Page 95 - 1964-05
P. 95
D ram ul socialism ului
N.. 2?29
O ştafetă străbate Valea Jiului A G IE N iG> A
La sfîrşit de (Urmare din pag. l-a) ! CINEMA Ic; 8,06 Melodii populare; 8,30 Tea microfon: „Femeia îndărătnică"; 21,30
Am îndrăgit o melodic emisiune
tru ta microfon pentru copii „Păca
31 MAI 1964 lă"; 11,03 Scene şi dansuri din ope dc muzică uşoară romîncaseâ; 22,20
deşi An/noasa este la 20 dc km de Pe cîmpul de cărbune din adln- DEVA: Şeherezada — clncmalo- rete; 11,30 Noi înregistrări de mu Muzică uşoară indoneziana; 22,îO
Muzică tic dans.
Pentru rezultate @ti. hune. părtare de Lonca — cd nici s-ou citri s-a obfinut, in Valea Jiului, o gtalul „Palria”; Cum stăm tinere? — zică populară; 12,00 Interpreţi dc
muzică uşoară; 12,35 Pagini orches
mai
recoltă bogată (mai bine de 45.000
obţinui tc2Ullalc dintre cele
cinematograful „Aria"; PETROŞANI:
cît mai frumoase bune in aplicarea iniţiativei „două tone cărbune peste plan in 4 luni). Dezrădăcinai ii — cînemalogralul trale dm opere; 13,10 Dc toate pen Buletin meteorologic.
tru toţi; 14,00 Muzică populară ce
cimpuii de cărbune pe schimb
si
O recoltă in cu te priceperea şi ini
Ţonlru inchcictcn cu succes a fi (oue te. aripă dc abataj". Allind că allii au ţiativa minerilor au stal in prima „ Ucpublicu" ; A treia repriză — c i - rută de ascult.uori; 15,00 Din viaţa PENTRU 24 DE ORE
nemutogiolul „7 Noiembrie", ALBA
anului şcolar, conducerea Scolii de reuşit s o pună mai bine la puncl, Unic a acestei bătălii. O recoltă i»> IUUA : Cascada diavolului — c / n e - satelor patriei; 15,20 Program Vreme nestabilă cu cerul mai mult
H ani din l.uncoiul dc Jos, raionul cei din Amnoasa tm s-au reţinut sd care s-au înscris şi multe recorduri mulorjtaiul „Victoria" ; Podul — ci- muzical dcdicac fruntaşilor dc pc noros ziua, cînd local vor cădea a-
Brad, pe baza planului inlocmil, Cine a muncit dc ta începutul a- meargă să înveţe. Şi au avui In şi care a scos la iveală noi şi noi netnologialul „23 August" ; SEBEŞ: verse însoţite dc descărcări elec
aualizcu/.u săplăminal silu:i(ia la nului cu sîrguinţă zi dc zi, acum cu tr-adevăr ce învăţa Moisc Dane iu, metode dc muncă, metode care sc Viaţa sportivă — cinematograful ogoare ; 17,00 Transmisiune spor trice. Vimul va sufla moderat din
învăţătură a elevilor şi ia măsuri lege roade bogate. Eforturile sîiu a cărui brigadă a obţinui constant cer să hc cunoscute dc toţi minerii. „Progresul" ; i V u - f l o c pentru al trei tivă; 19,00 Cărţi cart vă aş sectorul sud-vest. Temperaturii aeru
pentru lichidarea neajunsurilor ce răsplătite prin note bune şt prin sa viteze dc înaintare de peste 180 m.l. Ion Cişlaru, un linău miner, împreu lea — cinematograful „Sebeşul“ ; teaptă; 19,30 Melodii populare; 19,45 lui ziua va fi cuprinsă între 22 şi 27
se Inc simţite. Pe baia «cc/uioşi tisfacţia datoriei împlinite, prin pe lună — le-a împărtăşit în amă na cu brigada pe cate o conduce, ORAŞTlE: Un suris in plină wiru — Muzică de estradă; 20,05 Teatru la grade, iar noaptea între 8 şi 14 grade.
plan, au loe asistenţe Şi inlerusis- mulţumirea părinţilor. nunt — pe orc şi minute — cum Işi a doborit toate recordurile Văii cinematograful „ Patria“ ; Priveşte
icnţe, consullaţii Iu dilcrilc obiec organizează munca. Dar oaspeţii au Jiului la avansare în abalujelc ca inapot cn minic — cinemaloqtalul
te, vizilc ale diriginţ Hor la domi Elevii dc mai jos, datorită muncii aflat şi altele din „sccrefele*' vite meră: 2/0 m.l. pe lună. Peste Jiu, „Plăcură"; HAŢEG: O li asia dtuqos-
ciliul elevilor ele. depuse, au obţinut în toate cele trei zelor mari dc avansate. Au aliat dc Iu Aiunoasa, intr-un abataj Ironlal. tc ? — cincmclogralul „Popular";
Conducerea şcolii urmăreşte In- trimestre numai note bune şi ioar- pildă că schimburile preiau lucrul Ion David a „bălul" recordurile de BRAD: Jurnalul Annei Pranch — EXPLOATAREA MINIERĂ MMNCELUL MIC
dcai>:oapc ca elevii şi cadrele di tc bune. din mers (schimbul dc dimineaţa avansare in abatajele Ironlulc : 56 c i n c m a / o r / r u l u / „Sfcoua roşie" ;
dactice să nu lie supraîncărcaţi in ptcgălcşlc in întregime malcrinlclc m.l. pe lună. Minele Vulcan şi Lu- ILIz\ : Paşi spre lună — cinemato- RAIONUL IUA REG. HUNEDOARA
aceasta perioadă cu alte sarerni şi frontul dc lucru pentru schimbul peni au şi ele recordurile lot. tnchi- grolul „Lumina'’.
care ar prejudicia calitatea Invâţă- i W - W W C — • următor), că puşcarca sc iacc pe puiţi-vă pe toţi aceşti oameni sirinşi
minlului. baza unui qrahe eşalonai pe orc 5i la un loc, impărtăşindu şi unii al- RADIO
FLORIN DENEA corespondent că in acest lei nu se pierde nici loru cxpcrîcnţu şi metodele lor de 31 MAI 1964
un mintii dc lucru, că sistemul dc muncă. PROGRAMUL 1: 6,00 Concert dc
acraj este asllcl conceput Incit ii Dc lapt u/i asemenea eveniment — artificieri autorizaţi pen’ru puşcarea electrică;
dimineaţă; 7,IC Dansuri simfonice dc
Grijă faţă de fiecare a/u/ă pe mineri să muncească mai oic loc azi in Vutca Jiului cu pri compozitori romîni; 7,45 „Mi-c dra — mineri;
elev spornic. A lost — ca să inlosim ex lejul sesiunii şliinţilicc a şelilor de gă stema ţării mele" — emisiune dc — ajutori mineri;
presia oaspeţilor — „un schimb dc brigăzi. Jlcţincţi: şeii dc brigadă sc cîncecc; 8,00 Sumarul presei ccntra- — necalificaţi ;
In cadrul consiliilor pedagogice experienţă îain". întrunesc în sesiuni ştiin/ilicef — electricieni;
de la şcolile tic ti uni dm Tolcşli — lăcătuşi.
şi Livadea, raionul Haţeg, cute au Solicitatorii vor prezenta actele necesare.
nuu/ loc recent, au lost puse in a XX a aniversare" organizată dc Lămuriri suplimentare se dau la telefon Brânişca 13.
dezbaterea colectivelor de prolc- U.C.F.S. Braşov.
son probleme privind încheierea Desfăşurat după cîtcva zile dc ploaie,
cu bune rczuHatc a anului şerdur, concursul şi-a mărit dificultatea, ccrînd
A lost scos cu acest prilej In evi participanţilor o mare atenţie pentru UZINELE CONSTRUCTOARE DE MAŞINI
denţă lapiul că situaţia la invuţă- ■ asigurarea securităţii echipelor. Deşi
turu a elevilor este din ce in ce JJ N** % handicapaţi de lipsa dc cunoaştere a
moi bună, lecţiile de recapitulate OPREANU MARIA traseelor, hunedorenii nu s-au descura „7 NOIEMBRIE'* CRAIQVfl
sini bine pregătite. şedinţele cu elevă în clasa a Vl-a la Şcoala de jat fiind hotărîţi să cîştigc, fapt caic
put iuţii pe clase se ţin cordotm 8 ani ar. J Petroşani. Cam pionatul regional mit concurenţii Florca Cristian, Ignat s-a petrecut înainte dc epuizarea celor Strada /. C. Friniu tir. 3
pin ni licăr ii. Dane, Constanţa Nemeş, Ioana VI,ad, şase ore cît a durat întrecerea.
S-a atras atenţia cudrclor didac wm d e f o t b a l, ju n io r i Vladnnir Dan şi mulţi alţi concurenţi. tacă clasamentul primelor trei locuri:
tice dc a se ocupa dc liecaic elev Echipele dc juniori sînt în plină des I. Siderurgistul Hunedoara — 144 a n g a je a z ă «le u rg e n tă :
In puric, dc a acotrh maximum dc făşurare a campionatului. In general sc S. li ALOI puncte; II Dinamo Braşov — 132
ajutor celor rămaşi In urmă. corespondent puncte; I(1. Creaţia Braşov — 78 puncte.
poate aprecia că /aţă dc anii trecuţi Călan: Stadionul ,,Victoria" dm C5- Victoria sidci urgiştilor, reprezentaţi — macaragii calificaţi.
AUREL ANCA- corespondent asociaţiile sportive dau mai multă aten lan a Ircmăt.u în acea dimineaţă dc ti dc aplmiştii Ririşan Ahel, Bombă Va-
ţie pregătirii cadrelor viitoare ale fot nereţe. Zeci dc tineri atleţi şi-au dispu silc, Halmagyi losif şi Nagy Nicolac, (nform ajii supiâm^nlarc se pol lua c'e la serviciu
Pregătiri intense balului din regiune. Totuşi unele echi tat întîiecatca pc pista stadionului. Cele este deosebit de valoroasă întrucît ei personal şi form area cadrelor d.n uzină.
pe neglijează acest lucru. Ele prezintă mai bune rezultate în întreceri le-au au întrecut echipa clubului Dinamo
l,a Şcoala „Dr. Pcltu Groz.u" din echipe slah pregătite, rmeon improvi obţinut tinerii atleţi Nicolac Moldovan, Braşov, campioană republicană a anu
Deva, )>toblcmclc privind încheierea zate. Numai aşa se explică dc ce aso Roman Moisc şi alţii. lui 1963.
cu succes a anului şerdur au lost ciaţii caro au echipele dc seniori în AL. TUZA In prezent secţia tic alpinism din Hu TRUSTUL m in ie r d e v a
discu/ntc atil in consiliul pedago frur.ica clasamentului, la juniori stau corespondent nedoara sc pregăteşte asiduu pentru eta
gic, cil şi in grupu sindicală. Cu în coadă. Dc asemenea, din cauză că pele de vară ale Al pin iadei republicane,
acest prilej, profesorii, luind cu- foile dc arbitraj nu sînt trimise la Haţeg: Tineri şi tinere din 7 asocia pentru etapa finală şi pentru festivalul angajează muncitori calificaţi In meseriile
vintul, şi-uti expus din metodele timp, clasamentul nu cuprinde toate ţii sportive ale raionului Haţeg şi-au internaţional dc alpinism al R. P R.
şi procedeele tor privind sistemuli- jocurile. Este necesar deci ca tovarăşii dat întîlnirc în cadrul întrecerilor atle la care vor participa, pc lingă secţiile
y.urca materiei, organizarea lecţiilor din colegiul regional dc arbitri să tra tice ale campionatului R.P.R. de ju fruntaşe din ţară şi alpinişti din @ Lăcătuşi
dc sinteză, pregătirea lor pentiu T1BER1U BEDEA gă la răspundere pc cei care neglijea niori. Prin dîrzcnia lor, întrecerile au U.R.S S.. R P. Bulgaria, R S.F Iugosla Electricieni
Icclii. ză trimiterea foilor dc arbitraj fost urmărite cu deosebit interes. Prin via, R S Cehoslovacia ere. Festivalul
In această perioadă comisiile mc- dic din Simcria. După etapa dc i duminică, clasamentul tre noii campioni ai raionului sc nu este închinat zilei dc 23 August, săr © Kanipulan{i gaze
V *1. 1 1 1 yt IX/I latului 1 V J
todice şi-au intensificat intcn O.S 1S - pp v P .M 1. 1 n m m n n \u u i ri*° înnn) cir mninn se mără Joan Cctiţă, Opric Gruia, Du bătoarea eliberării patriei.
/enfcîcr iar conducerea şcolii llf- prezintă astfel: mitru Nistor, Andrei Scorobctc şi alţii. PICHIU DAN © Sudori I
mă kşlc zilnic pregătirea lecl iilor N. SBUCHEA antrenor dc alpinism © Şam olori
prin clectuarea controlului la cla- j] 1. Aurul Brad 21 18 l 2 58:.17 37 corespondent
V
4b 1
să. Inccpînrl de la î Mut. dc două ■ 'mSu 7 • 7 t 4ty t - 2. Rcfiaci:. Alba 22 12 7 3 56: 32 31 InflîincYe arn’cată Angajările se fac la Direcţia Trustului minier
i * L* ,
ori pe săptăminu. conducerea şcu- a w ia p r r ■» 3. Retez. H-VţCg 20 13 2 5 50:26 28 Alpinism
Iii analizează situaţia notării clc- 4. Min. Vulcan 20 11 2 7 41::26 26 Joi după-amiază a avut loc pc sta Deva Piaţa Unirii nr, 0 pentru noua Uzină de
vilor. Acolo unde sc constată c > no- y 5. jiul H Petri la 19 10 2 7 43:;32 22 Secţia dc alpinism a A. S. SideruT- dionul „Cetate” dm Deva o întilnire
turc netitmică, se stă dc vorbă cu 6. Pai îng. Lonca 21 10 0 11 41::32 20 gistul, clasată în etapa dc iarnă a Al- amicală dc fotbal între echipele Mine p epurare din Teliuc.
ptolesninl in cauză şi sc iau mă- t ’* v 7. Min. Ghelir 19 9 2 8 30:22 20 pimadci republicane pc locul I, la ega rul ilîn localitate şi Aurul Brad. jucînd
sittt pentru intăiumreu acestei; dc- 8. Constr. Hun. 19 S 3 8 39 39 19 litate dc puncte cu Casa ofiţerilor Bra mai legat formaţia din Brad a cîştîgnt
licienţc. ,7 9. Textila Sebeş 21 7 4 10 31 :50 18 şov, Dinimo Braşov şi Metalul Cluj, cu scopul de 10 prin golul înscris de
Conducerea şcolii, pc buza unci 10. Mm. A nin. 20 7 2 11 29:37 16 a participat în această lună 1a „Cupa Roman in prima repriză.
cvitlcnlc pc clase, urmăreşte evo- 11. Dacia Orăştic 22 7 1 14 28:4S 15 Exploatarea minieră „Motru11 j
hrtia luluror elevilor rămaşi in J m T 12. Min. Teliuc 21 7 0 14 40:60 14
u mă la învăţătură şi împreună '-u 13. CFR. Simen;L 21 5 2 14 ÎS:56 12
n r
rliriginţii, cu ceilalţi profesori sta- - M
hileşte larmele dc ajutorare a accs- * f n— M i i [n i r e c e r i . aJ. e fftc e ; cu sediul în comuna Pioştma, raionul Baia de Aramă,
tor elevi.
TEODORA VLĂICONI regiunea Oltenia, fe'efon nr. 1-5 a- Broşfeni
S. L1V1U corespondent elevă in clasa a IX-a la Şcoala me Iii mai multe localităţi din regiune,
die din Haţeg. cei mai tineri atleţi din cadrul asocia
ţiilor sportive s-an întrecut în cauiul A n g a j e a z ă
Recapitularea finală campionatului republican de juniori faza
pc raion s/.u oraş regional, lata cîtcva
Conducerea Şcolii dc ti ani din aspecte dc la aceste întreceri. m uncitori calificaţi în specialitatea
Dcmsuş. tuianul Haţcq, şi cadrele Petroşani: La startul întrecerilor s-au
didactice, sprijinite îndeaproape de adunat peste HO juniori. Buna organi
orqani/.atiu dc partid din şcoală, zare a competiţiei cît şi timpul frumos — ffîfiBBBCrS %
depun in accaslu perioada o muncă au contribuit la înregistrarea unor re
susţinută pentru a organiza cil mai zultate îu general bune, avînd în vedere — a q a fid o ro B nalfiB era
bine lecţiile de recapitulare linalu. că a fost şi primul concurs al anului. CJ
Infclcgind însemnătatea deose Multe asociaţii sportive s-au prezentat
bită a recapitulării, prolcsorii sini cu loturi bine pregătite, ceea cc a dac — c E e c t r î i- S ă e ă la s ş a «3c a e s is iii
preocupaţi să găsească şi să aplice întrecerilor un caracter dîrz. Astlcl au
cele mai clicicnic metode pentru Se asigură:
tidinciica. sislcmalh.arca şi gene fost loturile Şcolii medii Petroşani
(prof. V. Pintca), Şcolii medii Lupcni
ralizarea cunoştinţelor elevilor. Ei
rotila să înlăture lacunele din cu (prof. M. Niclnicscu), Şcolii pro — locuinţă corespunzătoare
nnş/mfclc unora, adincind şi lăr fesionale Lupcni (prof. M Golu-
gind problemele impnrtunlc însu w m m î bov) şi Şcolii medii Lonca (prof. 1. Prezentarea spre angajare se poate face fără
şite maţ greu sau contuz pc par Covaci) Slab s-a prezentat Şcoala pro-
cul sul anului. ROD1CA BARBU le.Monală din Petroşani, care a prezen
elevă în clasa a X-a la Şcoala mc- i tat doar un singur concurent, deşi în o prealabilă comunicare.
V. BIROU corespondent die din Haţeg. scrisese iniţial 12. In cadrul orelor dc practica elevul Victor Grîvci dc la Şcoala profesionali
Cele mai bune rezultate le-au obţi- dîn Simcria acordă o mate atenţie caii taţii lucrărilor.
PE TEME DE P A R T I D noduce şi iniţia în multiplele proble dc partid într-una din plenarele sale, lor pc care doresc să Ic asculte în anul
me pe caic Ic ridică profesia dc inginer. a propus rectoratului să analizeze mo universitar viitor în cadrul învăţămîn-
Pc această linie merită a fi evidenţiate dul în caic este respectata corelaţia tultu politic U.T.M.
Organizafia de partid din Institui simpozioanele organizate dc catedrele dintre diferite dcscipline care sc predau, dc partid dm inseicuc modului în care
Aceeaşi atenţie a acordac organizaţia
cuantumul dc cunoştinţe necesar ji re
de electrotehnică, săpări miniere, mate
matică, expunerea tov. prof. Covaci glementarea elaborării unor referate dc studenţii participă şi îşi însuşesc cunoş
şi procesul instructiv-edueativ Ştefan privind lucrările unui congres laborator. Această iniţiativă a găsit o tinţele prcdaec la materiile de ştiinţe so
ciale. Din analiza făcută dc comitetul
apreciere unanimă in rîndul cadrelor di
minier şi altele.
Vitrinele cu noutăţi ştiinţifice din dactice şi al studenţilor. dc partid s-a desprins concluzia câ
Programul însuflcţiior elaborat dc Una din laturile principale ale acti ganizaţiile dc partid pc lima sprijinirii 7 inînd scama că mai ales în anul I cadrul institutului au constituit un sti O latură importantă a muncii policî- majoritatea studenţilor îşi însuşesc cu
Congresul al lll-lea a! I'.M.R. cu pri vităţii politico ideologice o reprezintă conducczii institutului şi a facultăţilor sc cer metode specifice impuse dc deo mulent în trezirea interesului pentru co-idcoiogicc a organizaţiilor dc partid noştinţele predate, iar pentru remedie
vire |.\ dcsăvîrşirca construirii socialis stimularea interesului studenţilor peium pentru organizarea mai bună. la un ni sebirile care există intre modul dc a un studiu mai profund a cunoştinţe din învăţămîntul superior o reprezintă rea unor lipsuri cum ar fi studierea
mului, progresul necontenit al ştiinţei însuşirea temeinică a ştiinţei şi tehnicii vel superior a procesului instructiv sc studia in învăţămîntul mediu şi ccl lor predate la cursuri şi seminarii. activitatea tot mai largă dc răspîndirc insuficientă a materialului bibliografic
şi tehnicii contemporane implică ridi 1 Tn în el scama dc aceasta, comitetul de oglinocşie în creşterea nivelului dc pre superior, din iniţiativa comitetului dc lot pc linia mobilizării studenţilor a marxism-lcninismului, intensificai ca sau uncie cazuri dc absentate dc la orc,
carea permanentă a nivelului invâţămin- partid dm institut a îndrumat organi gătire a studenţilor. Ceea ec a devenit partid au fost organizate dc către orga la o temeinică pregătire a fost necesar muncii cultural-cducativc în vederea s-a indicat ca în cadrul adunărilor ge
tului superior, chemat să pregătească zaţiile de partid să se preocupe continuu caracteristic în atitudinea studenţilor nizaţia U.T.M. şi Asociaţia studenţilor să fie organizate concursuri profesio îmbogăţirii orizontului cultural, a sta nerale dc partid şi U.T.M. sâ fie subli
specialişti hotărîţi să-şi pună întreaga de ridicarea nivelului de cunoştinţe al este un tot mai puternic simţ dc răs întîlniri ale studenţilor din primul an nale la disciplinele dc mecanică, mate tornicirii trăsăturilor moralei comuniste niată problema însuşirii ştiinţelor so
capacitate, pricepere şi energic creatoa studenţilor, să sprijine permanent con pundere pentru îndeplinirea principa cu cadre didactico cu experienţă, care matică şi in curs tic desfăşurare la re în rîndul studenţilor. ciale, iar catedra de ştiinţe sociale să-şi
re în slujba făuririi unor noi valori ducerea institutului şi a facultăţilor în lei lor îndatoriri — pregătirea profe le-au explicat cum se întocmesc cons zistenţă. Partea pozitiva a acestor con Organizaţiile de partid şi dc tineret sporească activitatea în această pe
materiale şi spirituale. îmbunătăţirea necontenită j procesului sională. pectele, cum se studiază o lucrate, cum cursuri, manifestată prin ndîncirca cu dm institut au obţinut in ultînni ani rioadă.
Sub conducerea şi îndrumarea parti dc învăţ.ămînc. Sîiu ediiicatoarc în acest Sub conducerea organizaţiei de partid, trebuie să sc studieze specilicînd impor noştinţelor ştiinţifice şi stimularea in realizări importante. Organizaţia dc partid din institut a
dului, cadrele dm învăţămîmul superi sens, plenarele comitetului de paiTÎd organizaţia U.T.M. şi Asociaţia studen ta o ţa primordială a studiului individual, teresului pentru anumite domenii ale A dat rezultate bune şi şi-a dovedit mobilizat organizaţia U.T.M. şi asocia
or, pătrunse dc conştiinţa că au de re care au anaiizat munca oi gamzaţiilor ţilor au depus o activitate rodnică pc cum cs'tc bine să fie organizat timpul ştiinţei şi tehnicii, va trebui întărită pc deplin justeţea indicaţia partidului ţia studenţilor la o activitate intensă pc
zolvat una dintre sarcinile importante de partid în rîndul studenţilor pentru linia dezvoltării în lînuu) studenţilor a liber. La aceste momiri au participat şi mai mult în viitor. Necesar este apoi ca tematica ciclurilor dc conferinţe din Imia combaterii atitudinii înapoiate faţă
ale construirii socialismului depun efor a-i mobiliza şi mai intens ta învăţătură, hucicsului profund pentru specialitatea Şi studenţii fruiuzşi din anii IV şi V să asigurăm acestor concursuri o baza cadrul învăţămintului politic U.T.M, să dc învăţătură, criticarea unor compor
turi susţinute pentru îmbunătăţirea ne oiaoorînd noi măsuri menite să ducă ta pe care şi-au ales-o. Problema pozitivă care le-au împărtăşit din experienţa lor latgă, dc masă, lucru pe care în acest fîc întocmită ţmînd seama dc cerinţele tări ncjuscc ale studenţilor, în colecti
contenită a activităţii lor, muncesc cu creşterea răspunderii lor faţă de înde în aceasta o constituie faptul câ In con în munca profesională şi obştească. an n-am reuşit să-l realizăm pc măsura studenţilor, pe baza unei largi consul vul în caic trăiesc. In această direcţie
pasiune şi simţ dc răspundere pentru a plinirea îndatoririlor profesionale. diţiile unei exigenvc sporite s-a obţinut Comitetul dc partid dm institut a posibilităţilor. tări. Astfel, din temele dezbătute în ca adunările dc dezbateri dc la începutul
asigura procesului instructiv-coucativ Astfel, în plenara dm luna decembrie o creştere a pregătirii studenţilor ma urmărit în acelaşi timp să generalizeze dru) învăţămîntului politic U.T.M. din semestrului 11, discuţiile individuale,
un conţinut tot mai bogat, corespun 1963 s-au dezbătut măsurile ce trebu nifestată prin numărul mai marc al ce experienţa pozitivă a unor cadre didac Organizaţia dc partid din iimirut -a acest an universitar putem aminti: „Dîn postul U.T.M. dc control, activităţile
zător cerinţelor mereu sporite ale eco iesc luate în vederea sesiuni» dc exame lor promovaţi eu note bune şi foarte tic în îiHirumari.i studenţilor la învă acordat o atenţie deosebită muncii ca trecutul dc luptă al poporului nostru” ; cultural-sportive. staţiile dc radioficarc
nomici şi culturii socialiste, sarcinilor ne. iar plenara din luna februarie 1964 bune. Astfel, proporţia studenţilor care ţătură. Astfel, profesori ca Somlo Şte drelor didactice ţmînd seama că aces „Marile realizări obţinute dc poporul dm cai % ne, raidurilc-anchccâ prin că
generale ale etapei dc desăvîrşirc a con a analizat rezultatele sesiunii şi a mă au obţinut medii peste 7 la sesiunea din fan, lectorul kecs Vilhcm, conferenţia tora Ic revine un rol botâritjr in pro- nostru şi măreţele perspective deschise mine, au avut o influenţă simţitoare.
struirii socialismului. .surilor necesare pentru remedierea lip ianuarie a c. este Je 75,5 1a sută. rul Nicolac Leţu şi alţii cu o practică zsul insuuctiv-educativ. de Congresul al lll-lea al P.M.R.; „Tră Folosirea pc mai departe a unor aseme
O contribuţie importantă la rîJicarca surilor manifestate. Cele mai frumoase rezultate au fost îndelungată, au împărtăşit modul în care Nivelul ştiinţific, justa orientare ideo săturile moralei comuniste"; „Materia nea forme dc influenţare şi creştere a
nivelului îţilic al procesului dc in- Merită de asemenea relevată iniţiati înregistrate ia stuoenţii anului IV Pre sprijină pc studenţi la învăţătură, cum logică, strînsa legătură cu practica, pre lismul dialectic şi ştiinţele contempo rolului opiniei publice în munca dc
văţămînt şi ai muncii didactice o aduc va comitetului dc partid dc a organiza parare, IV Electromecanică, IV Mine verifică gradul de însuşire a cunoştinţe legerile şî semilunile, cursurile şi ma rane".
organizaţiile dc partid dm învăţâmîntul colective care să studieze unele aspecte uiuic prezc,,tui ca la examen şi promo lor predate etc. nualele tipărite, materialul bibliogrjlic Comitetul dc partid, catedra dc şti educare a studenţilor vor constitui
superior. In îndeplinirea sarcinilor dc ale vieţii universitare ia anul I, de a varea sc apropie dc procentul maxim Organizaţiile dc partid şi dc tineret pus ta dispoziţia studenţilor au .ontri- inţe sociale, au ajutat comitetul U.T.M. obiective dc scamă în activitatea organi
mare răspundere ce stau în faţa învăţâ- organiza discuţii în acest an pe proble — ICO la sută. dm institut au acumulat o experienţă buîi în măsură hotărîtoarc la buna lor în buna organizare şi desfăşurare a în- zaţiei dc partid şi de tineret din insti
mîntului superior un rol însemnat ic mele muncii politice in vînuul studen Pentru masa studenţilor, mobilizator valoroasă în organizarea a numeroase pregătire Aşa dc exemplu, în cadrul văţămmtului politic U.T.M. în ceea ce tut.
vmc organizaţiilor de partid dm uni ţilor. Concluziile caic s-au desprins au a fost exemplul personal al membrilor acţiuni interesante cu clicic-nţă educa cursului dc „Exploatări miniere sub priveşte conţinutul expunerilor, vii,
versităţi şi institute, caic trebuie să-şi constituit obiectul unor discuţii in ca >» candidaţilor de partid, al cadrelor tiva. In acest sens s-au organizat învii- terane” cit şi 1a semmanilc şi proiectele atractive, concretizate cu aspecte din Îmbunătăţirea continuă a muncii do
îndrepte întreaga lor atenţie spre con* drul unei adunări generale cu toţi stu U.T.M. şi Asociaţiei studenţilor, caic nui cu cadre dc pariul şi dc stai, oa de la această disciplină, sc acordă o institutul nostru şi anul respectiv. Tre partid din institut, întărirea controlu
tiinia îmbunătăţi i c a muncii didactice, denţii anului I. au obţinut rezultate cu mult superioare meni dc ştiinţă şi cultură care Ic-au în mare importanţă metodelor raţionale de buie să arătăm că analiza desfăşurării lui asupra îndeplinirii sarcinilor şi ho-
ştimţilicc şi poliiico-cducauvc în rîndul Organizaţiile dc partid au dezbătut medici pe institut în ce priveşte prezen făţişat studenţilor aspecte actuale pri deschidere şi pregătire a minelor noi, învăţămintului pol mc U.T.M. şi ideolo tărîrilor organelor dc partid, folosirea
studenţilor. pc îarg în cadrul adunărilor generale tarea, promovarea şi calitatea răspun vind politica partidului şi realizările metodelor dc exploatare cu o producti gic a) cadrelor didactice a constituit judicioasă a tuturor forţelor dc care
Bc această lînic, comitetul dc partid aspectele muncii profesionale, modul în surilor. Aceasta dovedeşte efectul po statului nostru dcmocrai-popular. In- vitate ridicată, preţ de cost redus şi subiectul unei plenare a comitetului dc
dm cadrul Institutului dc mine din Pe caic studenţii participă la procesul de zitiv al muncii politice desfăşurată dc tîlninlc cu cadrele de conducere ale in indici dc consum cît mai mici. partid, a analizelor adunărilor generale dispune comitetul dc partid şi îndru
troşani a manifestat şi manifestă ini învâţămmi, urmărind şi discutînd cu organele şi organizaţiile dc partid. dustriei miniere au constituit o formă Acelaşi lucru xc observă la cursurile de pzrtid dm luna martie a c. Conclu marea mai ducctă şi mai concretă a
ţiativă şi preocupare pentru îmbunătă regularitate situaţia şcolară Pe această Comitetul dc partid a orientat mun elicacc în dezvoltarea dragostei pentru dc „Exploatări miniere la zi“. cursul ziile care s-au desprins şi măsurile luate muncii birourilor organizaţiilor de
ţirea metodelor de muncă F.l ţmc o le linie organizaţiile de partid au acordat ca organizaţiei U.T.M. şi a Asociaţiei meseria aleasă, pentru mobilizarea la un general dc „Exploatări miniere", cursul au contribuit ta îmbunătăţirea activită partid şi de masa sînt condiţii ca ac
gătura stiînsi cu organizaţiile dc partid O atenţie sporită conţinutului adunări studenţilor spre generalizarea experien studiu mai temeinic, mai prolur.d. dc „Maşini miniere” şi altele.
şi coz.Jiice; ea institutului, exercită o lor generale U.T.M., a consfătuirilor ţei pozitive a studenţilor fruntaşi în Pe lima lărgim orizontului dc cuno ţilor în cadrul învăţămînruluî politic şi tivitatea multilaterală cc sc desfăşoară
conducere tot mai competentă a mun profesionale ale grupelor dc studenţi ceea cc priveşte împărtăşirea‘ metodelor ştinţe a studenţilor, a fost luată iniţia Pentru evitarea supraîncărcării stu la închiderea lui în bune condiţiuni De în institut să devină mereu mai efi
cii dc partid dm institut. care au fost organizate in mod operativ dc activitate independentă şi împărţirea tiva organizării unor simpozioane, ex denţilor, folosirea judicioasă a perioadei remarcat este faptul că in cadrul ac cientă.
Munca pohtico-idcologică a organiza acolo unde s-a simţit nevoia. raţională a timpului, avîndu-sc în ve puneri care au avut menirea de a înar de şcolarizare cu o coordonare raţiona ţiunii de închidere a invăţâmîniului po- g
InILIE N. CONSTANTINESCU
.
ţiilor de partid din institut arc un ca Eficienţa muncii desfăşurate de co dere o justă proporţionare între diferite ma pe studenţi vU cele mai noi cuce lă în aredar«.â mior .isciplinc, omba- itic U.T.M. » itenţie deosebită s-a acor- r t a e
sComitetului de partid
ca
r el
racter complex multilateral. mitetul de partid din institut şi de or ci avităţi, riri ale ştiinţei şi tehnicii, de a-j ia- tcua unor tendinţe reşuc, g.umituul iat cjniulcării studenţilor ampia teme institutul de mine Ptuojani
t