Page 98 - 1964-05

Pog; 2 D. armii socialismului

Mai litrii arheologice

hunedorene despre

poporului romîn

Timp îndelungat, problema persisten­ lui dovedeşte faptul că la o sută de ani
ţei populaţiei băştinaşe in Dacia stăpt- după abandonarea provinciei Dacia de
miă de romani, precum şi în perioada căcrc romani, un băştinaş a nscus in
de după retragerea armatei şi a autori­ amfitcairul-fortârcaţă, modesta lui j . ‘
AUREL VLA5CU — INVENTATOR Noiitajâ tehnico-sASin(iHee tăţilor civile romane, a preocupat pe re. îngroparea tezaurului arată nclin..
tea caic s-a produs în mijlocul popi-
numeroşi cercetători.
Unii, în mod tendenţios, ncgînd ve­ laţici daco-iomanc în preajma invazii
chimea poporului romîn ..pe teritoriul hunilor.
său de baştină, susţineau că între*' po­ O dovadă grăitoare a continuităţii
STICLA EOTOCROMATICĂ toare. Aceasta se compune din două porul dac ar fi fost exterminat ue că­ populaţiei daco-iomanc la Sarmisegetu-
p ă rţi: o saltea de cauciuc împăr­ za o constituie şi existenţa tezaurelor
In America s-a pus la punct un ţita In 20 de compartimente şi un tre romani. Această „teza" burgheză a
tip de geam care se întunecă atunci dispozitiv mecanic automat prevă­ slujit ca punct de plecare nciccunoaştc- monetare din secolul IV c.n. păstrate la
muzeele din Deva şi Alba lulia cît şi
cind este expus la lumină şi apoi zut cu un compresor. Apâsind pe un rii formării poporului romîn pe melea­
devine din nou transparent. Gea­ bulon, dispozitivul mecanic incepe gurile pe care le locuieşte şi stăpîncşie o tibulâ (agrafă) din bronz din secolul
Vjf c.n.
mul lolocromatic va tace inutilă fo­ să mişte automat timp de 3-3 minute liber astăzi.
l)e la Alba lulia, important centru
losirea jaluzelelor in zilele înnorate, cele 20 de compartimente ale sal­ In condiţiile noi, create muncii şti­ administrativ, miiitnr şi comercial al
\’a lăsa să (teacă toată lumina in telei de cauciuc lără ca bolnavul inţifice de corectare de către regimul
Incăizerc, i:ir in zilele cu soare va culcat pe ca să simtă ridicarea şi tlcmociat-popular, arheologia, ştiinţific Dacici, s-a reuşit să se identifice existen­
S | deveni opac, proporţional cu lumi­ coborirca diicrite/or compartimente. orientată — alături de istorie şi ling­ ţa — în ruinele unor terme (băi) din epo­
nozitatea acestora Primul exemplar de saltea pneuma­ vistică — a demonstrat fără putinţă de ca romană — unui întreg cimitir da:a-
* « & £ In citcva secunde datorită unor cris­ tică pulsaloarc va ti prezentat la tăgadă autoluonia poporului romîn. IV c.n. Cimitirul a aparţinut populaţiei
bil, prin monedele găsite, din
secolul
Sticla lotocromuticu se întunecă
Şantierele de la: Caşolţ (r. Sibiu), So-
tale microscopice dinlr-o .sare de Tlrqut internaţional de la RudapcS' poru de Cîmpic (r. Turda), Lcchinţa de daco-ronu.ie care continuă să-şi Juca
la. Uzina va produce afle citcva a-
arqint care se introduce ia compo­ semenea saltele care vor ti încer­ Mureş (r. Luduş), Sărata — Monccoru viaţa pe locul vechii aşezări romane Apu-
lum, iar morţii şi-i îngropa printre rui­
'V*v*u ziţia sticlei. cate in diferite spitale înainte de a (c. Buzău), Bncov — Ploieşti ctc. pre­ nele vechilor clădiri publice părăsite.
începe producţia lor în serie. • cum şi numeroasele tezaure monetare De la Vcţcl, pe teritoriul vechii aşe­
INSTALAŢIE AUTOMATA descoperite îtuîmplător, şi-au adus din
DE PROSPECŢIUNI GEOLOGICE CIOCOLATA DIN DUMBAC plin contribuţia la elucidarea acestei zări romane Micia, se cunosc două mo
neJe păstrate in muzeul dm Deva, ar­
. J 3 - *
3 & V ' ; . importante probleme din istoria patriei cul unei libulc de argint purtată de un
-• .. : După patru ani de experienţe, la Untul de cacao este toarte scump noastre.
Şunhai a losl construit un nou apa­ localnic şi o fibul.t din bronz, toate da-
In regiunea Hunedoara, urme bocete
rat automat cure poale fotogralia şi ouincnii de ştiinţă caută de mult caic dovedesc persistenţa populaţiei băş­ tînd din secolul IV c.n. Tot la Vcţcl a
un înlocuitor al lui.
rocile subterane in timpul lorării fose descoperită şi o ftbulă dm secolul
găurilor in cadrul prospecţiunilor Această problemă a losl rezolva­ tinaşe în epoca stipîniru romane au fose VII c.n.
Macheta avionului „Vlaieu III'4, primul avion Jiu lume cu fusclaj metalic. Avionul, proiectat Je Vlaieu, a geologice. tă cu succes de colectivul Institu­ descoperite cu ocazia cercetărilor ar­ Intr-un tezaur de monede descoperit
fost construit în 1913 Je către colaboratorii lui. Aparatul a lost proiectat de patru tului de cercetări ştiinţifice In do­ heologice efectuate în ultimii ani în di­ la Hunedoara, pe lingă monede gre­
meniul
tineri tehnicieni de la Institutul de U.R.S.S. industriei uleiurilor din ferite localităţi printre care se enume­ ceşti şi romane există şi monede din se­
In primul deceniu r.l secolului al multilateral. A proiectat şi construit jinît de intelectualii progresişti legaţi prospecţiuni şi proiectări de pe lingă ra: Obreja, (r. Alba) şi Cinciş — Hu­ colul IV c.n. Urr/c monetare «.lin seco­
nedoara. Atît locuinţele — borJcic alo
X \-I cj idcca realizării unui aparat Je membrane de patefon şi telefon superi­ de popor ca Vlahuţă, Şt O. losîf, E. Ministerul'economiei apelor şi al Ei au constatat că uleiul de bum­ dacilor, aflate la Obreja cît şt cimitirul lul IV c.n., deci după părăsirea Daciei
zbura»; era privită cu neîncredere, iar oare din punct de vedere tehnic faţă tic Ciîrleanu, I. Chciuli şi alţii la a căror elccirocncrqcticii. Ei au tăcut peste bac este toarte hrănitor şi uşor a- aceloraşi daci de la Cinciş, aruncă o lu­ «le către romani, s-au găsit Şi la Lize*
cercetările şi încercările în vcJcrca protlusclc similare străine — avînd o intervenţii i s a acordat oarccari fon­ 300 de experienţe şi au Încercat a- similat de organism Producţia unei mină vie asupra traiului populaţiei lo­ Sălaş şi în Pasul Vîlcan.
construirii unu asemenea aparat erau venalitate şi o claritate deosebită — in­ duri pentru construirea aparatului de paratul pe munţi şi std> apă. ta tem- tone de ulei de bumbac revine de cale stăpinite vremelnic de către ro­ Faptul că aceste rczaurc sînt formate
considerate utopii. A vuitul deosebit al venţie ce a fost brevetată iar membra­ zburat, cu motor. perahiri foarte scăzute şi in apă apioapc 0 on mai ieftin de.cit untul mani. în cea mai marc parte dm monede «le
ştiinţei şi tehnicii universale pleda însă nele s-an fabricat şi folosit pe scară lar­ Prunul aeroplan, „Vlaieu I" nu era fierbinte. de cacao Un neajuns însemnat era aramă şt bronz, înseamnă că ele ser­
pentru posibilitatea realizării „maşinii gă. in domeniul motoarelor cu ardere pe măsura cerinţelor şî exigenţelor in­ La probele efectuate pe marile tluidilalco şi ((uslul spcc.ilic n uteiu- Materialul ceramic, de pilda, aflat veau pentru circulaţia curentă ţi nu au
de zburat4', Jar practic o asemenea ma­ internă, prin transformarea vechiului ventatorului. Din practica serici de zbo­ construcţii hidrotehnice din provin­ tui de Irumbac. Pentru infrirea vis- cantitativ redus faţă de cel roman în fost întrebuinţate de popoarele migra­
cov.itaţii uleiului şi modificarea gus­
şină nu fusese realizată. La soluţionai ca lip de carburator a obţinut o creştere ruri executate cu aeroplanul „Vlaieu 1" ciile Cijctzian. Fuţzian .şi An/ioi, a- mormintele băştinaşilor caic lucrau U toare pe caic le interesau îndeosebi mo­
tului lui, el a /os/ prelucrat cu hi­
dilicilei probleme a posibilităţii zboru­ a turaţiei şi a forţei motorului. constructorul şi-a dat scama de îmbună­ paialul automat s-a dovedit loaile drogen exploatările de fier de la Cinciş — Tc- nedele «le aur pentru valoarea lor in­
lui omului cu ajutorul unui aparat mai Dar Aurel Vlaieu s-a afirmat ca in­ tăţirile tehnice care trebuiau aduse nou­ eficient şi util la determinarea struc­ liue, arată că dacii, după cucernc,. au trinsecă.
greu decît aerul şi a construirii acestui ventator şi creator într-o ramură cu to­ lui aparat. Aeroplanul „Vlaieu 11“ con­ turii straturilor. Ciocolata preparată cu ulei de îmbrăcat haina civilizaţiei romane, sub Inccpînd cu secolul V il c.n., materia­
aparat, un însemnat aport l-a adus — tul nouă a fizicii — aerodinamica. Me­ struit in 1910 era mult superior faţă Izumh.ic a lost degustată Iu Kiev. care au persistat ca popor. Mormintele lele arheologice — deşi puţin numeroa­
alături de .alţi cercetători străini — şi ritele sale în această ramură sin: cu acît de aparatele de zbor din străinătate. In­ SALTEA PNEUMATICA Deguslălo!ii nu au putut deosebi cu împrejmuire circulară dm piatră, se — sînt un sprijin puternic în favoa­
inginerul romîn Aurel Vlaieu. mai mari eu cit. în condiţii materiale ventatorul în lucrarea „Aeroplanul Vlr.î- PUI.SATOARE Uitylelclc de ciocolată preparate Sistemul arderii mortului cît şi alte obi­ rea continuităţii populaţiei băştinaşe pe
Originar din Bmţînţi, s.u din apro­ vitrege şi cu posibilităţi tic documenta­ 01“ spune că: „dintre toate aeroplane­ Uzina ,,/Nle<///w" din Duda pesta după reţeta oIzişnuita de cele obţi­ ceiuri legate de practica înmormiiuării teritoriul lumcilorean. Alături de des­
pierea Orăştici. Aurel Vlaieu s a năs­ re reduse, a descoperit caile şi soluţi­ le construite piuă astăzi aeroplanul nos­ a acut o saltea pneumatică pulsu- sînt elemente concludente — pe lingă coperirile amintite, urmele «le cerami­
cut în anul 1SS2 îiftr-o familie de ţă­ ile cele mai nimerite pentru construirea tru c cel mai simplu, cel mai uşor şi mai nute prin noua metodă numeroase aKclc — pentru a susţine că aflate la : Cugu, Boholc, Federi, Tur­
rani. Inteligent şi sîrguincios la cane. aparatului de zburac. lesne de condus". teza continuităţii populaţiei dacice. da». Aurel Vlaieu, Alba lulia, Apoldul
după terminarea claselor primare, a fost In urma muncii intense dar fructu­ Superioritatea aparatului „Vlaieu II44 Cercetările arheologice au adus nu­ de Sus ccc., sînt indicii directe «losprc
înscris la colegiul din Orăşuc şi apoi oase, în anul 1909 a reuşit să se ridice faţa de restul aeroplanelor s-a dovedit HI s i n a c a r e f s l D r ă c ă î n s i iE e meroase dovezi materiale directe, deci locuirea regiunii in perioada secolelor
la cel din Sibiu. Pasionat de „ştiinţele tic la prmînt, la Binţînţi, cu un planor cu prilejul concursului aviatic dm anul de o valoare indiscutabilă, >1 în cc pri­ V ll-X ll c.n.
exacte'4, cu mari sacrificii materiale, a construit de el, cu modeste fonduri şi 1912 ţinut Ia Aspern lingă Vicna. La Petrol din fundul mării... Pentru a-I nulă este metoda ..insulară14 — construi­ veşte continuitatea populaţiei daco-ro- Evident că în faţa acestor mărturii
urmat cursurile politehnicii la buda­ cu materialele pe care le avea la îndc- accsc concurs Vlaieu cu aeroplanul său extrage, oamenii construiesc estacade. rea în largul mărit a unor „avanpos­ mane în perioada de după retragerea caic sporesc pe zi cc trece, negarea au-
pesta şi Miinchcn. Mereu preocupat de mîn.i. Continuarea cercetărilor era le- a obţinut 4 premii şi a entuziast -a: pu­ Aceste platforme se înfig in valuri, la turi'4 din oţel. Cu ajutorul lor se «ab­ stăpîniiii romane. tohtonicj poporului romîn constituie o
însuşirea cit mai trainică a cunoştinţe­ uată t!c mari cheltuieli; de aceea plea­ blicul spectator cu zborurile şi preci­ ţine petrolul din ntlînnmi în Azerbaid­ De o importanţă deosebita este ci aberaţie. Cercetările arheologice efec­
lor tehnice, aplica în practică cele stu­ că la bucureşti pentru a obţine din zia execuţiei lor. o aJîncimc de zeci de metri Nu se poa- jan. Intr-un viitor apropiat noua me­ asemenea descoperiri s-au făcut chiar şi tuate atestă că încă dm timpul stăpîni-
diate. Mărturii a acestor ani de studiu partea statului fondurile necesare. In te însâ construi' o estacadă lungă de todă va fi aplicată şi de petroliştii din în cuprinsul unor vechi centre romane lii romane, în mediul sătesc s^i format
sine micul cazan cu vapori şi aparatul capitală mei unul tlm reprezentanţii re­ Nici după .acest succes răsunător în Turkinen-a. de pe teritoriul regiunii hluncdoru ca: o cultură populară care, păstrată şt
de proiecţie construite de el. gimului burghezo moşieresc, cuprinşi de ţară nu i s-a făcut o comandă de avioa­ mulţi kilometri. Mult mai raţio- liarnnsegctuza, Alba lulia şi Vcţcl, ceea transmisă de-a lungul a sute «le am a
ne pentru înzestrarea armatei prefciîn-
Ajuns inginer a rămas acelaşi cerce­ admiraţie pentru realizările în domeniul ce arată ci în vechile aşezări a conti­ reprezentat aportul daco-romanilor la
du-sc cumpărarea aeroplanelor străine
tător dornic Je a cunoaşte cit mai deta­ aviaţiei în Occident, nu credeau în te­ mult inferioare faţă de aeroplanul nuat să trăiască o populaţie caic se crearea culturii populare romîncşti.
ilat toate ramurile tehnicii. Invenţiile şi meinicia realizării lui Vlaieu, «lispreţu- „Vlaieu II". CE ESTE SĂRUTUL adăpostea printre ruinele măreţelor clă­ M1RCEA VALEA
realizările sale prin varietatea lor ni I ind tot ce ar fi putut cică un fiu al diri de odinioară. Directorul Muzeului regional
/eleva ca pe un cercetător pasionat şi poporului nostru. A fost ajutat şi sprî- Invingînd piedicile şi greutăţile, sus­ Hunedoara-Deva
ţinut de simpatia întregului popor, Vlai- Sărutul este ..un amestec chimic de Pentru anemiei, sărutul este un exer­ La Sai misegetuza au fose dezvelite la
cu şi-a continuat lucrările. A proiectat apă. clorură de sodiu, mucozităţi şi ciţiu optim, afirmă un profesor de Ia palatul Angtistalilor ziduri suplimentare
şi a început1 construcţia aeroplanului fermenţi digestivi, ca rezultat al unei hacul taica de medicină dîn Miinchcn, executate într-o tehnici tic construcţie
„Vlaieu III", primul avion din lume cu presiuni epidermice reciproec". Aceas­ deoarece accelerează pulsul, face să mai primitivă, legate eu lut. Ele datea­ Paradisul fluierâtorilor
fuselajul metalic Nu a reuşit >â-şi vadă tă definiţie alambicată, opera unui psi­ crească presiunea arterială, îmbogăţind ză «.lupă părăsirea aşezării de către ofi­
visul pe deplin realizat. I muică în în­ holog german, nu este unică. Mina şi‘ cialităţile romane. In cursul săpăturilor Locuitorii salului turc Kuskoy, a ci-
cercarea de a zbura peste Carpaţi de la And re Guillois s-au amuzat, aduniml sîngcle cu milioane de globule roşii Dar arheologice efectuate la amfiteatru s-a mi vană este aşezată pe doi munţi des­
13 septembrie 1913 s-a ptăhuşu în apro­ intr-un volum „Le cocur a lire" (.:Sa sărutul „pasional44 este periculos, îndeo­ constatat că intrările erau umplute cu părţiţi printr-o prăpastie largă «le 5 km,
pierea comunei Băneşti dm regiunea sebi pentru cine suferă de inimă : un pămint şi baricadate în mod intenţio­ comunică de pe un munte pe celălalt
| A '% Ploieşti. ridem din inimă44) părerile cîcorva iluş­ cardiolog american, în baza unor expe­ nat, ceea cc a permis să se tragă conclu­ cu ajutorul unui limbaj «Icoscoic, pe
f \tL. g • »«■ Realizările tehnice ale inginerului Au­ tri învăţaţi în efectele binefăcătoare ,i zia că populaţia locală, după retrage­ bază de. • fluierături.
, cSSfcf A y j m -J&. rel Vlaieu iu domeniul aviaţiei îl situ­ dăunătoare ale sărutului. rienţe făcute pe un anumit număr de rea romană, a transformat amfiteatrul in acest sat, pe care turcii îl numesc
„voluntari", a calculat că orice sărut cu
M ează printre cei mai talentaţi inventa­ într-o fortăreaţă pentru a face faţă ata­ „Paradisul celor cc fluieră4', arta de a
tori şi constructori de aeroplane ai pio- un „voltaj mediu44 scurtează viaţa cu curilor din afară. Un tezaur de mone­ fluiera a fose ridicată de secole la per­
VS-r i'C/.iiului cuceririi văzduhului. O seric 3 minute. de descoperit într-o loji a amfiteatru- fecţiune şi toţi părinţii o predau co­
din soluţiile folosite şi propuse de Vlai- MisireJ confra puşcă piilor lor din cea mai fragedă copi­
cu la construirea avioanelor sînt utili­ lărie.
zate şi astăzi. Dacă ar fi avut un real Pădurarul Marko Minga din Privlaltc. Acest limbaj fluierat, care a fose con­
SL'iijm material, condiţii de muncă şi R.S.F. Iugoslavia, a fost atacat, într una ceput la origină pentru a se putea co­
V A * ‘ creaţie optime, înfăptuirile* sale ar fi munica între cele două părţi ale satu­
pyffjpWKKj/StA. ^J 4 V/f,~ 1 fost mul: mei mari. Marele inventau-r din zile, pe neaşteptate, de un mistreţ. lui este în prezent iolosie de ţăranii
lls srNlRv este preţui: astăzi de întregul popor Luat prin surprindere şi ncavînd arma «lin Kuskoy în toate împrejurările, da
încărcată, pădurarul s-a apărat lovind
tare in semn de recunoştinţă şi in...;ă animalul cu arma, pînă cind aceasta s-a pildă, cind se află ).i han sau în piaţă.
cinstire n acordat înaltul titlu de mem­ rupt în două. iu cele din urmă, mis­ Cu ocazia căsătoriilor, fluieratul de­
bru de onoare postmortem al Aea!:- treţul a obosit, iar pădurarul l-a legat vine melodios şi se transformă într-uo
Membrane pentru telefoane şi pale foane construite Je A. Vlaieu. m:ci Republicii Populare Romînc. Ca a şi l-a dus acasă viu Cind a fost în­ fel «le imn care însoţeşte ceremonia.
jv.emoriala din satul natal Aurel Vitr.'.i trebat ce arc de gînd să facă cu el, pă­ Autorităţile au hotărît că c mai bino
este vizitată tic mii de oameni ai muiicn durarul a răspuns că îl va ţine pînă totuşi ca aceşti ţărani fluîcrătoiî să în­
caic înscriu în cartea de impresii a mu­ cînJ se va găsi cineva să-i dea pe el veţe limba care se vorbeşte în întreaga
CALEIDOSCOP zeului rinduri elogioase, pline de admi­ în schimb o armă de vînătoarc. Cum ţară şi de aceea au deschis recent o
şcoală la Kuskoy.
raţie şi respect pentru memoria mare­
lui inventator. amatori încă nu s-nu ivit, pînă una alta
O La uzinele Matsushita (Japonia), avi fost instalate în ateliere efigiile
în mărime naturală ale conducătorilor de secţii. Ori de cile ori are vreun Prof. LIVIU MARCHITAN mistreţul îi consumă un sac de porumb
motiv de nemulţumire împotriva acestora, personalului uzinei i se permite sa Muzeul Regional Deva pe săptămînă. C a u z a
lovească cu beţe de bambus în efigii. I’atrouii sperii că în felul acesta vor
dispare, cel puţin in parte, motivele de grevă... cu trem u relo r
Ci ie eeva_desgwe smsMi
O Romancierul francez Michel Drancourt şi-a elaborat ultima sa lu­ Oamenii Je ştiinţă sînt de păi ere că
crare „Cheile puterii44 cu ajutorul cititorilor, p.l a trimis unui număr de per­ cutremurele au loc în urma topirii unor
soane prima jumătate a romanului, iar a doua jumătate a in:ocmli-o potrivii blocuri uriaşe de roca sub acţiunea
sugestiilor primite tic la aceştia. Hormonii somnului şi ai trezici căhlurii din nucleul globului pămînlcsc.
0 Noile acnmitlOaloore, au!o continui? >/> Olanda se încurcă numin Oumenii de ştiinţă ştiau şi pînă existenţa acestui hormon ci să-l şi Majoritatea cutremurelor se formea­
inii-o oiă in loc de 13. In <mistuie ţm acestor acunuiloalouic se laio- ai mn cti dacă o anumită />or|iunc separe. Pentru a ajunge la acest re­ La bordul navei „TU-114“ în tim pul zborului de la Mabarovsk spre ză în stratul gros de 20 Je mile care
seşte un uliaj de cadmiu-niehel. acoperă Pămîntul Oamenii de ştiinţă
din creier este excitată cu ajutorul zultat cercetătorii au lucrat cu un Moscova, la o înălţime de 9.000 in., S. Allmliova a născut Joi băieţi. Mama şi
0 In Suedia au fost prinşi un număr de elnni de gîml cărora s-a araşat ctire/i/ti/ttj electric, omul poate H soi de lăcustă care noaptea arc o cei doi copii se află acum la o clinică din Moscova. au găsit procedee de măsurare a tensio­
un colier eonţmîiul un mic post de radiocmîsic. Llanilor li s-a Jar apoi dru­ adormit. Dar nu se ştia nimic des­ culoare mai închisa dccit ziua cind IN LOTO; Albuliova şi cei doi fii gemeni ai săi. nării superficiale a scoarţei Păniîntu-
lui, ceea cc le-a permis să prezică lo­
mul. Scopul operaţiei ? Urmărirea rutei exacte a niieraţîunii acestor animale. pre procesele vitale cate nu loc in se odihneşte. Potrivit experienţe­ curile eventualelor cutremure. Oamenii
O O firma japoneză a lansat pe piaţă un magnetofon portativ caic r.c uccst timp in creier. Cercetător ii de lor lăculc. s-a constatat că ziua. de ştiinţă consideră că pe viitor ci voV
conectează la sunetul vocii. El este destinai în primul inul sincronizai1 ii fa­ la Institutul „M :ix Ptancli“ din cind insecta doarme, conţinutul in Descoperirea apei în spaţii interstelare reuşi sa preîntîmpinc cutremurele prin
ntelor realizate de amatori. Gottinqen au demonstrat că prin ex­ hormoni al creierului se măreşte efectuarea de explozii în locurile de
O In Bei linul o c a d e n ţ a i s u deschis un magazin de b ij u lc i ii cu au to ­ cit aiva electrică a anumitor regiuni mult, redueîndu-se odată cu venitea I\C(ilind un radiotc- ni moleculei de apă, indică posibilitatea ca concentrare a tensiunilor, pentru a nu
servire. Ce o precauţie, a losl insă instalată şi o came ră de televiziun e ale sistemului nervos central se eli­ fnfuncr/cu/uî la zero, în schimb creş­ lescop asupra unei sur­ cercetătorii au dedus să existe apă In spaţiul le îngădui sa atingă limite periculoase.
mină hormoni u căror prezenţă In te concentraţia de hormoni In lim­
pc nl ru supiaverRictca clienţilor cir q î n d n t i necurate. T oi m măsură de p r o - se rudiocontinuc. o c- că este probabil că, dm interstelar. Această des­ Recent s-au găsit procedee de în­
singe provoacă smintii. Pentru a bi, iar dimineaţa scade iarăşi. S-a
cauţie, la Roma vitri nele m a g a z in e lo r de b ij ut er ii i o t li prevăzute cm mu c/iipă de la Institutul tind in cind, un atom coperire ar putea exer­ registrare a şocurilor la o adîncimc de
dispozitiv nou : in m o m e n tu l in care g e a m u ril e sini sparte se declanşează dovedi in practica acest lucru, s-a <onslal-ut că aceiaşi hormoni pro­ de tehnologie din Mas- de hidrogen să se a- cita o înllucnţă atît de 400 de mile. Aceste şocuri sînt for­
autornul o perd ea de licr. stabilit o conexiune intre circulaţia voacă şi schimbarea culorii şi sta­ suttiusscUs (S.U.A.) a daiufc celor doi din a- profundă asupra cerce­ mate, posibil, in urma topirii instan­
singetui ia două animale, după cme rea de somn sau de trezie a insec­
O In Anglia s a realizat gazon artificial din masă plastică, rezistentă la tei. Acest hormon a lost Izolat. delectat unde radio ab­ ceste combinaţii oxi- tărilor astronomice cum tanee a unor uriaşe blocuri de rocă. Pro­
razele solare. s-a cxr itat partea rcsizectivă din sis- sorbite într-o formă qen-hidroqcn pentru a a losl, in 1931, punerea babil, în urma acestei topiri se for­
imnul nervos central numai ai unuia Experienţele lăcutc asupra altor care — după experien­
O Iii laboratoarele din S.U.A. este în curs de construcţie un Jetcctor de din animale. Encelalograma anima­ forma o moleculă de In evidenţă a prezenţei mează tensiuni în scoarţa Pămîntului
rezultate.
proteine, caic ar urma să fie lansat cu ajutorul unei rachete pe suprafaţa pla­ lului rcsnecliv indica oscilaţii spre animale au dat aceleaşi activitatea ţe de laborator anteri­ apa. hidrogenului In spaţii caic, ulterior, pot provoca cutremure.
L>c unde concluzia că
netei Mai te. Detectorul va trebui sa răspundă !.i întrebarea dacă există sau nu somn. Cu o in ii j /.icre numai de ci- unor hormoni determină somnul sau oare — nu pot să se Este pentru prima interstelare. Se şlie că O astfel de topire, după toate proba­
viaţă pe planeta Martc. Ic t în S.U.A. \-a procedat I.» o expoziţie interesantă te\ j secunde, şi encelalograma ce- producă (tecii in pre­ notă cind sini măsurate această descoperire a bilităţile, se produce la o adîncimc de
pentru a se vedea cum se dezvoltă organismele într-o „atmosferă marţiană si­ luilall animal indica aceleaşi osci­ starea de trezie cu regulă generală. zenţa unej combinaţii şi detectate prin radio dus Iu stabilirea dia­ 4C0 «le mile.
Urmează să tic lămurită problema
mulată44. S-a constatat că plantele (ţţrîu, porumb, bob), şi animalele (erevele) lam — ceea cc constituia dovadu că oxlgcn-hidrogcn. Aceas­ elemente combinate şi gramelor detaliate ale Cercetările arată că scoarţa Pămîntu-
supravieţuiesc .comportiml însă anumite modificaii structurale. nu excitaţia electrică asupra creie­ dacă este vorba in ambele cazuri tă combinaţie consti­ estc, de asemenea, pen­ structurii In spirale a lui este mult mai puţin stabilă dccît
dacă
acelaşi hormon,
de tuiul şi
tuind doi din irei atomi
0 In anul 1901 o porţiune mai miră sau mai marc de pămint şi un turn rului provoca somnul, ci aed ccvo este vorba de hormoni diteriţi, sau tru prima oară cind se galaxiilor. se considera în trecut.
rezolvau problema aeroportului; asla/.i insă, aeroporturile se construiesc re a apărut In slngc, ca urmare
ia o distantă de 30 hm. de centrul oraşului pe suprafeţe de mai mulţi c/f Hoţiei. dacă <clc două stări fiziologice sini
kilometri, acoperite cu ciment. De multe oti se iniimplâ ca distanţa de Institutul de neurologic din Jena determinate de concentraţia diferită
la aeroport pi iui in centrul oraşului să lie parcursă intram timp dublu a reuşit nu numai să demonstreze a aceluiaşi hormon.
celui necesar pentru ca avionul respectiv să străbată 1.000 de kilometri.
O Tinerii care nu au împlinit încă 19 ani nu au voie să circule singuri Se poate reduce durata somnului ?
pe străzile orăşelului Ncosho, statul Missourî (S.U.A.) două ora şapte scara.
Ei trebuie să fie însoţiţi de un adult. Această măsură s-a luat după ce numai Cercetătorii americani consideră in se umple cu apă cu un conţinut de
m cictva sâptămîni tinerii dm oraş au distrus 250 de automobile. rp:netot cu oumenii dorm prea mult. W la sulă săruri Cu ajutorul unul
Pentru a se cîştiga cf/cva din orele radiator electric temperatura apei
0 In arena de luptă cti taurii Vi sta Alegre din Madrid exista următorul „plerdtdc" prin somn, ci au imagi­
obicei : după ce primul taur a fost ucis, este desfăcut în bucăţi av-c sint trans­ este menţinută în cadă la nivelul
portate de urgenţă într-o bucătărie unde sînt fripte spre a fi servite pe nat un mijloc interesant — somnul temperaturii corpului omenesc In
loc sub formă Je sandvişuri spectatorilor. in baie. timpul somnului.
tufa principiul pe care se bazează După trei orc şl jumătate de
noua metodă de odihnă in timpul somn in cadă omul se x//n/c perlccl
nopţii: omul nu trebuie să doarmă odihnit şi intr-o dispoziţie cxcc-
Vorbiţi engleza ? schimbaţi-vă dantura In pul, ci intr-o cadă plină cu apă Icn/ă.
După iktrcrca autorilor acestei des­
Pe viitor, fabricanţii de ştiinţă american a ceilalţi ca să pronunţe coperii i, somnii/ de scurta durată Se pate că de noul sistem de dor­
de danturi vot produce descoperit că anqlotn- un „1“ , un „T" sau un Infr-o cadă plină cu apă poate în­ mit s au interesai in inod deosebit
două teluri de proteze: aii intimpinâ dilicultăli .,S“. cccq ce explică de locui pe deplin somnul obişnuit de organizatorii /.borurilor cosmice
danturi clasice pentru Iu pronunţarea unor cc englezoaicele... „au opf orc. americane, care consideră că ostro-
irosească
naiifii nu trebuie să-şi
majoritatea clienţilor şi consoane atunci ciad Cada trebuie să aibă o lorrnă care Familia Tslambekov din R.S.S. Uzbecă constituie o adevărată pepinieră de., doctori. Nu mai puţin de 36
danturi speciale pentru au in (lină o dantură dinţi util de nun. hu- să ixrrnţdu cehii ce doarme să se în­ timpul dormind alunei cind se uita de membri aî acestei .amilii numeroase au îmbrăţişat nobile mescr-c de medie . Unii dintre ci lucrează la Mosc o-
cei care vorbesc engle­ clasică. Ei om nevoie de nicuţo..n cum ar spune tindă comod In toată lungimea. Ea In Cosmos. va, alţii la Tişkent, la Karşi si în alte localităţi din Uniunea Sovietică.
za. Intr-adevăr, un om mai mult spaţiu dccil Sculija Roşie. h;ă in fotografic ÎS din cei 3o de medici daţi de familia Islambckov.