Page 89 - 1964-05

H io

La 31 maţ
inţră_ în rigoare miner
la sesiunea
N oul mers ştiinţifică j

Prelegerea are ca temă „Orqani• |
al trenurilor 2Qica lucrului in abatajul Itonlal \
orizontal nr. 13—10, straiul 3, sec- ^
Inccpînd cu ora zero din noaptea torul i Aninoasa, care a dus Iu rea- ţ
de 30 spre 31 mai, intră in vigoare noul Uzarea unui ciclu pe zi cu cxlra- |
mers al trenurilor de călători şi marfă, qcrcQ a două c im p u iiMinerii/ a ş
I ® întocmit pe baza experienţei anilor început să se ocupe din timp dc Iu- j
trecuţi, şî a numeroaselor propuneri ale crorca sq. Au studiat-o Si inginerii \
oamenilor muncii, noul mers al trenu­
din sector. Au venit cu completări. S
rilor cuprinde modificări cerc vor duce Se cunoaşte şi ziua in caic va avea s
la o mai bună deservire a populaţiei, loc sesiunea ştiinţifică de la Pehe•
la sporirea traficului de mărfuri. şani: 30 mai 1904.
In această 2i, minerul loan David *
In pagina a treia a ziarului publi­
de la Aninoasa va urca la tribună J
căm noul orar al trenurilor pentru sta­ Şi îşi va împărtăşi experienţa. iVu S
ţiile Simeria şi Deva. experienţa celor 17 am de minerit. :
Asta ar comporta, cu siguranţa, alte >
discuţii. Pentru că nu e chiar sim- ţ
piu cu la vitsla de 36 ani să ai o ţ
Tfl Lucrările de îngrijire a cuifuriior In numea din adincurilc subpămin- y
vechime- dc 17 ani in minerit. 17 ani *
i i i lene, şi nici o urmă de oboseală, *
iii .si II n nici o cută pe lată.
— E firesc — răspunde David sim- )
piu. Eu am cunoscut munca din a-
dineuri in ann dc cinci fara noastră i
Mobili'/.afi îndeaproape de org anizufitle de bază P.M R, lurna/iştii hunedoreni înscriu pe qrniicul intre- poartă numele ele Republică Popu- j
cerii socialiste realizări de seamă. Ap roape că nu există zi din acest an în oare ei să nu-şi li depăşit sarcinile Iară. I
de plan. Succesele lor sini urmarea preocupării permanente pentru valorificarea deplină a rezervelor interne Aşadar, la tribuna sesiunii Şfiinfi-
Si aplicării unor măsuri tehmco-orqn nizatnnec clicace. Uce dc la Petroşani, minerul David j
Bazindu-sc pe elicacitatea mă surilor aplicate, lurna/iştii şi-au lua! anqojomente mobilizatoare. Unele va vorbi despre organizarea lucru- j
din ele au înot îndeplinite si reînnoi te. In momentul de Iulă obiectivul principul al întieccrii lor este realizarea lin in abatajul Ironia/, organizare
intrer/ii cantilâfi de fontă dată peste plan cu cocs economisii. Pc această lemă publicăm mai jos două scrisori care i-a adus cea mai maic viteză
primite de Iu tovarăşii Gheorqhe Du mit fiu, secretai al organizaţiei de partid, schimbul „ D", şi Ghcorghe Ro- de avansare din Valea Jiului.
m:m, şeful secţiei a ll-a fumate. Noua organizare a brigăzii s-a
experimental in luna martie timp de
10 zile. Pe baza rezultatelor ei, mi­
Comuniştii, ÂpSicmd măsuri tehnico — nerii au început lucrul in aprilie
după noua metodă Cei 62 de mem­
organizatorice eficiente bri ai brigăzii au fost împărţiţi pe
mereu in frunte Furnaliştii secţiei noastre au început acest an hotăriţi să rui schimb a fost bine siQbilită -, pe
trei schimburi. Componenta iiccă-
In anul care a trecut, consumul de cocs la secţia a ll-a dobînduască succese tot mai frumoase în muncă. In pri­ caicfiorii de calificare: un şei de
furnale Qi*a mereu depăşit- Cauzele au fose discutace m adu­ mele zile ale anului s-au angajat să depăşească sarcinile schimb, 6 mineri, -I ajutori mineri, 10-8
nările generale ale organizaţiilor de bază pe schimburi. Pc anuale cu 3.500 tone fontă, să reducă consumul specific de vagonetari, in abatu/ lucrul s a sta­
baza propunerilor făcute de comunişti s-au alcătuit noi cocs cu 10 kg. pc tona dc fontă produsă, Pentru realizarea bilii pe schimburi in ordinea execu­
.planuri de masuri. Astfel, cu sprijinul conducerii combina­ angajamentului luat ci şi-au organizat munca mai judicios, tării operaţiunilor. Schimbul I : per­
tului, s-a trecut la o organizare mai judicioasă a repara­ au respectat cu stricteţe procesul tehnologie dc elaborare forarea găurilor, încărcarea lor.
ţiilor planificate şi a reviziilor agregatelor pc bază dc gra­ a foniei, au exploatat mai raţional agregatele. R c/aiîuccIc puşca rea, încărcarea cărbunelui ie-
fice. începutul anului nc-a găsit bine pregătiţi, capabili nu bune nu s-au lăsat mult aşteptate. Colectivul secţiei noastre zu/tnt la puşcarc, sus(inerea abata­
numai să ne încadrăm în consumul dc cocs, dar să-l şi re­ mi numai că şi-a realizat încă din prima luna angajamen­ jului. in dreptul fiecărei operaţiuni
ducem. Organizaţia dc bază din schimbul ,,D“ , militînd tul luat, dar a reuşit sa-! şi depăşească ; în luna ianuarie a înscrisă în lucrare, minerul a adău-
pentru traducerea in viaţă a hotărîrilor adoptate în adu­ dat peste plan 6-200 tone fontă, economisind 56 kg. cocs rial explicaţii ample: cum se lace
nările organizaţiei dc bază, a concinuat cu aceeaşi perseve­ pc tona de fonta. perforarea găurilor, cu cc mijloace
renţă desfăşurarea unei intense munci politice dc masă în Acesta a fost doar începutul. Birourile organizaţi'*?! de mecanizate, de cile asemenea mij­
vederea reducerii consumului dc cocs pc tona dc fontă. In bază P.M.R,, împreună cu conducerea secţiei au analizat loace dispun, cum se elcclucază o-
acest scop, o data cu dezbaterea cifrelor dc plan pe anul căile care au contribuit la obţinerea succeselor, cc măsuri perafiunca, durata ct ; de către cine
1964, comuniştii au venit cu propuneri concrete dc îmbu­ mai trebuie aplicate pentru dobîndirca unor realizări mai se lace încărcare* găurilor, cum. cu
nătăţire a muncii. Dintre cele cuprinse în planul dc măsuri frumoase. 5-a hotărît să se ridice temperatura acrului in­ cc mijloace ; cum se cxcculă puş-
amintim : mărirea consumului dc gaz metan insuflat, asi­ suflat în furnale la peste 800 grade Cclsius, să se elimine curca, ce cxplozor se loloseşte, du­
gurarea unui mers constant al furnalelor, ridicarea tem­ complet durata opririlor accidentale, să se reducă timpul rata ; cum se lace încărcarea căr­
peraturii acrului cald insuflat în furnale, reducerea tim­ de mers încetinit cauzat de diferite dcfeccc mecanice şi bunelui rezultat de la puşcarc, care
pului dc opriri la sub 2 la sută ctc. electrice la sub 2 la sută din timpul calendaristic, respec­ In complexul de măsuri agrotehnice ca r# s e aplică pentru sporirea producţiei de porumb O lucrare este canlilalca de cărbune ce se În­
Organizaţia noastră dc bază desfăşoară o muncă perse­ tarea întocmai a reparaţiilor planificate şr îmbunătăţirea importantă dc îngri/irc este şi. cea executată cu sapa rotativă. carcă direct pc transportorul cu ra-
IN VOI OG RAF IC-; mccanuulo ml V iorcl Dascăr aplicind această luciarc pe ultimele hectare
verentă pentru înfăptuirea acestor măsuri. Agitaţia vizuală calirăţii lor. Bav.îndu-sc pe eficacitatea măsurilor care au cu poiumb la G..A.C, din Deva. cultivate clctc şi, foarte amănunţii, toate ope­
a fost axată pc tratarea acestor probleme. In lozincile re­ fose traduse deja în viaţă şi a celor caic erau preconizate raţiile privind susţinerea abatajului,
feritoare la economisirea de cocs este explicat pc înţelesul a se aplica, furnaliştii secţiei noastre, împreună cu cei din Ut capătul căreia se Încheie exploa­
fiecăruia cc reprezintă economisirea cocsului pc tona dc secţia I-a, s-au angajat ca pînă la ieşirea furnalului nr. 6 tarea unul ci mp. Şi, In continuare,
fontă, cc s-ar putea construi din valoarea cocsului eco­ din reparaţie capitală să dea lunar peste plan 1.000 tone Cu sprijinul La Bena — rezultate hune minerul explică operaţiile clectuate
nomisit. O marc atenţie acordăm şi felului în caic se des­ fontă cu cocs economisit. Şi acest angajament a fost de­ de celelalte două schimburi,
făşoară întrecerea socialistă. In acest scop comitetul sindi­ păşit. In luna februarie numai colectivul nostru a dat peste mecanizatorilor In aceste zile colectiviştii din Beriu, loan David, brigadierul de la Ani­
catului a fose îndrumat ca un obiectiv principal al întrece­ sarcinile de plan 4,015 tone fontă cu cocs economisit. In raionul Orăştic, muncesc intens la între­ In scopul întreţinerii în stare curată noasa. va vorbi minerilor, ingine­
rii socialiste să-l consciruio economisirea cocsului. Drept luna martie consumul specific de cocs s-a redus mai nude ţinerea culturilor. Organizmd bine mun­ a suprafeţelor cultivate cu porumb, pc rilor, tehnicienilor, specialiştilor, tu­
rezultat, succesele au fost tot mai îmbucurătoare dc la o Pe tona dc fontă s-a obţinut o economic de 107 kg. cocs. In vederea executării la timp şi dc ca şi mobilizînd un marc număr de co­ 60 de hectare s-a efectuat prima lu­ turor invitaţilor la sesiunea ştiin-
lună la alta. Realizările primului trimestru, cînd s-a dat pcsre plan bună calitate a lucrărilor tic îngrijire a lectivişti la executarea acestor lucrări, crare cu sapa rotativă. Pc o parcelă tiUcu dc Iu Petroşani despre munca
La sfîrşitul primului trimestru secţia a II-a furnale a dat 12.658 tone fontă, iau îndemnat pe muncitori să lupte culturilor, colectiviştii din Deva şi-au unde porumbul s-a dezvoltat mai bine lui şi a celor 61 de Oi taci din aba-
pcsvc sarcinile dc plan 8.000 tone fontă cu cocs economisit. pentru dobîndirca dc noi succese. In luna aprilie, ei s-au oiganizat mai bine munca, reuşind ast­ pînă la 27 mai a.c. s-au plivit cele 300 s-a trecut la executarea primei praşilc laiu/ Itonlal de /ic şirului 3. Le vq
dc hectare cultivate cu cereale păioasc,
Colectivul secţiei, în frunte cu comuniştii, s-a angajai sâ angajat să lucreze o zi pe lună cu cocs economisit. Angaja- | fel să folosească din plin forţele şi astfel că, în prezent lanurile de gnu mecanice şi manuale, rcali/îndu-sc pînă demonstra su/icriorilulca organizării
dezvolte acest succes, să dea peste plan în fiecare lună pro­ montul a fost depăşit. In lunile aprilie şi mai întreaga de­ timpul prielnic pentru lucru. şi secară sine curate de buruieni. Cu zilele trecute 3 hectare. O contribuţie lucrului după un gratie ciclic de c-
ducţia unei zile întregi numai cu cocs economisit. Insă, păşire la fontă s-a realizat cu cocs economisit. Dc la înce­ Ca urmare ci au reuşit să termine forţe sporite se munceşte şi la prăşitul preţioasă la îngrijirea culturilor prăsi­ xecutute a operaţiunilor, a cărui du­
prin munca entuziasta a întregului colectiv, prin înfăptui­ putul anului şi pînă în ziua dc 26 mai din cele 20.436 tone plivitul întregii suprafeţe ocupate cu toare şi-a adus-o mecanizatorul Scoian rată loială este dc 24 ore. la ca­
rea unor masuri tchnico-organizatoricc bine chibzuite şi foniă dată peste plan de furnaliştii secţiei noastre, 15.700 pâioasc. Pc o suprafaţă de-50 ha s-a cartofilor, lucrare cc s-a realizat pe 47 Samoilcscu, din brigada a S-a dc la pătul acestor demonstraţii teoreti­
ce, realizate practic in frontalul din
de hectare din cele 50 plantate în to­
acest angajament a fose depăşir. Ambele secţii au produs tone s-au produs cu cocs economisit. făcut plivitul chimic. Paralel cu aceasta S.M.T. din Orăştic, care a efectuat nu­
în primele două decade ale acestei luni cu cocs economisit, Nu ne vom opri însă, aici. Colectivul secţiei are posibi­ s-a terminat praşila I-a la sfecla de za­ tal. O atenţie deosebită se acordă şi adincurilc Aninoasei, loan David va
peste prevederile planului, mai mult dc 2.600 tone fontă. litatea să obţină succese mai frumoase. Sîntem hotăriţi ca hăr pc 40 ha, la floarca-soarelui şi la îngrijirii plantelor medicinale, pină mai lucrări ele bună calitate. — veni şi cu citcva cifre, cil;e cate
materializate dau valorile unor in­
Aceasta, ne demonstrează nouă posibilităţile mari pe care de acum încolo toate depăşirile planului dc fontă să le ob­ cartofi pc 11 ha, iar la cultura porum­ acum fiind prăşite 12 hectare din cele ÎOSIF NISTORESCU
le avem în vederea reducerii consumului dc cocs. ţinem cu cocs economisit. In secţia noastră există tonte 13 cultivate. corespondent dici superiori: o viteză de uvan-
Analizînd temeinic posibilităţile pc care le avem pentru condiţiile pentru realizarea acestui obiectiv. In ultima pe­ bului pe întreaga suprafaţă s-a efec­ sure de 30 mllună (in ubata/ tron-
a obţine rezultate şi mai frumoase, noi am hotărît ca în­ rioadă dc timp temperatura aerului insuflat în furnale a tuat o lucrare cu sapa rotativă. tal), o productivitate mărită cu o
treaga cantitate, dc fontă cc o producem peste plan sâ fie crescut ; la furnalul nr. 5 a ajuns la 873 grade, iar la La lucrările mecanizate au obţinut Evidenţiaţii gospodăriei tonă/post, o producfie lunară (apri­
lie) de 8.093 tone cărbune, şi Iu toa­
cu cocs economisit furnalul nr. 6 la 826 grade Cclsius, cu circa 73 —100 grade bune rezultate tractoriştii Nicolac Ni- te acestea un salariu pe post de mi­
Pentru a îndeplini cu cinste acest obiectiv ne propunem şi respectiv cu 150—200 grade Cclsius mai mult decît în
sâ mobilizăm roate forţele, să aplicăm în practică cele mai anul trecut. Acest lucru a fost posibil ca urmare a între­ coară, Vîorcl Dascăr şi Nicolac Popa. In ultimele zile mai ales, colectiviş­ cartofi s-a aplicac o praşîlă mecanică ner fn valoare dc 111,30 Ici.
Un miner se prer/âleşte pentru se­
eficiente masuri. Schimbul nostru va acorda o deosebită ţinerii în condiţii mai bune a caupcrclor. S-au evidenţiat, dc asemenea, colecti­ tii din Dobra, raionul îlia, au obţinut şi o praşîlă manuală. Tot în acest timp, siunea ştun[ijied. In urmă cu cî(iva
atenţie asigurării unei funcţionări continue a agregatelor, Paralel cu ridicarea temperaturii acrului insuflat a cres­ viştii din echipele conduse de Elena rezultate bune pc linia executării lu­ s-a prăşit manual o suprafaţă de 9 hec­
reducerii duratei opririlor accidentale. Organizaţia dc bază cut debitul dc gaz metan pe tona dc fontă. Faţă dc 80—83 Gros, Iuliana Vinţan, Victoria Alba, crărilor dc întreţinere la culturile prâ- tare cultivate cu sfeclă dc zahăr şi 3 ani ar li lost paradoxală a lă tu rare a
cuvintelor „im miner la sesiunea
PM.R. va analiza lunar cele mai principale probleme ale m c. ele era la sfîrşitul anului trecut, în prezent debitul dc Adnm Muntean. Laz'ir Trif, David Câ- şitoarc. Astfel, pînă ieri s-au făcut lu­ hectare cu sfeclă furajeră. ştiinfiiică“ . Azi insă cn nu mm a-
producţiei, va desfăşura o muncă susţinută de agitaţie în gaz metan pc tona dc foncă a ajuns la 94 m c. La executarea în timp şi dc calitate
scopul menţinerii acestui obiectiv, a extinderii metodelor A existat şi va exista şi în continuare o permanentă preo­ tană ş.a. crări cu sapa rotativă pc o suprafaţă a acestor lucrări s-au evidenţiat meca­ parfinc paradoxului. Minerul loan
David vorbeşte despre sesiunea la
avansate dc muncă şi a tehnicii noi. Urmărind populariza­ cupare pentru evitarea opririlor accidentale, reducerea mer­ DORICA EILÎP dc 60 ha, din cele 165 ha insămlnţaic nizatorii Traian Marcu şi Petru Oprean, tribuna căreia îşi va împărtăşi ex­
rea fruntaşilor şi a evidenţiaţilor în întrecerea socialistă, sului încetinit cauzac de diferite defecte. Echipele dc în­ corespondentă cu poiumb. Dc asemenea, pe 20 ha cu precum şi colectiviştii Silvia Popa, Cor-
metodele lor de lucru, vom asigura o desfăşurare vie a în­ treţinere. împreună cu echipele de furnalîştî, cx'ccută zi dc nelia Groşan, Ana Berda şi alţii. perienţa ca despre un lapl intrai in
hrescul cotidian,
trecerii socialiste, condiţie importantă pentru obţinerea de zi revizii dc calitate, urmăresc îndeaproape mersul furna­ v>i aşa csic.
noi succese în lupta pentru traducerea în viaţă a sarcinilor lului. Ca urmare, pînă în momentul dc faţă nu s-a înre­ I. MUNTEANU
trasate dc Congresul al 111-lca al P.M.R. gistrat nici o oprire accidentală, mersul încetinit cauzat Pcnlru unii elevi calendarul anului dividuol. Preocuparea fiecărui absol­ corespondent LUCIA LîCILJ
GHEORGHE DUMITRIU GHEORGHE ROMAN şcolar s-a terminal; pentru alţii se vent este de a se pregăti cit mai bine
secretar al organizaţiei dc bază P.M.R. şeful secţiei a Il-a furnale apropie de slitşii. Dar, util cei care pentru examenul de maturitate, dc a
schimbul ,,DU, secţia a îl-a furnale __a^CS. Hunedoara au încheiat anul şcolar — elevii urmări atent lecliile predate, de a Deschiderea celui
a C. S. Hunedoara (Continuare în pag. 3-a) clasei a Xl-a — cit şi elevii celorlalte nota şi retine esenţialul, lată cilevu
clase mai mici, învaţă dc zor: primii aspecte de la Şcoala medie Decebal
pentru examenul de maturitate care-i din Deva (loto 1: absolvenţii dusei de-< Xl-lea Congres naţional de chirurgie
aşteaptă, iar ceda/ti pentru încheierea a XI-q A. lulnd /io///cJ. In sala mică a Palatului R.P. Romînc tăţii şi prevederilor sociale, acad, Şt. S.
Pregătiri şcolare cu succes a anului şcolar. didaţilor răspunsuri clare, care să do- au început joi lucrările celui dc-al XI- Nicolau, din partea Academici R.P. Ro-
Examenul de maturitate cere can­
In liecare şcoală cadrele didactice
acordă întreaga lor atenfie parcurge­ vede-nscă pătrunderea csenlei feno­ Ica Congres naţional de chirurgie, care nvinc, acad. Ştefan Milcu, dm partea
arc ca tematică problemele actuale ale
rii materiei, recapitulării linale, sis­ menelor, înţelegerea corelaţiilor din­ chirurgiei cardio-vascularc, hemoragiile Uniunii societăţilor de ştiinţe medicale,
acad. |on Făgărăşanu, din partea Socie­
m si elevilor rămaşi în urmă la învăţă­ tre ele, interpretarea pistă q lupte­ digestive superioare şi insuficienţa re­ tăţii dc chirurgie, precum şi de dele­
tematizării cunoştinţelor,
ajutorării
lor. Lecţiile de sinteză ii ajută pe ab­
tură. Elevii, la riadul lor, urmăresc solvenţi in această privinţa (loto 2: nală acută în chirurgie. Participă nu­ gaţi de peste hotare, invitaţi Ia congres.
meroşi academicieni, profesori, medici
cu şi mai marc atenlie lecţiile pre­ absolvenţii clasei a Xf-a F Io o lec­ din întreaga ţară, precum şi reprezen­ In prima zi a lucrărilor au fost pre­
date, se apleacă cu şi mai multă tiv- ţie de matematică, predată de Iov. tanţi de seamă ai chirurgiei sosiţi dm zentate rapoarte şi comunicări în le­
nă asupra manualelor şi notifelor lua­ Marin Reichenauer). 19 ţări. gătură cu problemele actuale ale chi­
te în clasă, îşi concentrează eforturile După lecţii, in timpul liber, elevii Congresul a fost deschis dc acad. rurgiei cardio-vascularc, care constituie
pentru a Încheia anul şcolar cu re­ diientefor clase cercetează cu inte­ Theodor Uurghclc, preşedintele comi- prima temă din programul congresu­
zultate dintre cele mai Inimoase, Ab­ res biblioteca şcolii, pcnlm n împru­ tului dc organizare a acestei manifestări. lui.
solvenţii clasei a Xl-a. pînă in 0 iu­ muta cariile a căror lectură ii va oju- Participanţii au fost salutaţi de prof. Lucrările continuă.
nie lac lecţii de sinteză, iar din 8 pină Iu la oblincrea unor rezultate şi mai dr. Voinca Manncscu, ministrul sănă­
in 13 iunie, consultaţii şi studiu in- Inimoase (loto 3), (Agerpres)
La co n cre t
ura ■ ■ m h
Dragoste şi... contravenţie

n

Mai sînt încă unii
cetăţeni care nu
respectă eforturile
cc sc fac pentru în­ F i
treţinerea spaţiilor B 0 W >£2 -Sl
verzi ale oraşelor. — d_ ^ (
Nepăsători, ci trec A
peste rondourilc cu ăM •A
flori, calcă în pi­ }
cioare munca depu­
să dc acei care nu /
precupeţesc nimic (
pentru ca oraşul lor
sâ fie cit mai fru­
mos, cit mai bine
gospodărit.

©