Page 9 - 1964-05

B ib lio te ca u e flU .i''' 1

PROLETARI DM TOATE I
c 7
€ /

Intîlnire c brigada
Expoziţie de artă populară
fcf .B B ffi PI M
ştiinţifică
In cadrul celei de a treia ediţii a ex­ Tovarăşii Constanţa Popcscu, Nico-
poziţiei bienale de arcă populară, la lae Horea, Maria Duca, Doina Macovci Una dintre brigăzile ştiinţifice ale
Zlatna a fost organizată o interesantă şi Dana Juratu caic s-au ocupat de co­ Comitetului raional pentru cultură şi
expoziţie cuprinzînd vcclu costume, co­ lecţionarea obiectelor expuse, au reuşit artă din Haţeg a poposit în mijlocul co­
voare, broderii şi obiecte dm lemn. Ex­ să scoată în evidenţă specificul Ţarii lectiviştilor dm Nalaţi. Aici, profesori
puse într-un interior ţărănesc specific moţilor. La realizarea expoziţiei o con­ de diferite specialităţi, medici, jurişti au
munţilor Apuseni, piesele stîrncsc un tribuţie însemnată şi-au adus cetăţenii răspuns numeroaselor întrebări puse de
viu interes în raidurile vizitatorilor Maria Corpade, Mana Odet. Paul Pe­ colectivişti privind dezvoltarea diferite­
Printre cele mai interesante exponate tic, Sabina Ponoran, Ditia Biliic, Ana lor sectoare economice ale G A.C., pro­
se numără prosoape, covoare şl costume Dudaş şi mulţi alţii care au adus spic bleme de sănătate ctc
vcclu de 70—80 de ani, vaze din lemn prezentare cele mai frumoase şi inte­ Intîlnire,\ cu membrii brigăzii ştiinţi­
cu desen pirogravat, precum şi o inte­ resante piese ale expoziţiei. fice a fost deosebit de folositoare pen­
tru colectivişti.
resantă colecţie de obiecte din ceramică N. TRAIAN GH. ALBF.ANU
pentru decor. corespondent corespondent

In sprijinul ofelarilor No1 unltdţ comerciale Prin munca
* * * t„ ....1 __ pa trio tică
In ultimul timp în raioanele regiunii
Muncitorii de la Districtul de întreţinerea căii ferate
noastre reţeaua de desfacere a mărfu­ Mobilizaţi de or­
LUCRĂRILE AGRICOLE LA IIMP SI DE CAUTATEI din Petroşani se preocupă pernunene de colectarea şi ex­
rilor industriale şi alimentare s-a lărgit ganizaţia de bază
pedierea fierului vechi. In acest scop au fost organizate prin deschiderea de noi unităţi comer­ U.T.M., tinerii din
niai multe acţiuni la caic au participat toţi muncitorii. ciale. Astfel, în oraşul Petroşani s-a Valea Icpii, raio­
Plantatul viţei de vie Numai în ultimul timp au fost colectate şi predate I.C.M. deschis un nou magazin de confecţii nul Orăşlie, au par­
18 000 kg deşeuri ficroase. De la începutul anului şi pînă pentru femei, 111 Lupem 3 magazine (de ticipat zilele trecu-
lc la acţiunea de
trebuie urgentat în prezent de aici au fost expediate oţclanlor hunedoreni mercerie şi galanterie, de obiecte menaj plantare a pu/e/Z-
64 tone fier vechi. şi de ţesături), la Petrila un chioşc de lor de brad pe o
Gospodăriile colective din regiunea In acţiunea de scrîngcre a fierului vechi s-au evidenţiat mărunţişuri, la Suncna un magazin supralatu de 3 ha.
noastră şi-au prcvăv.ut ca în acest an tov. Ioan Baiu, Ristea Doica şi Conica Teodor. In IrutUea aces­
să planteze cu viţa de vie 200 de hecta­ pentru pîinc, la Deva o cofetărie şi un ma­ tei acţiuni s-au si­
re Din această sarcină pînă în zilele Colectivul Districtului de întreţinerea căii ferate din Pe­ gazin de legume şi fructe cu autoservire, tuai lincrii Fetru
trecute s-au realizat 7 3 hectare. troşani se va strădui ca şi pe viitor să obţină noi succese iar la Hunedoara s-au deschis două tu­ Gavrilă, Rusa li na
Bune rezultate au obţinut gospodă­ în acţiunile de muncă patriotică organizate pentru strîngc- tungerii, un magazin de mercerie, un Jude, Marica A-
riile colective din raionul Sebeş unde rca fierului vechi, necesar oţclănilor din ţară. magazin pentru ape minerale, un ma­ dam. Mana Jude,
s-au plantat 50 ha din cele 60 ha pre­ DUMITRU CALOTĂ Ion Gavrilă şi a/fii.
văzute. La executarea acestor lucrări gazin şi un chioşc pentru pline şi un VIORF.L CRIŞAN
s-au evidenţiat gospodăriile colective dm picher chioşc alimentar. corespondent
Ohaba caic au plantat 10 ha, Draşov,
10 Iu Dai.i, Cunţa 51 altele
Mai Intimate cu aceste lucrări sînt • r " "
gospodăriile colective «.lin raionul Alba ^ v 7 Bucuria năzuinţelor împlinite
unde s-au plantat abia 3 ha din cele 50
Mabilirc si gospodăriile colective din
raionul Orăştic unde s-au realizat numai
20 ha din cele 90 planificate. Deşi uni­ Scăpată de strimloaren dealurilor departe, pe lată t s a întipărit o în­ nile sus, am singit că parcă crescu •
răţi cum sînt cele dm Geoagiu, Cistei cc le taie, apa Cernei ajunge in Tc- cruntare uşoară . Eram mic, începu sem, că eram parca mai puternic.
si Mihalţ au terenul desfundat şi ma­ litic învolburată dar tăcută şi su­ el să depene firul amintiţilor. Anii Cu prietenii mei. am mers apoi la
terialul săditor asigurat dm ocpinicrclc pusă. In dreapta ci pe un dimb Iru- războiului m au r/ăs// cind abia în­ şcoala de calihcare. Am cunoscut
proprii aici nu s-a ticcut din plin la minlai se înaltă un turn uriaş inlipt văţasem să merg. Mama. cu bas­ alunei un om destoinic, miner vechi
plantarea viţei de vie. Este necesar ca ^ L —r i j Km parcă pină in măruntaiele păminlu- maua legată la (fură se uita undeva şi pricepui, pe nume Dănilă Nicolae.
în gospodăriile amintite să se mobilizeze lui. Două ro(i surori se invirt mereu şi şoptea un nume pe care cu de — Vezi. Maicane, tini spunea eh
Iară ostenirc aducind din udincuti
abia învăţasem să-l spun. Dar ce-l
toate forţele pentru ea plantarea viţe» Fatalei cu oile lucrări, la plinea de zi ca zi a furnalelor lui- aş/cplal nu s-a mai întors... Au tre­ meseria as/a de miner, nu -1 uşoară
gospodaria co/cchvă din Cioa­ Pendul sporirea product-iei Trebuie să munceşti mult Dar mal
sâ se termine în jurul datei de 10 mai, nedorene E pulul de extracţie de cut anii. a trecut şi şcoala şt ani în­
ra. raionul Oruşlic, se acordă o mult dccil atit, trebuie s6-ti placă.
înirucît altfel viţele plantate întîrzic nlcnlic sporită inr/rijirii culturi­ la nuna Teliuc. ceput să muncesc ca să-mi ajut ma­ Tainele udinculuj le descoperi răs­
în vegetaţie, iar procentul de prindere lor de cereale pâine se. d e ie g a im e Soarele luminează trupul zvelt al ma. tn 1953 faveam pe atunci 16 anii colind slincile astea bogafe In Her.
va fi mult diminuat. IN FOTOGRAFIE: se lucren- turnului iar iingă el, cu chipuri Iu In satul nostru a venii un om înalt, Dar trebuie să munceşti cu grijă şl
7ti mecanizat la îngrijirea cul­ Paralel cu muncile agricole ce se des­ nete. Important este ca în această peri­ lei de luminate şi dirze. stau cilcva spătos, cu un chip aspru şi căută­ cu mul/ă socotinţă.
N. CIN DEA turii griului. oadă să se treacă în fiecare unitate agri­ zeci de oameni. tură ageră. Cind am ajuns şi cu miner, ml-am
corespondent făşoară în cultura marc, în legumicul­ — Acolo, la Teliuc, ne spunea el,
tura se execută în această perioadă o colă la completarea golurilor ivite la Sirena sunase prelung slirşilul amintit vorbele lui pline de adevăr,
serie de lucrări. Astfel, se continuă în­ culturile timpurii care au fost semănate unui sclumb şi pe uşile coliviilor în­ fn 1963 lucram tn echi/ia unui co­
Stropiri în livezi grijirea răsadurilor pria efectuarea pli­ sau plantate. Paralel cu aceasta se va cepură să iese oamenii veniţi din '£ (m c w v w d \ munist tinăr. Brom şef de schimb.
vi c vi l u î. rări tul ui şi a îngrăşaţii supli­ executa praşila l-a, plivitul şi răritul la adincuri. Chipurile lor încordate sr 5'ciul de echipă urma să plece la
O lucrare de marc însemnătate care In bazinele pomicole Stremţ şi-Tîcnie luminează la intimpinarea soarelui CORESPONDENŢILOR! şcoala de maiştrii. Inginerul, şclul
se execută în această perioadă în livezi am raionul Alba, Geoagiu şi Romoşel mentare. TotoJată se face călirea răsadu­ culturile de morcovi, pătrunjel, sfeclă cc ii aşi captă. de sector, după ce s-a gîndit citva
roşie şi altele, caic sînt răsărite şi se va
pentru sporirea producţiilor de fructe din raionul Orăştic se lucrează din plin rilor în vederea plantării lor în cîmp. trece la îngrăşarca suplimentară a văr- Păşind apăsal, cu o privire cău­ E V lW V T iiT n timp. u spus m aiştrilor:
este combaterea bolilor ţi dăunătorilor. la stropiri O contribuţie de scamă la O acţiune deosebit de însemnată este zoascloi timpurii. — „/Mdican c cc/ moi nimerii Am
tătoare, un linăr se desprinde dln-
Atenţia principală este îndreptată spic realizarea lucrărilor amintite o aduc b n - semănatul legumelor bostănoasc (cas­ tr-un grup. Spre el se indicaptă vo­ toată încrederea In c l“
efectuarea tratamentelor împotriva ra­ găzilc de protecţia plantelor de la traveţi, dovlcci, pepeni), precum şi a Deoarece lucrările de amenajare a te­ ioşi patru tineri. xtnf mu/(i lincrl ca voi. veniţi din A fost o marc bucurie pentru
pănului la măr şi păr, a făinărilor şi pen­ S.M.T. precum si echipele speciale. fasolei. In acest sens terenul arat din renului pentru irigaţii sînt întîrziarc în — Astăzi, ortaci, schimbul .nostru /oală lara. Muncesc tn adtncul pd- mine.
mlnlultii şi scol afară Herul, pe care
tru combaterea vicvpci negre a prunu­ AUREL PLOPEANU toamnă şi lăsat în brazdă crudă, care a unele gospodării colective trebuie luate Ştiam că o sd Hc greu la început
lui. corespondent fost lucrat cu grapa sau cu cultivatorul, măsuri cîc mai operative pentru reali­ a dat 10 tone peste plan SI voi voi îl vedeţi pretutindeni După ce (lur promisesem şc/u/ui de echipă şi
se nivelează prin tavălugirc. Ingrăşămîn- zarea urgentă a acestei sarcini. De ase­ avefi minereu puşcal, In frontul termin conccrliul mă rluc înapoi, or­ ortacilor că nu am să-i lac de ris
tclc organice, îndeosebi mraniţa, se re­ menea, este necesar ca acolo unde apar sting, iar pentru schimbul următor tacii nit) aşteaptă. Şi aici la Sulctca. — „Au uitati de angajamentul
Activitate rodnică Ia S. M. T. Dobra comandă a se aplica la cuib. focare de dăunători, acestea să fie dis­ ve/j puşca lîşia din dreapta şi in aproape de dealurile laşului c bine. tuQt. ne-a spus el cînd a p/ecof.
suitor...
Semănatul bostănoasclor se va face în truse pentru a se evita astfel pierderile. M-am apropiat de linătul acesta dur am promis ortacilor că le voi Echipa noastră este şi Itebuic să rd-
Efectuarea unui volum sporit de lu­ stabilită pcncru campania de primăvară. cuiburi sau în rînduri, după ce perico­ Recoltarea legumelor ajunse la dez­ ma/ ahicc şi altl prieteni. Am fn- mină fruntaşd“.
crări agricole şi de bună calitate stă în Paralel cu efectuarea unui volum spo­ lul brumelor a trecut şi cînd în sol se voltarea normală cum sînt ceapa verde, cu zîmbclul pe lată, luminai de o •taimal alunei cu sfială că şl eu Munca, mi-a adus numai bucurii.
bucurie lăuntrică. Părul blond cir-
pe
vreau să merg. FJ tn-a băfur
centrul atenţiei mecanizatorilor de la rit de lucrări s-a urmărit îndeaproape şi realizează peste 10 grade Colsius. Este ridichile de liu.a,' salata, spanacul ctc. lionjul ieşise de sub casca ncar/ră umăr şi s-a uilal adine in ochii mei. Anul trecut am lost primit In partid
.staţiunea de maşini şi tractoare din Do­ calitatea acestora. Astfel, conducerea şi încadra ochii lui ulbaşlni cu un şi asin nu am .s-o uit niciodată. /Mun­
bra. In acest sens ci s-au străduit să fo­ S.M.T. cit şi şefii de brigăzi au urmărit indicat ca semănatul să se facă în 2-3 trebuie să stea în atenţia tuturor con­ lOc neostimpăral de sclipiri. — Vino. Ioane, mergem împreuna. cesc şi acum tot ta lei ca să-mi res-
losească la întreaga capacitate de lucru permanenţă modul cum se execută etape, din 10 în 10 zile în aceleaşi cui­ ducerilor unităţilor agricole. Aceste le­ Ai să invcli acolo mullc Munca cin­ pcci cuvintul dat odneitot.
— Ion Muican, miner, se prezintă
tractoarele şi maşinile agricole Ca ur­ lucrările agricole de către mecanizatori. buri, pentru ca în caz că plantele din gume, odată recoltate, trebuie valori­ el simplu. Despre mine ? ce să scrieţi steşte numele omului şi am sa mrl La ieşirea din mină. pe un qtaHe
ini nd ţese cu line
mare a acestui fapt, pînă Ia data de Cele mai bune rezultate în ce priveşte prima sau a doua epocă ar fi distruse ficate în stare proaspătă pentru a nu-şi despre minei Muncesc ca şi ccilu'li prins între drapele am văzut scris
Mi-umintesc Şi acum de ziua cină
1 Mai s-au efectuat peste 10700 luntri îndeplinirea sarcinilor de plan au fost de brume să rămînă cele care încă nu pierde din calităţi. Prin aplicarea măsu­ ortaci nici la mină. Muncim bine şi am cobaiiI şovăitor In arlîncul mi­ un nume cu litere de tipar : „Diplo­
ma de brigadă Irunlaşă in inticccrca
din cei 13.OM planificaţi, ceea , e re­ obţinute de către brigăzile de mecaniza­ sînt răsărite. rilor amintite în legumicultura, se con­ muncim pentru noi toii. cînd mun­ nei. Pe stinci parcă se jucau năluciri socialistă — Ala ican fon — 1963"
prezintă 70 la sută duş sarcina de plan tori din Dobra şi Ilia. Tot în cursul lunii mai, după cc peri­ tribuie la obţinerea unor venituri spo­ ca e rodnică simţi bucuiia năzuinţe­ şi Horii mă lăccau să mă cutremur „Da, e a noastră, şt vrem s-o păs­
lor împlinite. de ceva nelămurit. Oare voi putea
colul brumelor a trecut, se plantează în rite din această ramură de producţie. trăm şi in anul acesta\
Scurtind parcă cu privirea undeva eu să lac ceva aici ? Dar mei de r/s
cîmp răsadurile de tomate, ardei şi vi- Ing. A. POTOPEA nu vreau să mă lac. Priveam pe tu­ Pe un ah gratie, un scris proas­
fiş la cedalji lincrl. Cu minccttc su- păt releva că brigada condusă rle
Mu ican ton a realizat 700 tone mi­
Ifecale, sprinteni, desprindeau cu
braţele lor viniOQSc bucăţi de siln- nereu peste plan şi a dcjHişit anga­
primit cu căldură de public, interpreţii ca, care sclipeau la llacăru liniştita jamentul cu tOU tone.
vmtyiTnR k WJ! uW fiind răsplătiţi cu vii aplauze. a unei lămpi ngă/a/e de un co/f de lamcntul şt fl vom realiza".
— „Luna as/a ne am mărit ungă-
L CHIRAS
piatră Eu, rle cc nu uş putea hice lu
corespondent
tel f ? ...Cind a ieşi/ de la baie, omul
acesta urcat din admeurt nu s-a pă­
La emisiunea locală Ami au trecut. M-au pilmd tn rln- un că arc in el ceva din scmctr.i
durilo o/(/uniz.alici de U T.M. In adu­
stincilnr pe care eh acolo jos,
ir,îndu-i pe mai departe în citirea orga­ La staţia de amplificare a Uzinei de narea aceea cifiva s-au ridicai şi au scormoneşte neostimpăral. le
Concurs efe teatru nizată a literaturii. In urma acestor dis­ spus tare :
Au sosit c5r[i reparat utilaj minier din Petroşani se MOISE PETRESCU
cuţii comisia a apreciat că 42 de tineri prezintă emisiuni cu un bogat conţinut.
nor Bibliotecara La Cristur s-a desfăşurat zilele aces­ au foit pregătiţi şi mentă să primească „Da, da. M6ican c cel mai bun or­ secrelnr ni Comitetului U.T.M.
Silvio Nedelcovici tea faza intci’comunală a festivalului re­ insigna de „Prieten al cărţii". Cei mai Recent, în cadrul unei emisiuni, briga­ tac al nostru". Cind au ridicat mlb E. M. Teliuc
da artistică de agitaţie a uzinei a pre­
dm Dobra schim­ gional de teatru a amatorilor, l.a con­ bine pregătiţi s-au dovedit tinerii: La- zentat un program închinat colectivu­
bă vitrina cu nou­ curs s-au prezentat formaţii ale cămi­ vric !oan, Todorin Ileana. Cheivan Ale­ lui de muncitori de aici Timp de 20
tăţi. Cititorii au nelor culturale din Deva, Sîntululm şi xandru, Rnica Doina şi Cornăţeanu Ni- do minute, ascultătorii au avut prilejul
posibilitatea sâ ia Cristur. Piesele prezentate — „Elena", colac. sâ facă cunoştinţă cu noii fruntaşi ai S o s ir e a în C a p ita lă a u n e i d e le g a ţii
şi pe această calc „Cantonul 27“ . „Ploaia1* — au fost bine Populai izîndu-sc pe larg rezultatele uzinei — strungarii Ambruş Martin. a P a rla m e n tu lu i a u s tria c
cunoştinţă de căr­ interpretate, artiştii amatori bucurîn- concursului, în urma înmînării insigne­ Budiu Anton, Măciucă Horea, Pavcl
du-sc de aprecierea publicului spectator.
ţile noi intrate în lor celor 43 Hc cititori, la concurs s-au Gheorghe, cu lăcătuşii: Farcaş Petru, Marţi scara a sosit în Capitală Ia in­ austriac în frunte cu Roşa Jochmann,
bibliotecă. ViOREL ARIMESCU nv.it înscris 36 de tineri. Criscea Alexandru şi alţii. Brigada a vitaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. membru al Consiliului Naţional.
Loto: V OiVOJU corespondent DUMITRU SOLDU3AN popularizat rezultatele şi metodele bune Romînc o delegaţie a Parlamentului (Agerpres)
corespondent folosite de fruntaşi, niobilizînd prin
Noi prieteni ai cărjij aceasta, întregul colectiv al uzinei la ob­
ţinerea unor rezultate şi mai bune în
„M e lo d ii de prim ăvară*1
In cadrul concursului permanent pen­ muncă.
tru citirea literaturii de catif tineret Orchestra de muzică populară „Tara­ Brigada artistică, din care au făcut
f „Iubiţi cartea", la biblioteca Comitetu­ tul Gorjului" a Ansamblului de stat parte lăcătuşii Rădoi Pcîiu, Brcnaş Con­
lui sindical de la sectorul semiencs al
u/mn „Victoria" Câlan, au fost înscrişi „Nicolae Bălccscu" dm Craiova a pre­ stantin. laboranta Butaru Doina, strun­
zentat recent pe scena Teatrului de stat
garul Manta Angelica, şi alţii s-a bucu­
52 de tineri. „Valea Jiului" dm Petroşani, în faţa rat tic o bine meritată apreciere pentru
In cursul lunii aprilie, comisia de con­ unui numeros public, concertul de mu­ programul prezentat.
curs a organizat cu aceşti tineri discu­ zică populară romincască întitulat „Me­ I. TOM A
ţii pe marginea cărţilor citite, îndru- lodii de primăvară". Concertul a fost corespondent
16 oameni au ramai uzină
J ara cind muncitul ii ies ş» in- blu improvizată se conturau toi mru sulisluclic, semn că lecţia a losl în­ bii despre materialele mctalo-cera- Sintămăreanu, Alari/i Şerban şi Ioan
, tra pe poarta uzinei niclalut- multe schite ce tnsolcau noţiunile ţeleasă. ( u cele rcluiule ii preocupă mice şi mincruln-ccrumicc utilizate Crăciun s au privit şi ci initcbăfot.
gice din Cur/ii. Unii intru si piedulc Frezele pentru camelai. u»‘ - pe (rumeni Răspunsul a veni' iu procesul de aşchicre. Feste elb a — Ei. ce tăcem ?
prehu maşinile din mers '//fî: ies, ze 1 lise. unghiulare. ulii de cu no*• prompt Cu răbdare el a explicai cri timp o să OKianrzum o dcmnnsiralir După cîlcva zile h s-a ivit şi tor
Indtcplindu-sc spre casă. cuie (lin piuchcu cotidiană, erau asllcl se nb/inc o ((dilate mai bunu practica Şi cu aceasta, la revedere prilejul. Au introdus in maşini re-
Dm mulţimea ccdoi caic picată, desenate si insolite de diverşi pa­ a suniulctci, creşte s/r/uru/ifo In Oamenii i-uu dat bineţe şi au ple­ pac pe rare le-au coniec(ionat după
rametri geometrici si de tunetmnure funcţionare, se elimină suprasolici­ cat spre casele lor. mcloda indicată In ziua aceea in-
doar 10 uu rămas in uzină. Sini
frezori din sectorul mnşini-uncllc.. Prilej de cimentare a ciinoşlintcloi tările maşinii şi se prelungeşte du­ t '\cmonstruliu a avut toc după ginerul Şiclan lavorov a ne cui şl
privind alcqeica unghiurilor (le ai- pe la maşinile lor.
In 1 /rup se îndreaptă spic solu de rata de lunci imune a Irezei Cri st) J J puţin timp. La locul de mun­
cultură a sectarului chicie. alcgcfca regimului optim de că, in pauza de la orele II. — /Merge buieti ?
lucru ce întruneşte hi ritului sau — Merge tovarăşe inginer.
In sală, aşezai la o masă ii as- alic condiţii esenţiale, de mare im- /rezor// înscrişi la cursul de îmbo­
tcplu inginerul $lelan lat mov norlantă, in desfăşurarea unul pro­ Calificarea la nivelul găţire a cunoştinţelor profesionale De (iltlcl eficienta primelor lecţii
— Bună ziua, lovaiăşe ingineri ces corect de labricatle. tehnicii avansate s-au sirius in jurul unei maşini s-g simţii chior de h ineeput. Ai.csi
— Dună, băieţii Maistrul Emil Stroie a prezentat un lucru a linul su conhrmc chiui imu­
După aproape două orc. lecţia s-a scurt relcrul pe terna uschierii ra­ nii inginer lavorov, (lupă cilvu timp.
Veselia de pină acum s-n între­ slirşit. Caietele nu s-au închis Insă. pide Şi a orqanr/ării tocului de mun­
rupt. Cei 10 băieţi s-au aşezat /« Jnsan M iton, Mit cea Di mu, Gheot- că Din alte secţii au venii şi alll cînd ne-am intilnit iarăşi.
scaune. Cileva clipe mai lirziu. h- t/hc Ihc, ton Ftlimon şl to(i ceilalţi lic mai convingător, inginerul lu v o- Strungari curioşi să vadă practic — Mrl bucur, a zis eh cu iot mai
lele caietelor de însemnări au în­ rov a explicai schematic Şi leno- mulţi Irczori de la ucest curs ştiu
rnslniau cu Qlcn(ie ede notate Ur­ aplicată mei oda pe care o cunoş­
ceput să loşnească discret A înce­ ma o scurtă recapitulare a proble­ im n u l ce .se ‘naşte, inum anele de teau dnai din cărţi. Expuneiea a du­ să-şi aleagă acum corect sculele,
put a cinccri lecţie pentru Irczorii melor trecute in revista. Primul a compunere şi descompunere a m i­ hrr/.u de r/se/ore in maşina a Piese­
înscrişi la cursurile de îmbogăţire rid imit mina Petru Sintămăreanu. telor in ca/.m unei scule, sau a doun rat doar cilcv-j minute. A urmai lor — operaţiuni pe care altădată le
u cunoştinfclor prolcsmnaic scule de Irczut, lo losilc concomitent. demonstraţia propriu-zisă. Oamenii efectuau cu destulă qrcutQtc. Men­
— Eu n-aş vrea să recapitulez, el Răspunsul convingălor, clar, l-a tă­ ou urmărit liccate mişcare a mais­ ţiuni speciale ani pentru Petru Sln-
— Astăzi O să discutăm despre doresc să lămuresc o problemă. încă cut pe „e le v ii* acestui inginer să In-
lolnsirea raţională a sculelor in nu-mi este clar de ce în i)rocesul trului. lot cc li s-a explicat. In linnl tămărcanu. Marin Şerban, Ion Cră­
procesul de aşchicre, a începi// calm de aşchicre se folosesc adesea cu­ felcar/ă un le nome n nevuz.id dat In- au începui comentat iile. Turaţia sca­ ciun, Ion Neaga şi Emil Bucur. Bă­
inginerul fnvorov. ti In ii in practica de zi cu zi. lei mărite, avansul rle trei ori spo­
plate doua treze cilindrice cu dinţi După o ultimă recapitulare, lecţia ieţii se străduiesc sâ înveţe mult şi
Fără urma de tulburare in glas. li- clicoidali ? # s-a slirşit. Frezorii se prcquleau (le rii, adincimeo de aşchie re crescută aceasta c bine Sini lotuşi supărat
nurul inginer, poale mai tînâr <le- Pe ţinând inifincr lavorov tntre- plecare. Inqinerul lavorov Sielan a de 2,5 ori erau argumente serioase
cil midii din tei in fala cărora vor­ A. OARGA
barcu nu l-a surprins, dimpotrivă, p* linul să Iacă şi o ultima comunicare: care pledau convingător în favoa­
bea, şi-a început expunerea Pe ta- lafă i-a apărut o uşoară urmă de — In le cţiile anterioare am vor­ rea aplicării noii metode. Pehu (Continuare in pag. 3 -a)
CÂLAN - ORAŞUL NOU
Foto: A Vots