Page 93 - 1964-05

PROLBTARt Dl N i'O A l £ TARILE. U N IŢI-V A t
COTIDIENE în treţin erea enlturilor

Consfătuire La Băcia — muncă rodnică
de gerontologie Culturile de paioasc şi prăşitoarc ale glabili, perpendicular pc direcţia rîn-
colectiviştilor din Băcia sînt bine între­ durilor. Atunci cînd plantele au ajuns
La Deva au început ieri lucrările ţinute Ca urmare a preocupării de care la 2—3 frunze s-a început lucrarea dc
consfâcuirii dc gerontologie „Profilaxia au dac dovadă, toate lanurile dc grîu, îngrijire cu ajutorul sapei rotative. Re­
îmbăcrînirii precoce". Pc această temă, orz şi secară în suprafaţă de 132 de hec­ zultate bune a obţinut în această ac­
în cele doua zile cît durează consfă­ tare sînt curate dc buruieni Plantele ţiune mecanizatorul Ludovic Laslău din
tuirea, sc vor prezenta două rapoarcc cicsc şi sc dezvoltă în bune condiţiuni, brigada 14-a dc la S.M T. Oraştic, care
precum şi numeroase comunicări ştim- cxistînd dc pc acum garanţia obţinerii a efectuat numai lucrări dc bună cali­
ţîficc. unor recolte bogate. Cu forţe sporite tate. Din cele 70 dc hectare cultivate
Primul raport „Studiul clinico-func- au trecuc colectiviştii de aici şi la cu porumb au fost îngrijite în acest
ţional în îmbăirînirca prematură" a fost îngrijirea culturilor prăşitoarc. Pînă la fel aproape 60 dc hectare.
prezentat de prof. A. Aslan, C. Da­ 29 mai a.c. s-a aplicat prima praşîlă pe La 1 ucranlc dc îngrijire a culturilor
vid şi Al. Vrăbîcscu, iar al doilea „Pro­ întreaga suprafaţă (15 hectare) cultiva­ executate pînă în prezent s-au eviden­
filaxia îmbătrînirii precoce în centrele ta cu cartofi şi pe 3 hectare cu menta. ţiat echipele 5, 3 şi 2 conduse de Oleg
gcrontologicc" dc prof. A. Aslan şi Al. Pentru a asigura condiţii bune dc Rozalia, Muiucanu Cornelia şi Bartok
ANUL XVI Nr. 2929 SlMBATĂ 30 MAI ,1964 4 pagini, 20 bani 1 Ciucă. Dintre comunicări amintim dezvoltare a plantelor, pc suprafeţele Iozcfa.
„Factori endocrini în îmbâcrînirca pre­ ocupate cu porumb la 5—6 zile după
executarea semănatului s-a făcut grăpa- S. OLARU
coce", „Aspecte genetice ale legăturilor
tul cu agregate dc grape cu colţi re­ corespondent
In sectorul I al E. M. Teliuc dintre unele boli degenerative şi îm­
■ 4
băirînirca prematura", „Psihoprofilaxia
Capacitatea fiecărei maşini îmbătrînirii premature" şi altele. Prăşesc porumbul şi cartofii
Consfăcuirea îşi continuă lucrările şi
La gospodăria agricolă dc stat din Bîr- hectare şi manual 94 de hectare. Prima
utilizată din plin rumb 320 dc hectare. Pentru obţinerea lucrare dc îngrijire cu ajutorul cultiva­
cca Marc sc cultivă în acest an cu po­
torului s-a făcut la adîncimca dc 10-12
Âparfam enfe unor recolte bogate, lucrătorii de aici cm. pentru a favoriza dezvoltarea siste­
In conferinţa tic partid din anul tre­ In trimestrul IV al anului* trecut el a au efectuat pînă în prezent la cultura mului radiculat* al plantelor.
cut comuniştii au arătat că Exploatarea fost dc numai 0,36 pentru m ineri porumbului o scrie dc lucrări dc între­ Concomitent cu îngrijirea culturii
minieră Tcliuc dispune dc rezerve im­ Concomitent cu analiza posibilităţi­ Zilele acestea a fost recepţionat un ţinere. Astfel, la 5—6 zile după semă­ porumbului şi la cartofi s-a aplicat pri­
portante dc creştere a productivităţii lor dc aplicare a normelor republicane nou bloc cu 40 dc apartamente la Lu­ nat, pc 80 dc hectare unde terenul a ma praşila mecanică pc 130 dc hectare,
muncii. Prmcrc aceste rezerve un loc dc salarizare a conducătorilor auto, con­ pcni, care peste cîieva zile îşi va primi format crustă în urma ploilor căzute din cele 150 hectare cultivate în total,
important îl ocupa folosirea raţională ducerea exploatării a studiai şi modul noii locatari. La recepţie blocul a pri­ s-a efectuat o lucrare cu grapa cu colţi iar pe 120 dc hectare s-a făcut praşila
a maşinilor şi utilajelor. Este cunoscut în caic este utilizată capacitatea de în­ mit calificativul bun, lucrările execu­ reglabili în scopul dc a favoriza creşte­ manuală. Pe acele suprafeţe unde plan­
faptul că exploatarea noastră dispune cărcare a excavatoarelor. Aşa dc exem­ rea plantelor. Atunci cînd porumbul a tele au fost mai bine dezvoltate s-a
dc maşini şi utilaje dc înaltă tehnicita­ plu, s-a constatat că în primul trimestru tate fiind dc bună calitate. avuc 2—3 frunze s-a trecut dc îndată început praşila a doua, lucrare efectua­
te, cu ajutorul cărora se realizează o la excavatoarele de 1 m.c. s-au înre­ Dc la începutul anului şi pîn.ă acum la aplicarea lucrării cu sapa rotativă caic tă pînă zilele trecute pc 8 hectare.
productivitate ridicată. In sectorul I, în gistrat mai muie dc 1.400 orc dc staţio­ constructorii din Lupcni au predat mi­ s-a executat pc 243 dc hectare. Efcc- La executarea prăşiailui mecanic o
care minereul se exploatează la supra­ nare, din care aproximativ 1.000 dc ore nerilor un număr dc S0 dc aparta­ tuînd primele lucrări dc îngrijire a cul­ contribuţie de scama şi-au adus-o me­
faţă, perforarea pentru pujcărilc în datorită lipsei mijloacelor dc transport. mente. turii la timp, plantele s-au dezvoltat canizatorii Aurel Telman şi IIic Ogne-
masă se execută cu ajutorul forczclor Dc aici s-a tras concluzia că în secto­ MIRCEA CINCORA în bune condiţiuni. Acest lucru a per­ ru caic au realizat nunul lucrări dc
verticale percutante ce realizează vite­ rul I capacitatea dc încărcare a excava­ mis mecanizatorilor dc aici să treacă bună calitate.
ze nuri dc perforare. încărcarea ma­ toarelor era cu mult mai marc dccît corespondent la prăşi tu 1 porumbului. Pînă la data S. BLADA
sei miniere dizlocatc se efectuează de capacitatea totală dc transport a auto­ dc 28 mai s-au prăşit mecanic 126 dc corespondent
către excavatoare moderne, uşurîndu-sc basculantelor. Aceasta a făcut ca exca­ Ultima zi de şcoală
astfel munca minerilor, iar transportul vatoarele să lucreze cu productivitate
minereului şi al sterilului din carieră se scăzuta, să se înregistreze un mare nu­ pentru cei mici Brigadă evidenţiată
execută cu puternice autobasculante. măr dc orc dc staţionare. Măsura luată
Mecanizarea complexă a procesului dc dc a sc scoate din carieră două excava­ Pentru clasele I—/V astăzi este ul­ Colectiviştii din Ruşi, raionul Haţeg, Paralel cu cxecurarea acestor lucrări
extracţie şi transport a dus la spori­ toare a avut ca urmare creşterea pro­ tima zi de şcoală din acest an şcolar. lucrează în perioada actuală la întreţi­ mecanizatorul Ghcorghc Contor a tre­
rea cantităţii dc minereu extras. ductivităţii muncii pc maşină. In plus, După o muncă asiduă, de luni dc nerea culturilor. Pînă în prezent ci au cut !a îngrijirea culturii porumbului cu
Dar, pentru realizarea unei produc­ cele două excavatoare date disponibile zile, în oare cei moi mici au pătruns prăşit cartofii pc aproape întreaga su­ ajutorul sapei rotative. Din cclc 119
tivităţi ridicate, este necesar ca maşinile pot fi folosite în altă parte unde este tainele scrisului şi ale cititului, iar prafaţă cultivată dc 25 dc hectare pre­ hectare cultivate cu porumb s-au între­
şi utilajele să fie cît mai raţional folo­ nevoie dc ele. cei la Iii au făcut noi paşi in cucerirea ţinut peste 70 dc hectare.
site. Legat dc aceasta, pe bună drepta­ Nn sc poate vorbi de folosirea ra­ ştiinţelor, o vacanlâ plăcută, recrea­ cum şi sfecla furajeră. La efectuarea lucrărilor dc îngrijire
te au arătat comuniştii că, din cauza ţională a maşinilor şi utilajelor, fără să tivă li aşteaptă pe to[i. M ulţi dintre a culturilor cele nui bune rezultate au
nccşalonării judicioase a puşcărilor ma­ fie analizat şi modul în ca re ele sînt ei vor merqc la munte sau la mare, fost obţinute dc către brigada de cîmp
sive şi izolate, a încărcării nccorcspun- întreţinute. Dc la bun început trebuie alţii In excursii pentru cunoaşterea Cartarea agrochimică din Ruşi condusă dc Ion Moraru dm
zăcoarc a autobasculantelor, precum şi scos în evidenţă faptul că faţă dc pri­ frumuseţilor patriei, for o altă parte
datorită slabei întreţineri şi reparaţii­ mul trimestru, orele dc staţionare a îşi vor petrece vacanta In taberele a solurilor cadrul căreia s-au evidenţiat colectivi­
lor nccorcspunzăcoarc, capacitatea dc maşinilor din cauza defecţiunilor tehni­ de curte, unde sc vor organiza jocuri ştii Silvia Itu, Victoria Timişan, Eleo-
încărcare şi transport a excavatoarelor ce s-au redus simţitor. In luna aprilie distractive, manileslări sportive etc. Zilele acestea, în gospodăriile agricole nora Herţcgan, Victoria Danciu, Gheor-
şi autobasculantelor n-a fose bine uti­ la cele doua categorii dc excavatoare colective din raionul Orăştic s-an ter­ ghe Frcnţoni şi alţii.
lizată. orele dc staţionare provocate de defec­ minat lucrările dc cartare agrochimică
Comitetul dc partid a analizat cau­ ţiunile tehnice au fose reduse cu apro­ Selecţionata olimpică a solurilor. Acţiunea amintită s-a rea­ C. BRINZA
zele care au generat aceste lipsuri şi a ximativ 2 la sută faţă dc primul tri­ lizat cu sprijinul laboratorului dc agro­ corespondent
recomandat conducerii tehnice a ex­ mestru. de fotbal a R.P. Romine chimie din Braşov. Pe această calc fie­
ploatării să studieze posibilitatea aplică­ Sînt rezultate fireşti ale aplicării con­ care unicate agricolă va putea aplica în-
rii normelor republicane dc salarizare a secvente în viaţă a măsurilor luate dc a plecat la Sofia grăşămintclc chimice în mod ştiinţific
conducătorilor auto care prevăd retri­ conducerea exploatării la recomandarea la fiecare cultură în parte. In acest fel
buirea în funcţie dc tonele kilometrice comitetului dc partid. Printre acestea Vineri dimineaţa a părăsit Capitala, sc contribuie la obţinerea unor recolce
echivalente realizate. Aceasta, deoarece sc numără întocmirea şi respectarea în­ p/ccind cu avionul, ia Solia echipa tot mai sporite la hectar.
s-a constatat că vechile norme interne tocmai a graficelor dc întreţineri şi re­ selecţionată olimpică de lotbal a R.P. A. MAXIM
de plata in acord pe baza numărului dc paraţii, punerea în funcţiune a maşinii Romine, care va Intî/ni duminică in corespondent
curse efectuate nu era stimulator. In dc gresat sub presiune, ridicarea conti­
goana (lupă un număr cic mai marc dc nuă a calificării profesionale a condu­ meci retur pentru preliminariile olim­ JlirBSDBo^eassă s e c a r a
curse, conducătorii auto nu erau inte­ cătorilor auto, excava coriştilor şi fre­ pice, echipa R.P. BulqariQ. şa i u c e r n â
resaţi în utilizarea raţională a capaci­ zorilor. Din lotul care a tăcut deplasarea
tăţii dc încărcare. Aceasta, a influen­ Toate aceste măsuri au dus şî la creş­ Iac parte printre a lţii: Suciu, Grca- In vederea asigurării unei bogate baze
ţat atîc asupra folosirii din plin a ca­ terea productivităţii muncii Pe aceasta Instantanee La furnalul nr. 6 din cadrul Com­ \'u. Georqcscu, Nunweillcr III, Petru fu ni jcrc pentru efectivele dc animale
pacităţii de încărcare a excavatoarelor, bază am trimis furnalelor in primele binatului siderurgic din Hunedoara Emil, Jenei. Pircălab, Sorin Avram. mereu croscîndc, colectiviştii din Ber-
cît şi asupra stării tehnice a autobascu­ patru luni ale anului cu 1,54 la sută Constantin, Crcmiccanu şi Ion Io- ghin, raionul Alba, au însilozat pînă
a
lantelor dcQarccc pe drumurile, dcsxul mai mult minereu dccîc era planificat. 1 t i u n urnesc sc face o nouă descărcare. In fotogra­ nescu. acum peste 200 tone dc secară şi lu­
dc accidentate din carieră, se circula cu Demne dc remarcat sînt rezultatele ob­ 9 5 * fici' unul din furnaifştî supraveghind ic cerna.
.viteza. Aplicarea noilor norme dc sa­ ţinute dc cxcavatoiiştii Petru Dungaci, rîul dc foc al fontei care vine să sc Aceste nutreţuri sc vor administra
larizare pe baza tonelor kilometrice Ioan Traşcă, Aurel Ciobănel, dc condu­ adauge la alte mii dc tone dc metal Ini Unirea de la Solia dintre echi­ animalelor ca hrană suplimentară în pe­
convenţionale realizate, a dus la cointe­ cătorii auto Ioan Sicoc, Petru Dan, flo ­ Pina la Sinltiholm — nimic peste prevederile planului. pele olimpice ale R.P. Romine si R.P- rioadele cînd pc păşune este mai puţină
resarea conducătorilor auto în reali­ rinii Moga şi alţii, care ajutaţi dc lu­ deosebii. Autobuzul u trecut Bulgaria va ti transmisă de stafiile iarbă ceea ce va duce ia sporirea pro­
zarea coeficientului dc utilizare a capa­ crătorii de la întreţinere, printre caic prin stafii In timp, călătorii au Foto : V. ONOIU noastre de radio şi televiziune. ducţiei animaliere.
cităţii. A fost luată şi măsura ca puş- Jorj Stroicscu, Teodor Barbuiştc, Ro­ urcat ordonai, personalul dc C. HR1STACI-IE
cărilc sa se facă între schimburi pentru man Abrudeanu şi alţii, au reuşit să bord s-a purtat frumos, cu res­ (Ageiprcs] corespondent
a nu stînjcni activitatea dc încărcare şi asigure funcţionarea maşinilor în bune pect si fln/â. La Ici s-a intim -
transport. Aceste lucruri au avut influ­ condiţiuni. Echipele dc mineri, printre plut si la Sintuhalm. In static
enţă pozitivă şi asupra procesului dc care cele conduse dc Zamfir Văduva, era un singur călător; s-a ur­
extracţie a minereului din carieră. Cî- Aron Spcriosu, Alexandru Safta şi al­ ca/, şi autobuzul a pornit. Din
teva cifre sini edificatoare; în luna ţii, şi-au întrecut cu mult sarcinile pla­ fa fă venea insă in fugă o le- Valea Jiului
aprilie la excavatoarele cu cupă dc nificate. meic. Se vedea că vrea să nu O ştafetastrăbate
1 m c. s-au realizat 34,65 tone pc ora In faţa noastră stă acum sarcina să scape autobuzul. Şoferul a o*
de funcţionare, faţă dc 34,45 tone cit trimitem furnalelor minereu mult şi dc prii, a aşteptat si femeia s-a
s-a realizat în trimestrul I. La excava­ bună calitate, să sporim continuu pro­ urcat. S-a aşezat pc scaun $i a Uricani şi Lonca Includ intre ele au început asllcl să urce şi mineri va marca o nouă creştere a ran­
toarele cu cupa dc 3 m c. s-au realizat ductivitatea muncii. Dc accca este ne­ spus recunoscătoare; „Mu//u- o distanta dc peste -J0 de kilome­ de la Vulcan şi Petrila. de la Ani­ damentelor pc exploatate.
52,6 tone pc ora dc funcţionare, faţă cesar să depunem şi mai mult efort rncsc". tri. închid totodată — la inlervulc noasa şi Lupeni. Aveau deci dreptate minerii din
de 50 tone în prinţul trimestru al anu­ pentru ca maşinile şi utilajele sâ fie cît La Cristur in stafie era o sin­ de 5 pină la 10 km — şt întreaga — Spuncli-ne — întrebă ei — Uricani clnd spuneau: „Nu avem
lui Coeficientul de utilizare al capaci­ mai bine întreţinute şi să fie redus în gură persoană cate aştepta : un salbă de mine a Văii Jiului. care sint secretele voastre ? secrete. Ne organizăm bine munca.
tăţii dc transport a autobasculantelor a continuare numărul orelor dc staţionare. bărbat. Acesta urmărea insă cu Zilele dc întrecere din abataje au — N-avem secrete. Le ştifi şi voi, Asta-i tot”. Bste dc lupt ceea ce au
crescut la 0,44 (se arc în vedere faptul La sectoarele I şi auto mai sînt încă în mult interes lelul cum un ex­ tăcut ca, de la o vreme, distantele Ne organizăm bine munca — răs­ In/c/cs şi oaspeţii lor. Si ponte că
că maşinile parcurg un drum gol, dc la acest sens suficiente rezerve. cavator din apropiere muşca dintre mine să sc scurteze şi mai pund gazdele. peste citva timp ne vom In/i/ni şi
staţia de sortare în cariera, şi un drum IOAN POZINÂRF.A lacom din păminlnl moale mult. O ştolctă străbate in aceste — Bine, bine. dar cum ? Asta ne in abatajele lor cu o astfel de or­
cu încărcătură dc minereu din carieră). inginer şef la E. M. Teliuc Merge h Hunedoara ? Nimeni zile dc la un capăt la alint Valc-n interesează şi pe noi. ganizare. Pentru asta au lost doar
din maşina nu-şi puica du sea­ Jiului. Duce cu ca, d/nlr-u,. loc in — Poli di atunci în abataje... in vizită la Uricani...
ma. S-a apropiat autobuzul, dur altul, lot ce se ciştigă mai valoros Dialogul acesta s-a repetat de
Sesiune tehnico-ştiinţificâ a brigadierilor omul nici nu s-a intors să-l in întrecere pe gazonul dc cărbune clteva ori. ‘Si cînd au venit Iq U ri­ Pentru experienţa bună
vadă. al abataje/or. cani minerii de la Lupeni, şi cînd nu există distanţe
— Lasă-I — a strigat taxa­
Să Jnsofim şi noi această şt a tetă
din abataje toarea. Dacă-i călător, sa fie în cîtcva din popasurile ci, să an­ au venit cei dc la Vulcan ori de la
Aninoasa.
Acum c/teva z.i/e coborau fn aba­
Azi în sala clubului C C V J. dm aplicarea metodelor dc exploatare dc atent. ticipăm ultele şi să încercăm să Hm In abataje oaspeţii aveau să vadă taje te cameră ale minei J ici-Lunea,
Petroşani sc desfăşoară lucrările sesiu­ marc productivitate. Şoferul Insă nu f-n lăsat ; a purtătorii mesajului: transmiterea cu ochii lor „ secretele“ celor de la împreună cu minerii de aici. .şi u
nii tehnico-ştiinţificc a brigadierilor din Referatele scot în evidenţă experien­ oprit autobuzul in stafie şi o experienţei inaintatc. Uricani. Aveau sâ vadă măsuri lua­ şeii de brigăzi de la Aninoasa. trau
abataje de la minele din Valea Jiului ţa acumulată dc brigăzile conduse dc claxonai. Omul a tresărit şi a te pe toată linia pentru Qtingciea printre ci şi mineri mai tineri ca
cu tema „Creşterea vitezelor dc avan­ Ioan David dc la E. M. Aninoasa, Pe­ venit repede în maşină. $i-a In vizită la mezină unor randamente mari: o aprovizio­ Petru Roman şi Gh. Cimpcanu. Erau
sare în abatajele cameră şi frontale". tic Constantin dc la E. M. Lupcni, cumpărat bilet, s-a aşezat pe nare perfectă cu material lemnos şi Insa şi veterani ai vitezelor mari in S/ănilă Plorcntin — unul din­
In cadrul sesiunii organizate dc Consi­ Ghcorghc Drob dc la E. M. Vulcan şi scaun, şi a spus: „Mu/fumcsc". ...Uricani. Cea mai tinără mină a vugonctc ; asigurarea a două tron- abataje ca A. Buy le, losit David şi tre tulnicaril căminului cullu-
liul local al sindicatelor Petroşani, şefi Moise Danciu dc E. M. Lonca, brigăzi Prumos clin partea şoferului, Văii Jiului. De Iu o vreme insă me­ turi dc rezervă pe hecare sector; Gh. Stan. Erau şi „Irontaltşti" şi ,.ca- tal din Bulzeşti, raionul Brad.
care au realizat cele nni mari vireze nu? Vreţi sâ-l cunoaşteţi? Sc zina işi măsoară de la egal la egal omogenizarea brigăzilor Incit nici
de brigăzi cu o bogată experienţă în me rişti4'. Scopul vizitei ? S-a ai lat — care a participat la deschiderea
dc înaintare în abatajele exploatărilor numeşte Roşea Dorin, şi lucrea­ lorfele In întrecere cu surorile ci una nu se allă sub plan ; stabiliza­
♦realizarea unor viteze mari de avansare, ză la autobaza I.R T A. Deva mai bă (rine. Inca dc la începutul rea brigăzilor şi întărirea discipli­ P. COSTIN fazei regionale o concursului al
din Valea Jiului. Vlt-lca cc a avut loc recent la
vor prezenta referate asupra felului în N. TRAIAN A. NI CU anului a luat un start buh şi-i adau­ nei In muncă. Rezultatul: aproape (Continuare in pag. 2-a) Brad.
care este organizată munca în abataje, corespondent gă, in fiecare Jună, sule de tone de toate brigăzile aplică cu succes ini­
cărbuni peste plan. Un bilanţ Ja ţiativa „două cimpuri de cărbune-
capătul a patru luni de muncă — pe schimb şl aripă de a b a ta jR a n ­
mai bine dc N000 tone cărbune damentele pe exploatare urmează o La co n cre t
peste plan — urată cu mina Uricani linie mereu ascendentă. In trimes­
se allă pc primul loc in întrecere trul [ — 1.511 tone pe post. In tuna
■ Către mezina se indieaptă ocum aprilie — 1.549 tone pe post. După
toate privinţe. Si o dată cu ele $> situa(HJe Ja z/. după rezultatele ob­
, m — . ' r r ” ‘f a silei dc întrebări: ce lac cei de la ţinute de brigăzile conduse dc Con­
Uricani? Care sint „secretele“ re­ stantin Rudic (randamente constan­
j
»
■ r f f f 9 fj zultatelor pe care Ic obţin ? te 8 tone pe post,) Vasilc Manola-
P In maşinile care duc spre Uriconi che, Victor Circiunuiru, luna mai
V Z m •
* » ţ ? m M i r < ’ ■ L .J ; • !f_
- f - î WT r 1 Colaborare sau tîrguială?
Erau în total vreo opt ingineri, i sc demonstra câ n-arc dreptate. J
toţi cu munci dc răspundere. Repre­ Pina la urmă, cei dui ingineri care
zentau trei organisme des înrîhmc au reprezentat I C S.H. — Iuliu Coz- DupA co au con­
w r f i — lnţă-n faţă : beneficiar, constructor, ma şi Ghcorghc Fîiuînâ — au accep­ sumul o canlilf.tc n-
preci-abilfi de al­
tat să execute toate lucrările cerute,
proiectant. Respectiv,
reprezentau
W Combinatul siderurgic Hunedoara, dar s-au supărat şi au cerut neîntâr­ cool, doi lineri din
întreprinderea dc construcţii side­
ziat „ordin dc şantier” . Că au cerut
comuna
Vinerea,
rurgice Hunedoara şi Institutul de ordin dc şantier c firesc, dar nu-i fi­ raionul O răşlle: / N
t*
proiectarea laminoarclor. Veniseră rească poziţia inginerului Coz nu în Gheorghe Herlea /
chemaţi dc acelaşi interes : repararea discuţia cu proiectantul, cînd a re­ lui Simion şi Rs-
în ccl mai scurt timp a blumingu- fuzat colaborarea pc caic acesta i-a inus Gugerean şi-au
lui. Aşadar, o treabă cît sc poate propus-o. „Vă scutim dc propunerile rezolvat o neînţe­
dc importantă noastre" — a declarat el categoric. legere, luplindu-se
Asistînd la discuţiile cc s-au purtat Pc bună dreptate sc naşte între­ cu pomi lineri
aici nu ştiai ce să crezi însă : c vorba barea : ce urmăresc cei doi Ingineri smulgi de pe mar­
de colaborare sau pur şi simplu dc dc U I.C.S.H ? Vor lucrări cît mai ginea şoseloi.
tîrguială ? Beneficiarul susţinea că la­ puţine? Nu-şi dau scama că repara­
minorul trebuie reparat bine şi re­ ţia blumingului — agregat dc impor­
pede. Proiectantul era dc aceeaşi pă­ tanţă republicană — nu-I o lucrare
rere Constructorul — acelaşi lucru oarecare ? Cum de sc po: gîndi la
— numai că, după părerea exprima­ amînarca unor lucrări pcm.ru anul
- : 0 ' M X g j tă, s-ar putea face unele „remedieri" viitor ? Credem că ar fî bine să
caic să dureze „pînă la anul viiror" le demonstreze că n-au dreptate con­ A r
cînd vom mai vedea... In faţa refu­ ducerea întreprinderii şi comitetul «ic ^ n )
zului categoric al beneficiarului faţă partid de la I.C.S.H. Nu de alea, dar
dc aceste „propuneri", constructorul s-ar putea să mai susţină asemenea
a făcut uz dc cîceva ori dc formula : teorii, pentru că prilejuri vor mai
„Asta nu-i prevăzut în proiect". I avea.
S trăzi la rg i, lum inoase, a p a ila mente IrQ inice şi c o n lo iiu b ile — iată num ai clte v a d in a trib u te le n o u lu i
se scotea însă din mapă proiectul şi N . A .
oiqş qJ s id e iu rg iş tilo a d in C ă lă u . încercarea puterii