Page 97 - 1964-05
P. 97
* * «j j Df.V TOATE T
/ rrrr.v * /
nqL /
/
i #
O MAGAZIN s
— Aurel Vlnicu — inventator ;
— Mărturii arheologice lume
ţi o rene despre autohtoni.!
poporului romîn;
— Caleidoscop
(pag. 2-a)
O Viaţa de partid : In centrul
preocupărilor — producţia ;
O Poşta redacţiei
O Din sălile tribunalelor
(pag. 3-a)
© De peste hotare
ANUL XVI Ni. 2030 DUMINICA 31 MAI 1964 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a)
IMBa--AUMM
COTIDIENE lucrăriSe de îngrijire a culturilor
■ IUI IIW II — — — — IM
Pe primele locuri in întrecere
ţ j n v i
Cu fiecare zi ce trece, colectiviştii dusă de Elisabeta Bozeşan au terminat
Comisia inginerilor şi cchnicicnilor de din Geoagm, raionul Orăştic, îndrumaţi şi prăşitul sfeclei de zahăr pe o supra
pe lingă Consiliu) local al sindicatelor şi mobilizaţi de către organizaţia de faţă de 10 ha., această Iudaic fiind în
dm Deva, a organizat o vizită la secţia partid obţin noi şi importante succese curs de executare şi la brigăzile l-a
a Il-a furnale, oţelăna Martin II, lami in întrecerea ce se desfăşoară pentru şi a IH-a
noare din cadrul C.S.H şi la barajul de efectuarea la timp şi de bună calitate a Multă atenţie se acordă şi îngrijirii
la Cinci). Au participat ingineri $i lucrărilor de îngrijire a culturilor, in culturii de porumb. După cc au fost
tehnicieni din întreprinderile industria vederea realizării unor producţii spo lucrate cu sapa rotativă pentru sparge
le ale oraşului Deva rite la ha Pentru încadrarea lucrărilor rea crustei şi distrugerea buruienilor,
ing. A. POPA de întreţinere în epoca optimă şi efec s-a trecut la aplicarea primei praşilc
corespondent tuarea acestora la un nivel agrotehnic mecanice şi manuale pe cele 280 ha.
corespunzător, colectiviştii primesc ui; îmămînţatc cu porumb. Pînă acum la
Concurs artistic sprijin preţios din partea mecanizatori brigăzile l-a şi a Ili-a, mecanizatorul
lor de la S.M.T Orăştic permanentizaţi Arpad Icer a efectuat prăşitul meca
Ieri s-a desfăşurat la Cuqir faza rC-
V \ \ gionulă a celui dc-al Vtt-îea concurs in cadrul gospodăriei colective. nic cu cultivatorul pe 60 ha După apli Aici se munceşte mecanizat, cu ajutorul excavatoarelor, forczclor şi perfo
In cariera C M. Teliuc, eforturile muncitorilor au fost reduse substanţial.
carea accscci lucrări s-a trecut la pră-
Ca urmare a folosirii din plin a for
\ L al artiştilor amatori. La întrecere au ţelor şi a timpului prielnic pentru lu ş;ru| manual al porumbului. In primele ratoarelor pneumatice.
participat lormutiile caselor raionale
cru, colectiviştii din Geoagiu au termi
zile colectivişti» din brigada a llf-a au
In fotografic : Aspect din timpul încărcării unui autocamion cu mine
Wj j | de cultură din Orăştic, Sebeş, Alba nat praşila I manuală pe cele 15 ha. re prăşii manual: o suprafaţă de 10 ha. reu de fier.
şi lormutiile căminelor culturale din
A raionul Orăştic. partizate pentru cultura de flonrca-soi-
Â
j) / l rclui şi pe cele 42 ha ocupate cu car C. ARDELEANU Ministerul Tnvăţămîntului
corespondent
tofi. Colectiviştii din brigada I a con
£ ^ J 1 J 42 so rtim en te Au terminat praşila l-a mecanică la porumb Anunţă :
d e panificaţie
J i Răspunzînd cerinţelor de consum ale Lucrătorii de la gospodăria de stat boabe şi siloz Pentru distrugerea bu Concursul de admitere în învăţămîn- 3 - CURSURI PARA FREC-
populaţiei, colectivul întreprinderii de dm Căfan au rcpartizac în acest an pen ruienilor şi în vederea păstrării unei lul superior pentru anul universitar VCNŢĂ.
1964—65 se va desfăşura după
panificaţie Hunedoara, acordă marc tru cultura porumbului boabe şi siloz cantităţi cît mai mari de umiditate în urmează : cum — la 27 august pentru candidaţii care
atenţie calităţii tuturor sortimentelor. o suprafaţă de 280 ha In vederea ob sol, înainte de praşila mecanică s-au e- au promovat examenul de maturitate ;
Ca urmare, anul acesta, pe adresa fa ţinerii unor producţii cit mai ridicate fcctuat lucrări de grăparc şi cu sapa ro f. — CURSURI DE ZI — la 7 septembrie pentru candidaţii
bricii nu s-a primit nici o rcclamaţic de la această cultură se acordă o aten tativă. — între 7 şi 16 septembrie pentru care vor susţine maturitatea în sesiu
oin partea consumatorilor. ţie deosebită efectuării la timp şi de In continuare, atenţia şi eforturile lu toate facultăţile institutelor tehnice şi nea din toamnă sau pentru cei caic vor
In plus, în producţia de masă au fose bună calitate a lucrărilor de îngrijire crătorilor sînt îndreptate spre efectua agronomice, facultăţile de matematică- fi încadraţi în învăţămîncul de cultură
asimilate şi introduse noi sortimente, Folosind din plin timpul prielnic pen rea praşilci manuale Pînă acum a fost mccanică, fizică, chimic şi secţiile de generală înccpînd cu 1 septembrie
laţă de 36 sortimente cîtc s-au realizat tru lucru şi mijloacele mecanizate la prăşită manual pe rînd o suprafaţă de filozofic dm cadru! universităţilor din 1964
anul trecui în prezent se produc 42 de întreaga lor capacitate, lucrătorii de la peste ICO ha. Bucureşti şi Iaşi, secţia de filozofie-pc- ★
sortimente de panificaţie. Printre cele G.A.S. Călău au reuşit să termine pra I. GROZA dagogic-sccundar istoric de la Univer Programele disciplinelor de concurs
mai recente sortimente intrate in pro ştia I mecanică la porumbul pentru corespondent sitatea din Cluj. institutele de artă şi precum şi orice alte detalii în legătură
1 I U N I E mai variată, braşoave, salcuri şi altele Institutul de cultură fizica ; cu concursul de admitere vor fi pu
ducţie sînt împletiturile
într-o gamă
blicate în broşura Ministerului Invăţă-
— între ÎS şi 25 septembrie, pentru
T. CODRIsANU Muncesc de zor roate celelalte institute şi facultăţi ; la mînmlui „Admiterea în învăţămîntuf
superior", ediţia 1964, cc se va difuza
faculcâţile de educaţie fizică din insti prir librării.
Sărbătorim mîine, 1 Iunie, Zîua inter dotarea şcolilor cu mobilier şi material corespondent Colectiviştii dm Pricaz sînt bine cu timp s-a făcut $î combaterea buruie tutele pedagogice de 3 ani, probele
naţională a copilului In patria noastră didactic. In acest an sînt în construc noscuţi pentru hărnicia lor, pentru pro nilor dm lanurile de cereale păioasc prin practice vor începe la 13 septembrie. Probele de concurs, pentru toate in
sărbătorirea acestei zile arc loc în con ţie încă trei şcoli cu 16 săli de clasă Două zi le de excursii lucrări de plivit. 2. — CURSURI SERALE stituţiile de învăţămînt superior sînt
diţiile cînd întregul popor se pregăte — la Hunedoara, Vulcan, Calau — din ducţiile tot mat ridicare pe care le rea S. BAKRU Concursul va începe la 25 septem- publicate în ziarul „Seînteia tineretu
lui" de astăzi, duminică 31 mai
şte pentru aniversarea a două decenii fond central şi altele cu cîtc S săli de După o muncă asiduă, stăruitoare şi lizează la toate culturile. 5î m acest an corespondent bric.
de la victoria insurecţiei armate din clasă în Simena şi Guraborza. In me perseverentă, 65 de munciton-clcvi îm ci depun eforturi .sporite la îngrijirea (Agerpres).
August 1944, insurecţie organizară şi diu) rural se construiesc 92 săli de preună cu cadrele didactice de la Şcoa culturilor, pentru menţinerea terenului (
condusă de partid, care a dus la eli clasă. la medie din Căta.n vor petrece la ca curat de buruieni şi afinat. Roadele
berarea ţării noastre, mareînd începutul In regiunea noastră, în şcolile medii bana ,,Rusu" tradiţionala sărbătoare de
revoluţiei populare. De aceea, bucuria de cultură generală învaţă acum de absolvire a clasei a XI a. Alţi 40 de muncii lor sînt concretizare în reali • e
pe care o exprimăm în această zi, ală aproape cinci ori mai mulţi elevi dccît elevi şi cadre didactice de la Hunedoara zările dobîndite pînă în prezent Ast
turi de copiii noştri, se împleteşte cu în anul şcolar 194 8, iar în şcolile pro au plecat în dimineaţa acestei zile prin fel, s-a terminat prăşitul sfeclei furaje o o
bucuria pe caic o trăim pentru victo fesionale de peste trei ori mai mulţi. O.N.T, Carpaţî îm i-o 1 excursie docu re şi sic zahăr pe 30 ha şi la floârcr.-
riile poporului nostru în lupta pentru Dacă în anul şcolar 1948—1949 numă mentară în raionul Haţeg. Cu acest rămas singură, zgribulită, po- lui satului, despre căsuţa de birne.
libertate şi un trai fericit. prilej vor fi vizitate numeroase puncte soarclui pe 20 ha 1 ocodată au fost pră vimita de ani, abia f/nindu-şi rămasă acolo ca un ultim vestigiu organizăm. Minie o sd venim cu pta*
tru. Să ne aştepţi nană Chită.
Pentru popoi.u] nostru, care sub con rul elevilor cuprinşi în clasele V—VII turistice, locuri istorice şi rezervaţia na şite aproape 30 ha. cu cartofi. De ase pi unturi cuşma ţuguiată. Pe creş al trecutului inncquutt. Tinerii il
ducerea înţeleaptă a partidului păşeş era de 9.791, în anul şcolar 1963 turală. menea, la cultura porumbului, m afara tetul ci, coconi au adus crengi şi ascultau cu luare aminle. In priviri — V d aşlept dragii mei. cum sd
te avîntac pe drumul ucsăvîrşîrii con 1964 acesta a crescut la 29 500. Alţi 24 muncitori de la laminorul de de lucrările de îngrijire aplicate cu mij şi-au tăcut cuibul. In fiecare toam >'c picau lumini. nu I « aştept ? Bată-vâ binele şi no
strucţiei socialiste, Ziua internaţională Cele mai de scamă realizări în dome 450 mm. din C.S. Hunedoara îşi pe na cocorii pornesc cu aripile întin Au luat cuvinlul. rocul să vâ bată I
a copilului constituie un prilej minunat niul instruirii şi educării tineretului trec z.'lcle de 30 şi 31 mai la cabana loacele mecanizate, s-a trecut la pr,'.şi- se spre înălţimile azurii, pe drumuri In ziua următoare, două camioa
de trecere în revistă a rot ceea ce s-a şcolar — cu caic poporul nostru se Gura Zlata. tul manual. In primele zile această lu îndepărtate, spre tari calde. Şi în — Căsuţa nanei Chila — a spus ne ale gospodăriei colective „Uni
făcut în domeniul ocrotirii tinerei ge mîndreşte pe drept cuvînt — sini gene T. SASU crare s a efectuat pe 10 ha In acelaşi fiecare pi imăvată ci se întorc iar Vaier Băcalcle — e situ/ura cate o rea" au colindat de patru ori satul
mai rair>as la noi din vtemile trecu
neraţii, a toc ceea ce se va face pen ralizarea învăţâmîntului de S am Şi corespondent din inalluri aici. în satul Părcudin. te. Noi sintem mulţi, sintem tineri de la un capăt la altul. In carose
tru cei'care vor prelua din inimile noa gratuitatea învăţămîncului de toate gra l'd primenesc cuibul din creştetul şi putem tace lucruri frumoase Vor- riile încărcate cu piatră, lele şi IIă-
stre nobila ştafetă a luptei pentru îm dele Anul trecui, statul nostru a acor bojdeuca cu cuşmă (le paie şi mai căi duceau de-a luiu/ul diurnului ve-
plinirea visului de aur al omenirii — dat gratuit aproape ÎS.OCOOCO de ma stau o vara uiin cu conducerea gospodăriei să selia tinerească. Aceeaşi veselie era
comunismul. nuale şcolare pentru elevii slin clasele E f i c i e n ţ a : 1 . 9 2 7 . 4 9 0 le i Şi in primăvara as la au Veni/ ne ajute cu maşini. Şi apoi, de bro/e ş, /0 Rial Mare din salul Piclişa,
de muncă cred că nu ne
Grija pentru tînăra generaţie din I — VII. Valoarea manualelor şcolare cocorii. Nana Chila i a primit ca in plinqc. putem unde se scoica piotru. Avram Radu,
ţara noastră — latură principală a gri distribuite granut în regiunea noastră In acest «in la cabinetul lehnic at De remarcai este fapiut că în în fiecare an. Le-a (Iul iar găzduire. Vaier Băcălcle, V / o r e / Jurca, V a -
jii pentru bunăstarea oamenilor muncii în anul şcolar în curs se ridica la su u.iVl. Qigir au losl propuse 1BU de treprindere există o bogală biblio- Gă/duirc de o vară. — Avem şi zidari printre noi. Cci- ler Niculescu, Doina IJăran, Gheor-
— a devenit o lege principală a sociCt ma de 2.800 000 Ici. inovaţii, din care 106 au şi fosi apli hjumai de o vată. Aşa au hotaril lolti ne ocupăm de procuratul pie ghila Răzvan, Minut Jutcovăl, Mi
lăţii noastre noi. încă din prima clipă Pentru copii se tipăresc anual în ţara cate Pnnlre inovatorii care au adus îecă tehnica, la cabinetul tehnic, ca 1 * tinerii din sal, flăcăii Şi Ie trei, a balastului, de trunsiK/rlutul nut Răzvan, vreo douăzeci de tineri
a vieţii saic, copilului i se acordă în noastră milioane ele cărţi, pentru ei o contribuţie importantă la îmbună dre cu o înaltă calificare acordă ino lele, ulemlştii La început au discu uccslont — adăugă Avram Radu s-au întrecut in acea zi in hărnicie,
statul nostru cea mai mare grijă. Cî- s-au construit terenuri sportive, pentru ei tăţirea procesului de producţie se vatorilor consultaţiile necesare Pe tat despre asta numai cei din biroul — Pai un camion ne trebuie nu dar şi in glume şi voie bună.
teva cil re oglindesc pe deplin acest lu oKiani/atici U.T.M. pe brigada a mai sa transportăm crengile adu — Vineri şi duminică aducem ba
cru. In patria noastră, la oraşe şi sate, se organizează tabere şi colonii pe litora numără loan Suciu, Ştefan Costea. lîn^ă aceasta au fosl reorganizate treia din gospodăria colectivă. Apoi nate de cocori in v ir lut casei — lastul nana C/ii/rt. II scoatem de
există 2.CC0 de casc de naşte lul mării sau în munţi. Anul trecut, de loan Tîmpea, Mihai Nicolae şi alţii brigăzile de inovatori, iar prototi au lacul o adunare cu toii utcmiştii glumi Valet Apoi. după ce liniştea aici, din piriul Galbena — spuse
re, doi.ue cu aproape 9 400 de pa pildă, peste S5 0C0 de şcolari şi pionieri care au fost premiaţi cu importan purile se execută intr-un timp scurt (Im sal Au vorbii dcspfc lot cc ar se lasă iută, adaugă : In primul tind Vaier Băcâlctc in scara cînd in
turi, 37110 de medici se ocupa de ocro au fost trimişi să-şi petreacă o huna te sume de bani Aportul promoto putea tace ci ca să-şi inlrumuselc/.e va trebui să stăm de vorbă cu nana curtea casei de birne se ridica un
tirea sănătăţii femeilor, iar alţi I 300 parte din vacanţă în tabere şi colonii. nlor noului la realizările obţinute de de către sectoarele sculărie şi me- satul. 6» cile propuneri nu s-au la Chifa. morman de f/ialrâ proaspăt scoasă
sîut medici pediatri. Vaccinul împotriva Peste puţin timp numai din regiunea lucrătorii de la U.M Cugir s-a con camc-şef, liindu-le astfel create con cul ?! Cili nu şi-au dat adeziunea Au mai luat mulfi tineri cuvin din riu. Pină vineri nu putem vent
unor epidemii ji boli cu urmări grave noastră vor pleca în tabere, la munte sau cretizat în eficienta economică a diţii optime de creape pentru intaptuîrca lor I Apoi Pilon lul. In cele din urmă : că avem de lucru pe ci mp.
Pîrvit, secretarul comitetului U.T.M.
este obligatoriu şi gratuit, după cum la marc, 3.3C0 de şcolar». Alte cîccva mii inovaţiilor aplicate In primele pa — Să punem la vot — se ridică — Şi-apoi la zidărie — adăugă
gratuit slut distribuite medicamentele vor porni în excursii şi drumeţii pen Ing. ST AN CIU ZAHARIA din gospodăria colectivă, a adus secretarul comitetului U.T.M. pe Gheorghifa — v i n e Ionel, bărbatul
vorba despre bojdeuca de Iq capu
pentru toţi copiii pînâ la 16 am. tru cunoaşterea frumuseţilor şi bogăţii tru luni ale anului aceasta se ridică gospodărie. Cine este pentru ca s-o meu, că doar ti meşter pricc))ut,
Datorită grijii acordate copiilor, as lor patriei, pentru a se recrea Jupa un la sun a de 1.927.490 lei. corespondent şi-l aduce şi pe luliu Soloi, că şi el
tăzi în ţara noastră mortalitatea infan an de muncă rodnică. ajutăm pe tovarăşa Mitei să-şi con e zidar bun. A c u m m e r g e m la horă
tilă a scăzut ta 5,5 al sută faţă de 17,9 Partidul şi statul struiască o casă nouă ? c-nu venit muzicanţii.
la sută cit era în timpul regimului nostru acordă gri Toate mîinîlc se ridicară Şi nu plecat la joc, că a$j lac fi-
burghczo-moşicrcsc. Anul trecut statul jă şi atenţie nu nu doua 7.1. un (/rup de tineri ba
a plătit, sub formă de alocaţii pentru mai copilului, ci şi C O P SILUIRI il E 8F C RIIC li T \ teau la portRa (le la casa cu nerii. din satul Fârcădin, sat din
copii, 4.460,2 milioane Ici, iar ca ajutor femeii mame. In cuşmă de paie. Chila Mirci, o bă- Tara Haţegului, după liecare acţiu
familial, 47,3 milioane lei. O întreagă timpul gravidităţii, trinică care purta pe umeri povara ne patriotică. Işi pei.ee. Au pen
reţea de instituţii preşcolare oferă co femeile sînt reparti celor 70 de ani. le deschise La în tru cc.
pilului posibilitatea îngrijirii atente, zate la locuri uşoare f^o zoiii vor picu Nu \o i mai
educării şi dezvoltării sale. Cit priveşte de muncă, fără a h ceput nu se putu dumisi ce anume ^ aştepta toamna Vor pleca si
ţcoala, prin grija statului nostru ca a se reduce salariul vor IIacă ii. ciad se vor hitoarcc in sul nu vor
devenit astăzi o instituţie care şi-a des Concediul de naşte — Adică tuni, să-mi ridicaţi voi mai găsi bojdeucii. N'onu Chifa nu
chis larg porţile pentru toţi copiii şi re este stabilit la 112 casa aşa, pe g-atis ? le v a m a i puica du (/ăzduirc H va
tinerii. Cea mai marc parte din volu- zile, în caic timp — Cărămidă ui. v a</ că şi alte privi doar din pragul unei case, noi,
u“\il cheltuielilor social-culturale sînt femeia primeşte e- materiale. Noi aducem piatra Pentru durată din cărămidă, cu
rezervate iuvăţămîntului. Numai în re chivalciuul salariului terestre
giunea noastră în ultimi» doi ani s-au prin asigurările so lundafic şi o parte rljn zid, apoi ba largi deschise, cu „cu.mă” 1 tainiţă
dat în folosinţă un număr de 224 săli claie. Mamele care lastul şi venim şi cu mina de lucru din ţiglă. O cosă ca toate celelalte
de clasă, dintre care 104 din investiţii alăptează beneficia Le lacom toate astea cu dragă ini din sul. Această casă va purta Insă
centralizate şi 120 din contribuţia vo ză de întreruperi ma Nu ne-ai văzut Inc riad Şi Io o poveste O poveste adevărată, le-
luntară a cetăţenilor şi din credite ram ale programului de
bursabile. In aceeaşi perioadă s-a chel şcoală, şi ta cuiatalul şanţului de-o sută de lincri cu douăzeci de pri
tuit de la bugetele sfaturilor populare (Continuare în lungul soiului? Sini acţiuni ale noas- măveri.
suma de aproape 10 milioane lei pentru pag. 3-a) hc. tinereşti ; ne sini dragi sa le LUCIA LI CIU
- —• — --- — -
D e I Iunie
Cîtâ veselie şi robustîcitate !...
Măi. pui de om, dud te privesc Pentru ei, astăzi, totul este posi
Cum te aWn(r ia primul pas. bil. Fiecare vis devine realitate.
tu visul nu mi-l stăvilesc :
Să zboare cil-o vrea îl las.
Şi-aşa cum fuge el, „ hoinarul\
Mi le aratâ-n clasa-ntîi, După un somn bun,
In luptă cu abecedarul o masă bună...
Şi linii/(ele dinţii.
Crescind mai mare, pionier,
Ce mindru-[i flutură cravata !
Profesor poate inginer In toate oraşele patriei noastre
Sau o {clar te Iaci, ca lata. ou fost omenajate pentru copii
solore şi parcuri, unde cei mici
găsesc larqi posibilităţi de a se
Şi loricle cînd /(/ sporesc
juco, de a-şi căli organismele.
fu să munceşti cu drag copile,
Copilăria lor este intr-adevăr,
Căci visele ce se-mplinesc
o copilărie fericită, lipsită de griji.
Se datoresc acestor zile
ANA MURG
Deva
l