Page 94 - 1964-05

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2929

LA LOC DE CINSTE Cercuri

de citit
Tu parcul din centrul oraşului Alba lucru pentru că sensibilitatea lor, gus­ na Maior, din secţia croi, Teodora Ba-
I.Jia există v<n panou de onoare, la turile lor fine, dau , linia modernă a dilă şi Lcontina Gcomolean, din sec­ Şi în aceste zile cercurile de citit
vvo sint expuse fotografiile cîi.01 va dm produselor noastre, imprimmd acestora ţia prcgătit-cusut. Cu ochi experimen­ desfăşoară o bogată activitate. In cele
425 cercuri de citit cîtc funcţionează în
!ru r.aşii în întrecerea socialistă. dm ţinuta şi calitatea mult apreciată de taţi, controloarele de la croi veghează raionul Haţeg, au fose cuprinse peste
evidenţiaţi consecutiv şi pe anul cumpărători. Un exemplu concludent să nu iasă din secţie piese nccorcsptm- 10.000 femei. Aici ele îşi îmbogăţesc ni­
in curs. Printre fotografiile expuse se în acest sens îl oferă şefa de schimb zătoarc, cu defecte de suprafaţă sau velul de cunoştinţe generale. Femeile
c.c şi muncitori din fabrica de în- L ucreţia Stanciu, de la secţia pregătit de structura. Despre cele de la pregă- participante audiază conferinţe, citesc
vă!rl~..niiirc „Ardeleana". Din ramele — cusut feţe. Rar se îiuîmplă ca în tii-cusut se poate spune că aproape ni­ materiale dm presă pe teme de educaţie
|mnoului zîmbcsc chipuri de femei li- schimbul ei să se dea lucru de slabă ciodată n-au admis ca feţele să fie cetăţenească, ştiinţifice şi cu caracter
nerc sau aCcle trecute chiar de prima calitate, să râmîuă vreo muncitoare sub asamblate şi montate incorect, cusătu­ politic. In ultima perioadă s-au prezen­
(•■'■r-eţe. V.V/.îndu-lc, mulţi s-au oprit o sarcinile de plan. Explicaţia constă în rile să nu fie făcute după tipare sau tat în majoritatea cercurilor de citit
» ă şi nu citit scurtele caracterizări iautul că întotdeauna Lucreţia Stanciu executate defectuos. Acestora, cît şi materiale care au oglindit realizările ob­
din d aptul numelor Elena Udvari, ştie să organizeze judicios munca, chiar celorlalţi factori caic au contribuit la ţinute de oamenii muncii, sub condu­
cerea partidului, în toate domeniile de
Popa Măria I. Ana MoIJovan, Lucrc- şi atunci cîiul se întîmplă să lipsească realizarea unor produse de calitate, activitate.
trebuie să le atribuim meritul de a ne
lîa Stanciu şi altele. Insa niciodată ca­ vreo muncitoare. Lipsa vreunei femei fi bucurat de succes cu ocazia expoziţiei Cercurile de citit care au o activitate Colectivistele care lucrează în brigada legumicolă a G A.C. Aurel Via icu, din raionul Orăştie au aplicat în
racterizările lapidare nu vor putea să din schimb trece adeseori ca şi neob­ de prezentare a modelelor pentru se­ rodnică sînt cele din comunele Bcrtlic- viaţă cele învăţate Ia cursurile agrotehnice, reuşind astfel să obţină recolte bogate.
lot, Pui şi oraşul Haţeg.
IN EOTO : Colectivistele la rccoltacul spanacului.
redea o imagine ndevărară a muncii servată fiindcă din vreme, sub atenta zonul de vară şi toamnă, ce a avut loc MA1UA BRANIŞTEANU
desfăşurată de ele, de cele 25) anga­ ei îndrumare, s-au calificat peste 20 recent la Bucureşti. corespondentă
jate ale fabricii. Chiar afirmîiul că de femei la operaţii multiple. O sim­ Trebuie relevat şi meritul incontes­
tabil al muncitoarelor noastre în pri­ C®etrii®iBţIe la înfrumuseţarea.
toare muncitoarele noastre sînt antre­ pla înlocuire, determinată de cazurile
vinţa reducerii consumurilor specifi­
nate în întrecere, ca -41 din ele au în de forţă majoră, duce la eliminarea gî- ce de materiale, a preţului de cost. Cel
dreptul bancului de lucru drapele de tuirîloi tic producţie pe 2iua respectivă. $9.9)9 dm p. piele, care reprezintă eco­ Lectorate oraşului
evidenţiate pe primele patru luni din Şi apoi se mai poate spune despre ea ca nomia înregistrată pe *4 luni, a fost rea­ cu femeile
196-4, că 18 sînt purtătoare ale insig­ întruneşte adevărate calităţi pedagogi­ lizată şi cu aportul substanţial al mun­ In această primăvară oraşul Hune­ importanc de lucrări care să fie efec­ să se întreacă. Obiectiv ui întrecerii era
citoarelor Ana Moldovan, Parasclnva doara a fost cîmpul unor largi acţiuni de data aceasta frumosul. Fiecare' hnne-
nei de fruntaş în întrecerea din anul ce. Deseori, în schimb i-au fost repar­ Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor po­ tuate ilc către membrele comisiilor de
Schcau, Ana Magda, Măria Draşoveanu de muncă patriotică în vederea înfrumu­ femei din circumscripţii. Pentru a asi­ dorcan a fost în această primăvară ani­
196), tot nu se ponte forma o imagine tizate femei care la început nu dădeau litice, ştiinţifice şi cultural-educativc a seţării şi bunei gospodăriri a străzilor, gura reuşita acestor angajamente, co­ mat de dorinţa să-şi facă oraşul o gra­
•;i Ana Cîndca. In patru luni ele au eco­ femeilor, prin grija Comitetului raional
reală a preocupărilor lor, a aportului randamente «.lin cele mai bune. Insă ni- al femeilor din Orăştic s-au organizat cartierelor, paicuriior etc. Mii de side- misia economică de pe lingă comitetul dină plină cu flori şi verdeaţă, itcoiv-
nomisit S 104, 5 337, 5.0)7 3.119 şi res­
lor la înfăptuirea cu succes a sarcini­ cîodată n-a căutat să se disperseze de trei lectorate. Ele au fost organizate rurgişti şi constructori, toţi oamenii orăşenesc al femeilor a organizat o şe­ fortant şi recreativ.
pectiv 4.869 dm.p. piele, din care se pot două în oraşul Orăştic şi unul la Cu- muncii dm cetatea de oţel, au schimbat dinţă de lucru cu toate preşedintele de Statisticile întocmite cuprind cifre
lor de producţie, luate aceste lucrări ele, să le consiliere nccoiespunzătoarc. aspectul oraşului. întreaga acţiune s-a comisii din circumscripţii. Cu acest pri­ impresionante. Numai numărul femeilor
fabrica sute de perechi de încălţăminte. gir. In cadrul lectoratelor au fost cu­
ţi se dezvăluie fără rezerve numai dacă Dimpotrivă le-a urmărit şi îndrumat cu prinse 225 femei din circumscripţiile desfăşurat pe baza unui plan întocmit lej s-a prelucrat planul cu lucrările gos­ care au participat hi înfrumuseţarea
...De la panoul de onoare din oraş de sfatul popular şi aprobai de una din podăreşti şi de înl rumuscţe.ic ce ur­
te afli în mijlocul lor zi de zi Atunci gnjc pentru n le găsi locul potrivit de oraşelor respective. Lor le-au fost pre­ Hunedoarei se ridică la peste 4 1.500.
cît şi de la cel dm incinta fabricii zîm- date un număr de 14 lecţii pe diferite sesiunile sale. mau sa se execute cu contribuţia femei­ Ele au efectuat pînă la 1 Mai 97.500
îţi poţi da scama că peste jumătate din muncă. Şi fiecare dintre acestea s-a lor. Discuţiile purtate au fost entu­ ore de muncă patriotică, c.xecutîiul lu­
besc luminoase chipurile tovarăşelor teme Tematica interesantă cît şi buna La reuşita acţiunilor întreprinse a
producţia fabricii este realizată de ele, de simţit mîndrâ de atenţia ce le-a acor- desfăşurare a lectoratelor au făcut ca stat folosirea tuturor formelor organi­ ziaste. Femeile au venit cu angajamente crări a căror valoare trece de 540.000
Ecatcrina Vînt, Lucia Draghici, (olan­
femeile care în acelaşi timp sînt mun­ ilat-o, de sprijinul substanţial dat zi frecvenţa să fie în general bună. La zatorice, cît şi sprijinul primit din par­ mobilizatoare, cu propuneri valoroase. lei. E un bilanţ bogat, îmbucurător,
da Mărgincanu, Ludovica Maţegan, Va- aceasta şi-au adus contribuţia tov. Fc- tea organizaţiilor de masă. Sub îndru­ Printre altele s-a stabilit ca în întreg care vorbeşte do entuziasmul femeilor,
citoare, soţii şi mame. Plin mîimlc de zi, pentru a le învăţa temeinic me­
Icrîa Angclescu. Sînt zîmbete senine, hcîa Crişan, Manoara Drăgan şi Virgi- marea comitetului orăşenesc ele partid, anul 1964 lemeile să amenjjeze şi ex­ grija şi atenţia cc o dau pentru ca blo­
harnice ale lucrătoarelor din secţia pre­ serie. nica Bălan, responsabile ale lectoratelor. cu sprijinul grupelor de partid pe bloc tindă zone verzi pe 67,02 ha, să cu­ cul, casa, straila întreg oraşul să fie
care oglindesc pe feţele muncitoarelor reţe aleile pe 29.C00 m p. să întreţină
gătit — cusut feţe, a celor de la croi, Lucreţia Stanciu nu este singura mun­ De curbul la Orăştie a avut loc într-un sau străzi, sfatul popular a mobilizat mai frumos, nui bine gospodărit, mai
satisfacţia datoriei împlinite, a înde­ la diferitele lucrări mii de oameni ai zone verzi pe 10$ Iu. Cea mai valo­ primitor.
finisaj sau ştaitţă, se poate spune că trec citoare cu realizări deosebite de pro­ cadru festiv închiderea cursurilor lecto­ roasă propunere a fost cea privind lua­
plinirii conştiincioase a sarcinilor zil­ ratului. Cu acest prilej s-a prezentat muncii. Cine trece azi prin parcurile şi scua-
cu succes, că îşi dau examenul produ­ ducţie. Asemenea ci sînt şi controloa­ O contribuţie importantă şi-au adu­ rea sub patronajul comisiilor de femei rurile luate în îngrijire de unele comi­
nice de producţie un simpozion literar. Zilele acestea va
sele fabricii noastre. Am alrimat acest * ii rele de calitate Măria Munteanu, Ele- avea loc şi la Cugir închiderea festivă a s-o şi femeile dm oraşul Hunedoara, din circumscripţii a unor scuaruri, pen­ sii de femei din circumscripţii va con­
MAR IA VADEANU lectoratului. încă de la întocmirea planului de ac­ tru întreţinerea lor în tot timpul anu­ stata cu siguranţă că hariucîle gospo­
inginer şef Ia fabrica lui. Astfel, au fose luate în patronaj dine dau viaţă * angajamcntvilui luat.
MARIA HERLEA ţiuni gospodăreşti şi de înfrumuseţare, scuarul de la spitalul de contagioşi, din Este fără doar şi poate meritul tovară­
„Ardeleana" Alba lulia corespondentă comitetul orăşenesc a extras un volum faţa teatrului, din spatele găm, parcul şei Mana Tauner, Iuliana Munteanu,
C iU P A S I U N E de pildă ca de îngrijirea parcului Coi vi­ Oiilia Radovlci, Aurora Gosiian, lu-
Corvinul şi Piaţa Libertăţii. S-a stabilit
liana Mihăilcscu,
Ana Nagy şi altor
L i f l n w i»iw nul să se ocupe femeile dm circum­ multora ca ele, care prin exemplul per­
In cadrul cehii
Uneori, in clipele de răqaz, /nc- şt Ai tur, copiii eh care îi aduc mul­ de-al Vil-lca con­ scripţiile unde sînt preşedinte tov. Ele­ sonal au mobilizat mii de femei.
dicul, Maigatela Mitea scuti le tlin- te Izului ii şi se qindeşte tti ucelcuşi curs al tormo(iilut na Rejeb şi Ana Rocher, de scuarul Desigur că în această perioadă s-a
tr-un sertar mai mn/te plicuri cu Io- bucui ii \ Or ui eu şi părinţii noilor artistice de ama­ din Piaţa Libertăţii comisiile unde sînt acumulat o experienţă oarecare, l'cn-
ingraţii. Dintre ele alege citeva pe născuţi. In plus pun I rulat ca atentă tori un reuşit pro­ preşedinte iov. M. ’Jopliccanu şi V. tru cunoaşterea şi generalizarea ei Co­
care le priveşte cu un zîmbcl Rug. a copiilor născuli s-u reuşii Să se gram a prezentat Ţîrlca etc. mitetul orăşenesc tic femei a organizac
Sini totogrutiilc unor copii, bă ie li rtulucă mult iiiurlalitutea nconatala. Şi brirfudu artistică Dar pentru reuşita acţiunilor propuse o şedinţă în cadrul căreia tov. Marga­
şi lelile, trimise de părinţii lor in Murt/arcla Miteu duce şi <> sus­ de agilafic din ca­ era necesară o mobilizare cît mai mare reta Distrian, Măria Ben şi Mana D.i-
semn de mulpimirc. Una dintre ele ţinută activitute obştească. Ca mem­ drul lî.R.P.R. din a femeilor. Pe lingă adunările cetăţe­ vid, preşedinte de comisii pe circum­
ii este ce a mai d turtă liste tutori ta­ bru a Comitetului raionul Albu al Deva. Ca urnturc, neşti la care au participat, femeile au scripţii au prezentat informări. Şedin­
lia micu[ului Murius lltenie dm femeilor, se ocupă fn mod deosebit ea a ixirticipai şi luat cunoştinţă de sarcinile cc le revin ţa a constituit prilej de bogate învă­
Geuarpu in virstâ de 4 am. liăiu- de probleme sanitare. Pentru răspân­ la /uza rcrfinnală în această acţiune dcoscbic de impor­ ţăminte.
Iul evle bine dezvolt ut şi taie dtă- direa cnnoştmtetOf sanitare in rin- care s-u desfăşurat tantă j j în discuţiile cu preşedintele Sînt rezultate care bucură pe fiecare
r/(t|. M urt/arcla Mdta işi aduce dul fetnedbr/ pel,li)fljaJ<ftl'c Forme au zilele ttcculc la comisiilor din circumscripţii. în parte, rezultate care îndeamnă fe­
acum aminle cum arăta Alur/ux ai lost organizate in raionul All)a n Haţeg. Măsurile luate, întreaga munca des­ meile să depună toată priceperea şî
nutru ani in turnă. Măritiş s-a năs­ cursuri „periuţa mamei“ urmate de IX FOTOGRA­ făşurată ile comisiile de femei, s-au do­ hărnicia lor astfel ca oraşul Hunedoa­
cu/ imatur avind o tfrculule de mi­ \ tiloatelc mame. FIE: O scenă dm vedit deosebit de rodnice împreună cu ra, să fic pe lîngâ cel mai marc cen­
ni. n 1,400 litp Purinld lui nu mai . Ca să ajungi în salut Inuri, tic- timpul pror/ramu- responsabilii comitetelor de bloc sau tru siderurgie al ţării şî unul din cele
uveuu mei u speranţă că va trăi. To­ buic sa parcurgi o distantă aprecia­ hti brigăzii artisti­ străzi, cu sprijinul deputaţilor, aproa­ mai frumoase oraşe. Alături de toţi hu-
tuşi l-au adus la spitalul de copii bila pe jos. Salul este aşe/ut intr-o ce de agitaţie de pe zilnic s-au organizat ieşiri la ame­ neilorcniî, femeile îşi vor aduce din
din Alba Itdia unde era medic Mar­ rcoiune de munte la hotarul raio­ Iu B.R.P.R. Deva. najarea zonelor verzi, a parcurilor, ale­ plin contribuţia.
gareta Milea. Timp de dauă luni nului. Maigarela Albea insă nu u ilor, la înfrumuseţarea oraşului. Intre ELENA VERUUNCU
Marriareh Miteu n-a avut linişte. dai înapoi. Ştia că acolo o uşlcuplă comisiile de femei, ca ele altfel între preşedinta Comitetului orăşenesc
Peniiu salvarea copilului o lacut multe temei. Trebuia să (ină o con- toate circumscripţiile, străzile şi blocu­ regional al femeilor
apel la inale cunoştinţele acumu­ lcrin/ă rtespre suicmă şt intrem- rile din Hunedoara, locatarii au pornit Hunedoara
late. Si a reuşit. Iar cind copilul a nctea ei. Cind a văzut câ majori­
crescut, părinţii Iul s-au rpndil să tatea femeilor din sat o aşteptau Colectivistele exemple Colectează
trimită medicului lotorpalia însu­ txocă ii pierise oboseala.
ti* a de citeva cu\ inie de mulţumite. fier vechi Mîini harnice
— Să mai \ cnifi pe la noi — i an
Margareta Milea lucrca/ă şi in spus la despărţire lemeile din Inuri. în muncă
preiau ca merite pediatru la matei - Conferinţe a semănătoare au lost Din Iniţiativa Comitetului comunal al In oricare din oraşele şi satele regiu­ milioanele de flori, arbori şî arbuşti or­
nilalea din Alba luliu, sec/in nou liniile în multe sate ale r a ionului femeilor din Zam, raionul llia, într-una nii noastre ai fi poposit în această pri­ namentali plantaţi sînt mărturie a hăr­
născuli. I ii cei uproupe J3 ani rlc Alba Peste tot Alri'c/arc/a Al iţea a In fiecare adunare generală, sau singură o semănătoare 2 S P C.-2 din duminicile trecute s-a organizat o zi măvară, participarea în masă a femei­ niciei femeilor.
cind îndeplineşte lunci ia de medic, lost primită ru căhlură. Totuşi cind atunci cind se face bilanţul muncii pentru însaminţalul porumbului pe a colectării fierului vechi. Cu acest pri­ lor la acţiunile gospodăreşti şi de înfru­ Citeva cifre sînt concludente în
a huilnit dilciite cazuri pe cate Ic-a o întrebi care a lost teu mai mare anuale, sini amintite foarte multe toate cele 30 hectare situate în lej femeile dm comuna Zam au colectat museţare reţineau atenţia Pe grupe de această privinţă. De la începutul anului
tratat cu pasiune. Recent, un copil satisfac/te de pi na acum, In ce pri­ nume de feme: fruntaşe ale recen­ punctul numit „Ţarina de jos . Ma­ cantitatea de 1.500 kg. Iier vechi, ve­ casc, străzi, blocuri şi cartiere, femeile, şi pînă acum la acţiunile de muncă pa­
din tiarăbanf a fost născut la do­ veşte urtivHulea ptolesională. .se telor bogate. Şi, e şi Itrese, deoarece na Roncea care de 6 ani lucrează la nind astfel în sprijinul creşterii produc­ la îndemnul comisiilor de femei şi al triotică pentru înfrumuseţarea şî gos­
ţiei de oţel în oţclănilc
huncdorcnc.
miciliu. Im allarea acestei veşti a opreşte Iu un caz considerat mm la gospodăria colectiva din comuna ierma de porci a realizai de la în Cele mai harnice au fost tov. Măria deputaţilor au pornit alături de ceilalţi podărirea satelor şi oraşelor au partici­
aparte. pat 1)2.C00 femei, care au efectuat lu­
fost trimisă autosatvarea ca să aducă llia, ponderea braţelor de muncă o cepului anului şi pînă in prezent Moţ, Moria Dragomir, Eiconora Mun­ oameni ai muncii să schimbe faţa ora­ crări a căror valoare trece de
la spital mama şi copilul. Rudele — Cu iin an şi jumătate fn urmă reprezintă lemeile. Ele sint prezen­ peste 220 zile muncă. teanu, Măria Arlam, Viorica Tisan, Zoc şului sau satului, să-l îmbrace în haină 2.352 000 le.
— spune iov. Milea — n venit Iu nouă aşa cum se cuvine pentru a în-
teineit s-au ojhis. Rină la urmă însă maternitate o femeie cevri moi în te mereu, acolo unde se hotărăşte La Ierma de vaci lucrează de ase­ Eetrică, Domnie; Ficraru şi Ana Cri­ tîmpina marca sărbătoare de la 2) Cele mai bune rezultate în cadrul
a trebuit sd meargă la maicrniiale. \ irstă Ea a avut o naşlcie r/rea. soarta producţiei vesel.i/e şi ani­ menea multe femei ca Aurelia Dane. şan. August. Sutele ile mii ele metri pătraţi acţiunilor întreprinse le-au obţinut fe­
meile dm oraşul Brad,
Ctnd Margareta Milea a consultai Pină la urmă copilul s-u născut cu male Acest lucru e confirmai şt de Zoica Marian şi altele, care pun mult VICTORIA TODONI de zone verzi amenajate şi întreţinute, Orăştic. Petroşani şi
corespondentă
copilul, şi-a dat seama cd arc in­ o mină Iradmato şi hemoragie ce­ prezenţa multora o in ele la panoul suflet in meseria de îngrijitoare-
fecţie cmbellcală. Dacă nu-l aducea rebrală. Lta nevoie de transfuzie. de onoare al evidenţiaţilor ui u)tre­ mulgătoare. De aceea producţia de
lapte e in continuă creştere iar fo­
la maternitate copilul murea. Dula- La copiii nou născuli transhrzia se cerea socialistă tografiile acestor lemei au fost afi-
rltâ atenflel cu care a lost tratai in tace toarte r/tcu deoarece venele Ana Marian, tlisabela Crişan, Eli- ;ale la />«inou/ de onoare fJJrmârr de onoare
timp de 10 zile s-a lăcut bine. sini toarte ptăpindc. Pîna la urmă sabelj Miclea şi altele, sînt doar Se poale vorbi şi de echipa le
Asemenea exemple se moi pol tiu. am reuşit Acum copilul este mate, gumicolă formată numai din temei
citeva nume de colectiviste care
căct Margatcla Milea a trutal In are un an şi jumătate. De a le ori prin munca depusă (ac cinste în­ care pînă acum au plantat legume
timpul anilor sute de copii nou îl văd pnn oraş cum se jaacă sitnr <i zarzavaturi pe o suprafaţă de 12
tregului colectiv. Cu toate că sint
născuţi. Dar şi satislacliile au lost i. mute Izucurie hectare In prezent colectiviste ca
în puterea vîrstei şi trebuie s.î re Simina Dănifă, Eufinia Bota, Felicia
dintre cele mai maţi. Eu ştie ce in- Lste bucuria muncii împlinite a
scatnnă pentru părinţi un copil. De medicului care verihează tot tim­ zolve şi alilea probleme familiare, loma şi altele se ocupă cu multă
cile ori are de tralal un caz nun pul la să nă tute-a noilor născuţi. totuşi ele solicită să lucreze acolo dragoste de îng/i/irea culturilor le­
grav fşi aduce aminle de Victo/ia V. AL.liU unde este mai greu Clisabeta Crişan gumicole Rina acum, ele au şi exe­
de pildă, este aceea care a dirijat cutat prăşilul pe o suprafaţă de 5
hectare.
Demn de remarcai este şi faptul
că întreaga suprafaţă de 408 hecta­
re cultivată cu păioase a fost plivită
de buruieni numai de către femei.
De la o asemenea acţiune menita să
asigure sporirea producţiei la hec­
tar nu au lipsit nici colectivistele
mai in vîrslă ca Eva Miclea care are SUSANA TUTELEA ILEANA STIRC Vi.LG* -.IC/i DOBROTA
peste 00 de ani, Marta Crişan şi sortatoare la fabrica de liînic din Pe- muncitoare la fabrica chimică din profesoară Ia Şcoala de R ani Gurasada,
Emilia lacob care de curînd au îm­ treşti. Orăştie raionul llia.
plinit SO de ani ele
La gospodăria colectivă din Iha
ca şi în celelalte gospodării se lu­
crează intens fa întreţinerea cullu- ţ
iilor praşitoare, unde majoritatea J
participanţilor la munca sint tot le- |
meile Lle se străduiesc să execute j
numai lucrări de calitate ceea ce J
constituie o garanţie a obţinerii unor
recolte sporite in acest an. Cu toa­
te că. datorită timpului ploios, lu­
crările de întreţinere a culturilor au
început mai tîrziu ca in alţi ani (o- j
tuşi prin hărnicia colectivistelor aici
s-au prăşit pină in ziua de 28 mai
40 hectare cu porumb, W hectare
cu cartofi, întreaga suprafaţă de 8 ELENA CONTOR MARJOARA LAZARONI VICTORIA OPREAN
Deocamdată obiectivul aparatului a surprins un moment din timpul pregătirii echipierelor sanitare colectivistă la G. A. C. Miccşti, raio­ colectivistă la G. A. C. Toteşti, raio­ colectivistă la G. A. C. Roşcani, raio­
din comuna Vmţul de jos, raionul Alba. Pregătirile ce le fac vor permite ca la nevoie să acorde un prim hectare cu floarea-soarelui etc. nul Haţeg. nul llia.
ajutor calificat. I. M. nul Alba.
-