasă Ia aceste acţi­ (aprilic-iunic) cursurile au o programă bune rezultate atît la cursuri cît şi în linie curentă şi 82 km. linie de garaj, respunzătoarc. Lucrările enumerare sînt talice, a comportării căii fără joan­
cintei întreprinderii. La chemarea orga­ uni patriotice şi-au adus-o brigăzile tic care cuprinde un ciclu dc 26 tic lecţii intre localităţile Coşlariu-Simcria, Alba executate dc un district mecanizat, or­ te în anumite perioade etc.
nizaţiei U.T.M. zeci dc tineri au parti­ muncă patriotică conduse tic Ghcorghc şi demonstraţii practice, axate pc pro­ muncă, putem aminti pe Ion Maîcr şi , lulia-Zlatna, Şibot-Cugir şi Simcria- ganizat, pînă în prezent, cu titlul ex­ Toate măsurile aplicate pînă acum
cipat la acţiunile dc muncă patriotică Hamzu, Emil Lorinez, Petru Savu, Pe­ blemele concrete ale procesului tic pro­ Vasilc Aloman, şefi dc brigăzi complexe Simeria Triaj (bucla şi delta). Dată fi­ perimental. LI este dotat cu un grup ne-au condus spre obţinerea unor re­
pentru talu/arCa pămîntului jîngă an- ducţie. Pregătirea şt expunerea lecţiilor cu acord global, Gligor Aloman şi Ion ind întidcrca pc care lucrăm, secţia electrogen, ciocane electrice pentru bu- zultate bune. Linia întreţinută dc sec­
tcstaţic. nivelarea drumului spre poarta tru Avrămcscu şi luliu Antal. a fost încredinţată unui colectiv de in­ Tc.acoic, Icgătoi i-dczlegători la funicu- noastră cuprinde districte de linie care rarca liniei, dispozitive acţionate meca­ ţia noastră a primit pînă acum numai
nr. 4 şi 5, la nivelarea terenului în ju- LLOREA OLIVIU gineri şi tehnicieni cu o bogată expe­ au la dispoziţie echipe de întreţinere, în nic pentru înşurubarea tirfoanclor şi calificativul dc foarte bine şi bine.
iul îngrosăcoarclor, plantarea dc pomi corespondent rienţă. larc şi alţii. componenţa cărora intră un meseriaş butoanelor. Această realizare nu putea fi obţinută
CLEMENT BODLA principal droaie,-un ajutor şef dc echi­ Pentru depistarea deficienţelor ce fără aportul' unor muncitori conştiin­
pă, meseriaşi de cale, lucrători de linie, exercită lună de lună un riguros con­ cioşi ca Parteme Ponoran, Ilic Bumbac,
şef dc sector
atît calificaţi cît şi necalificaţi. Contro­ trol cu ajutorul unui cărucior de ve­ Ghcorghc Bucur, Constacin Adjudean
(din colectivul subrcdacţiei vo- precum şi a picherilor Ghcorghc Giur­
lul periodic al scării cău ferate îl cfcc- rificat calea. Dispus cu aparate sensi­
I una re Sebeş) giu şi Ulm M. Stâncii, care sc strădu­
bile, acesta verifica ccartamcntul şi ni­ iesc în permanenţă să dea numai lu­
velul căli. Rezultatele verificărilor sînt crări tic cea mai bună calitate.
Respectarea normelor de tefaîiica securităţi concretizate îiur-o diagramă care sta- A. OARGA
şi igienă a muncii — în centru! atenţiei
Pregătiri pentru prelucrarea sfeclei de zahăr
Frczorul ! o a n Grija faţă de om este o problemă creării unei opinii dc masă împotriva ce­
Ivan dc la secţia principală care stă în atenţia Comitetu­ lor care nu respecta normele de tehni­ In toate fabricile din ţară sînt avan­ hăr de la Sasent, ca urmare a unor mo­
maşini unelte a lui sindicatului de la Prcparaţia Petnla. ca securităţii şi de igienă a muncii. In sate pregătirile pentru noua campanie dernizări şi îmbunătăţiri aduse tehnolo­
U. M. Cugir este In această privinţă, comitetul sindicatu­ aceste cazuri se urmăreşte ca vinovaţii dc prelucrare a sfeclei tic zahăr. Pînă giei dc fabricaţie s a asigurat măruca
fruntaş în întrece­ lui organizează temeinic şi în mod per­ să tic puşi în discuţia grupelor sindicale acum lucrările de revizie şi reparaţii a capacităţii de prelucrare cu 16 vagoane
rea socialistă pe a- manent controlul obştesc asupra felului şi criticaţi de căttc tovarăşii lor dc instalaţiilor au fose executate în pro­ dc sfeclă pe zi. In cadru! pregătirilor
nul 1963 şi eviden­ în care sc aplică şi se respectă normele muncă. O metodă des folosită în între­ porţie de 70 la sută. In fabricile dc za­ pentru noul sezon la fabrica dc zahăr
ţiat în 1964. Pe de tehnica securităţii şi igienă a muncii prinderea noastră tic către comitelui sin­ hăr se execută concomitent şi lucrări de la Podari, din regiunea Oltenia, ca­
scurt, succesele lui în ateliere, secţii şi sectoare, asupra mă­ dicatului şi conducerea întreprinderii — tic modernizare şi de mărire a capacită­ pacitatea de prelucrare va spori cu 20
sînt : depăşirea pla­ turilor cc se cer întreprinse pentru pre­ care s-a dovedit a fi eficace — este or­ ţii tic producţie. Astfel, la fabrica dc za­ vagoane zilnic.
nului în fiecare lună venirea accidentelor şi îmbolnăvirilor ganizarea rcinscrmni celor caic încalcă
cu 25—30 la sută profesionale. normele dc tehnica securităţii muncii.
şi produse tic cea Aceste controale au o marc impor­ Aşa dc exemplu, strungarul (osif T i- o •
mai bună calitate. tanţă. Cu ocazia controlului obştesc cc riung dc la secţia brichetaj a fost găsit tia
s-a desfăşurat în întreprinderea noas­ dc maistrul dc sector Traian Moldovan cit păreri din cc in cc mai năstruş­
că lucrează la strung fără ochelari dc
tră la sfîrşitul lunii martie ac., s-au protecţie fiind astfel supus accidentai li. S i n i l e i i b i l d c n o r o c o s . A m d e s - nice. S-a ajuns la concluzia că au­
făcut 39 de propuneri menite să contri­ c o p c t i i la o /novofie d 0 1 d e c u r i o ­ torii inovaţiei nu „corespund". 3
buie la remedierea deficienţelor semna­ Muncitorul Nicolae Mirca de la spălă­ z i t ă ţ i . D a r s ă v ă m ă t l u r i s c s c m a i p e losi riăsil ultul, pe nume S. Timar.
late torie a fost găsit m.mipullnd rcostatul i n d e l e l c i n / i m p l u r c a .
tic pornire a instalaţiilor dc spălare fără D e m a i m u l t e z i l e a u z i s e m c a Pc dosarul tu inovaţia celor doi to­
Pentru a veni în ajutorul acestor ac­ mănuşi dc protecţie, cu toate că aces­ p l i n m i n u n e c ă la I I . L . S e b e ş s - a varăşi s-a lipit eticheta: „Nu um­
ţiuni, comitetul sindicatului a mobili­ tea existau la locul lor, lîngă rcostat. u p l i c a l o i n o v a ţ i e u n i c ă i n t e l u l ei, blaţi Pericol II" $1 nu 3 umblat ni­
âtiM taP *"ia zat şi instruit pe toţi inspectorii ob­ Aceşti salariaţi au fost reinstruiţi şi o i n o v o f l c c u t o i u l „ c i u d a t ă " D a . d a , meni. Am lost primul cate am des-
şteşti cu protecţia muncii din cele 25 sancţionaţi cu mustrare scrisă. o i n o v a f i e „ c i u d a l ă u. A u t o r i i c i u d ă ­ co^etil că schemele din dosar au
de grupe sindicale cc sc găsesc în între­ Totodată, folosind comisia de pro­ ţ e n i i l o r ( a s i a . d c ( a p t c ,.scc/el“ )r losi „Iranslcratc In dosarul tovară­
prinderea noastră. Această metodă aplt- tecţia muncii, comitetul sindicatului a s î n t c h i a r l o v a i ă ş i l d i n c o m i s i a d c şului S Tunar, acceptai la dala dc
cată s-a dovedit a fi practică, deoarece studiat situaţia protecţiei muncii din în­ i n o v a i ii şi l a l i o n a l i z . ă i i. D c cc oi» 23 octombrie 1063, că din registru,
numele autorilor inovaţiei (I. Petruş
O iteinaeee de. m ina inspectorii obşteşti pentru protecţia treg: îndure. l e d u m n e a v o u s h ă ___________ ________ Vi /■ Cioara) era
f i n u l - o p î n ă a c u m s u b „ c h e i e " ? P o a ­
Dc asemenea, lunar, comitetul sindi­
muncii din grupele sindicalo cunosc în
catului, prin comisia dc protecţia n u - l c u n o a ş t e ţ i şters. Opetofia nu
cea mai marc măsură cum sc aplică zi p r e u b i n e p e l o - a lost grea. Tova­
mul intră fn birou abătut. Cuta în and acela r/rci să se obişnuiască fofl — c încă fn roşu. O cameră cu dc zi normele de tehnica securităţii în muncii verifică cum sînt înde­ v r u a ş i i L i v i u G l i ­ C jz o it d & t L răşii din comisia dc
^ adincă tc-i umbrea fruntea, pri­ cu munca dc riznaş din adincuri. Dar geamurile deschise larg spre soaie procesul de producţie, la locurile lor tic plinite prevederile din contractul colec­ g a , l o a n C i o a t a şi Inovaţii au losi pre­
virea-i întunecată, alrascră atcnliu in- u pomii inimos Iu drum. Zorile vre- şi-a primit podoaba interioară : mobi­ muncă şi în ateliere. Cu ocazia instruirii tiv, cum sc realizează propunerile reie­ N i c o l a e F ă r c a ş d i n văzători. Al doi-
gulerului şei. murdor noi se arătau semne şi prinse la cu furnir ce-fi Iută privirea. Cc/c- inspectorilor obşteşti cu protecţia şite cu ocazia controlului obştesc şi c o m i s i a d e i n o v a ţ i i , d a r c r e d e ! i - m d tea dosar l-ou botczal tot cu nt.
cum sc face instruirea muncitorilor cu
— Doar nu eşti necăjit. M itral 7 să aibă încredere in acei ce-şi puneau ialle işi aşfcap/ă Hnlsaful. muncii precum si în cadrul muncii dc c ă /o// s i l i c i u d e o „ m o d e s h e " m- 17 (II.
— liu sînt. tovarăşe inrpner. $i-s in lupla nouă toate tortele. Intră în Despre dislincfiilc inallc pe cnre îndrumare a birourilor grupelor sindi­ problemele de protecţia numcii. Paralel c u r a b i l ă D c a s i a m - a m c o n v i n s )n Discut iile s-au ferminaf Toiul pă­
nccăjd tare de-o vrc/nc încoace. Nn m Dumitru Giurgiu le-a primit drcpl răs­ cale. comitetul sindicatului de aici a cu această verificare, contactul sindica­ u i m o u n e i d i s c u ţ i i p u t l a t ă c u c i. rea aranjai", cu chibzuinţă. Dar lală
mă maj trage liica la nimic. D-asla plată a hărniciei, minerul nu vorbeş­ insistat în mod deosebit asupra necesită­ tului, controlează şi recomanda condu­ — N u m a i să n u n e p o i > u l a r i z a \ i ca intr-tina din zile un .,îndoielnic"
am venit. . te. Are însă <(tijă. cînd îşi pune hai­ ţii colaborării acestora cu maiştrii res­ cerii întreprinderii, să elaboreze măsuri I n o v a ţ i a a r li b i n e să s t e a t o t s u b le spune celorlalţi.
Inginera! Păunescu II îndemnă să-i nele dc sărbătoare, să prindă la re­ pectivi, şefi de schimburi, pen­ de viitor, atît în ceea cc priveşte in- „ c h e i e " , l i s t e o i n o v a ţ i e c i u d a l ă , aş-j — Să nu o încurcăm, Timar este
vorbească pe Indc/c/e. II unealtă cu verul hainei „Ordinul Alune ii" si tru a manifesta o exigenţă deosebită şi siruLtAK’ic teoretice cîc şi pentru exe­ ai... ptca „ incătcal“. Dacă sc dcscoi>eru
iuare anunţe. „Medalia Muncii". Nu vorbeşte nici permanentă în problemele de protecţia cutarea unor lucrări menite sa contri­ — /Vin „mot/es/fc", subliniez, pne- tonte „ciudăţeniile" inovaţiei nu-i
...— După mine cred că na-i de­ despre ccj cărora le-a impnmot per­ muncii. buie la îmbunătăţirea condiţiilor de tenos. încep, asta din o b iş nu m lă, va crede nimeni că el a losi in siaie
loc bine. Doar lucram planiiical. In sonalitate, educindu-i pe ncsim/i/c, muncă. să le fin o p rcl ci/cic desp ic t e r m e ­ dc aşa. ceva.
/unu <ista nu mi s-t/ dai planul din mndelindtt-le chemarea insigură de O atenţie deosebită acordă comitetul CHEORCHL KCOBLSCU nul MODESTIE. C e cr edeţi ? To ii Cu lofh au căruţ pe gîndurl. Din
timp Să nu-mi pot fine cuvinlnl ?... „călători" prin dilerite meserii. Dat sindicatului şi conduccica întreprinderii tehnician s-au supărat pe nune. nou Irămtnlări, chibzuinţă.
Dacă nu mai corespund, să mi se spu­ a/.i parcă le invidiază optimismul. Des­ — D a c a s i n l c t i p i s ă l o g , l u a f i d o ­ — Stop. Cc părere ave// despre
nă... La liccaic sărbătoare, citul ne pre toate astea nu-i place să vorbeas­ s a r u l c u n r. 17 şl d e s c o p e r i ţ i s i n ­ Lupu 7 A văzut şt el cum se lucra ht
petreceam împreună, veneau tinerii şi că. Păstrează insă intr-an album el­ g u r „ e n i g m a " — ini-tit/ s p u s - o î n ­ inovaţie. E snlictcnl şi alit pentru
sc îmbiau care mai de cuie sa lucre­ icea loloqralti in care dascălul c ală­ M ■ c r u n t a ţ i . a... hqura. — Om de nădejde I Mer­
ze cu mine. Veneau şelii de brigăzi turi de elevi. // cunoaşte bine chior A m r ă m a s u i m i t . C u m să d e s c o ­ ge !
şi ne luam la întrecere. Acolo, la şi Olivia, lefii a. p ă r s i n r / u r c i u d ă ţ e n i i l e u n e i i n o v a ţ i i — Pcnlm a avea spatele .,asigu­
petrecere, ne Uium alic anrfujamcnic Aici c Ion Fierarii, aici ('osiică Su­ t i n i i l a a p r o a p e d o i a m d e z i l e sul) rat“ să-l includem şi pe Pctni.ş ade­
Acum. la I Mai, n-a venii nimeni. san, aici nenea Govrilă, uici... Pc lofi „ c h e i e " ?l T o t u ş i n - a m b ă t u t î n t e - văratul autor — îşi dădură tu pă­
Credeţi că nul simt bine 7 Nu ştiu ii recunoaşte... t r a q c i c . A m i n c e p m să c c i c e t cz c u rerea iovatăş i din comisia dc ino­
undc-i baiu, dar el e undeva. Si tre- M unca minerului Dumitru Giutriiu r ă b d a r e p i e s e l e î n v e c h i t e d e v r e m e vaţii
buic căutal. D-asla tun venii la dum­ Atm prin aricrclc sublcranc ale mi­ d i n d o s a r u l c u n t . 17 D o r , sa vc- $i la dala dc II ianuarie 106-1 s a
neavoastră. ne', Certej este aproape dc o virslă cu -ţ. ^ »- •* v- d e f i p e s t e c c p a c o s t e a m d j t D e ' m aprobai un <d! dosar (al treilea) t arc
Inrpncrul şei tăcu o vreme. Apoi • liber lalea tării. A cunoscut in aceşti p r i m a p a r / m ă am i n t r a i i n î n c u r c ă ­ a losi botezai tot en nr. 17
— Uilc cc-i Mdruf, mii ne diminea­ ani, din plin. bucuriile viefii noi. Ade­ t u r ă D o s a r u l n r. 17 c u i n o v a ţ i a Inovafia cm aceeaşi, dat autorii ci
ţă cobor la dumneata la locul de mun­ vărat maestru in lucrările de con- „ S i s t e m n o u d e u r d c i c la t a b r i c a d e r/u aţuns la trei. Dintre ci insă nu­
că. Piuă atunci o să sHm dc vorbă Si slruclii miniere, Giurgiu a deschis m e z e l u r i " , c o n c e p u t ă d e a u l o r a l- mai S. Timar a lost rcannpcnsal cii
cu tovarăşii din conduccica sectoru­ mu/tc drumuri verticale şi orizon/ulc P c t i u ş şi I C i o a t a , i n a i n t u t la d a l a aproape /■■>00 lei Aşa cia şi prevă­
lui. rind c i i ci Cu d 0 | t i n i mai tirziu i se în adincuri. Lucrările speciale din ele 2 0 n o i e m b r i e 1 0 0 2 n u u l o s i l u a i zut. S Timar, om ales .şl picleml de
I n i n i m i ca rn et u l ioşn. Pacea parte din
— Fu tun vorbii cu secretarul or­ hmiHia comuniştilor. Ace laşi an i-a subteran Ini /-ou lost incrcdinfatc. i n d i s c u ţ i a c o m i s i e i E r a „ D r e s e " . I n Iov ar aşii din comisia de inovaţii, nu
ganizai ici dc ba/.ă. cu tavurăşul lin ­ adus şi calili ca re a de miner. M a i lir- Timp de cilcva luni şi-n demonstrai a c e a p e r i o a d ă t o v a r ă ş i i d i n c o m i s i a a uilal să-i msplătcuşcâ cu,., cci n
ii uşu. . viu locul hsfăului şi al s h c d c l u l u l l a experienţa la redeschiderea minelor d c i n o v a l i i n u - ş i v e d e a u c a p u l d e pe aceştia. Cc mai, p'umlicatea tte­
hnic respectată ///. Dur, să nu ne
l/ilr-u/i birou al Exploatării minie­ lu a i p e rfor a to rul pneumatic. Doodclc de Iu Vc(cl şi Cimpulunq Muscel In „ t r e b u r i " . $ i a p o i m a i c c e v a . I n o ­ grăbim. Piuă in anul 2001 S, Timui
re Certej. două inimi \-au intîlnii in­ muncii s - n u dublat. $i însăşi munca ultima vreme insă, munca nu i-(, mai v a ţ i a e r a p r e z e n t a t ă i n i t - u n mo»/ va aven urinaşi. Dosare cu nr.... \7
tr-n sttînqcre caldă îşi luau rămas narea a prins aripi Prin galei ii, în adus sporul doi îl. $i acest lucru il o b i ş n u i t . N u a v e a n i m i c s e n z a ţ i o ­ se mai găsesc. Cit despre tovarăşii
bun pînă a doua zi, doi mineri: unui capul trenurilor încărcate en minereu, hăminlă. Nu-i dă linişte. Asta l-a n a l din comisia dc inovaţii, sini......jos
Şei de echipă, nilul inginer şer nu n v i i păşea calul. Se auze a de acum adus in biroul inginerului şei... — Aşa nu ponte să tămină. I n o ­ cu nălătia'
berna tea aceea luinică spic a- ritmul sacadai al recilor dc c a i / >u- A rloua zi, in (jalcria de aernj dc vaţiei ii lipseşte un... ce v a — şi-au Vor găsi ei şi a/|i autori care să
w dineuri. Mii tuf o simţise pc fere. la orizontul zero. doi minei i şi-uit Spus a l u n e i t o va răş a d m comisia de nu i... uite. Si aşa, (unite se vor des­
cînd era flăcău încă. Se /întărise insa / n salul Il o n d o l s-nu cons trui. sirius mi ini le. Unul şef de echipa, al­ inovufii. coperi la inovofia cu t>ricina alic şi
ah ta in iarna cînd liber lalea tăni îm­ multe c a s e n o i . C a s a lui Duml- tul inginer şef... $ i d e s p r e a c e l „ceva" x-a v o r b i t alte curiozităţi.
plinea cilcva luni. Nu i-a losf uşor tu i G iu r g iu — M itnif cu m H spun LUCIA LICIU v r e m e î n d e l u n g a t ă . F i e c a r e a v e n i t L. DEMETLR
NOI TRACTOARE IM DOTAREA S.MT. HAŢEG