Page 99 - 1964-05
P. 99
Nr. 2930 Dramul socialismului Pog. 3
jcttm
VIATA d e p a r t id EXPLOATAREA MINIERĂ MUNCELUL MIC
r —rrrr' M .r^ n T m ir ~rt
RAIONUL ILIA REG. HUNEDOARA
preocupar — | angajeaza:
, ! • !
Succesul în munca unei organizaţii gir şi-a concentrat întreaga sa activi tor poate să-şi aducă contribuţia la îm
de partid depinde de activitatea sa or* tate. Membrii comitetului de parcul, bunătăţirea muncii în secţie. Periodic, — artificieri autorizaţi pentru p uscarea electrica;
ganizacorică, de combativitatea şi capa fiecare în organizaţiile de bază de care biroul organizaţiei de baza s-a intere — mineri;
citatea biroului sau a comitetului orga răspund, ajută birourile acestora să or sat de stadiul îndeplinirii sarcinilor de In scclia maşini — ajutori mineri;
nizaţiei de bază de a mobiliza membrii, ganizeze munca comuniştilor pentru în pian, analizînd de fiecare dată cauzele de cuştii a U. -M. — necalificaţi ;
şi candidaţii de partid, prin exemplul şi făptuirea sarcinilor, să îndrume ascfcl rămîncrilor în urma şi măsurile cc mai Cugir lucrează Şi — electricieni;
cu ajutorul lor, întreaga masă de oa activitatea comitetelor sindicale de trebuiesc luate pentru îmbunătăţirea strungarul Nicolae — lâcâtuşi.
meni ai muncii fără de partid la lupta secţie, încîc toate forţele politice şi eco muncii. Toate acestea au contribuie la Gherqhcl. Huna cu-
pentru înfăptuirea sarcinilor ce revin nomice din sectoare să fie subordonate o îmbunătăţire substanţială a activităţii Jllicare prolcsionu- Solicitatorii vor prezenta acte le necesare.
întreprinderilor din hotărînlc partidu unui singur scop, realizarea p*,anului şi îu această secţie. Măsuri similare au fost Iu, organizarea le- Lămuriri suplimentare se dau I a telc/on Brâniţea 13.
lui şi guvernului. a angajamentelor luate în întrecerea so întreprinse şi de către celelalte organi mcinlcă a muncii,
In munca pe care o desfăşoară comi cialistă. Ori de cîtc ori observă o im- zaţii de bază, fapt cc a făcut ca pînă i-au adus in lleca-
tetul de partid de la Uzinele metalurgi ţiacivă buna îndrumă birourile organi la urmă planul în secţiile amintite să fie rc luna (Un acest
ce Cugir se observă preocupare conti zaţiilor de bază să ia masuri ca ea sa îndeplinit, iar angajamentele luate rea an mulţumirea de
nuă în această direcţie. Ocupîndu-sc fie larg cunoscută şi extinsă în toate lizate în întregime. u ii declarat evi IMPORTANT!
îndeaproape de problemele producţiei, locurile de muncă unde se poate aplicj. Trăgînd învăţăminte din neajunsurile
Comitetul de partid caută să-şi îmbună In practica comitetului de partid, cît semnalate în aceste sectoare, comitetul denţiat in fn/rccc-
tăţească necontenit metodele şi stilul şi a birourilor organizaţiilor de bază s-a de partid a intensificat controlul şi în ica socialistă. ÎNTREPRINDEREA
său de muncă în conducerea activităţii încetăţenit obiceiul bun de a urmări în drumarea birourilor organizaţiilor de
economice. O deosebită griji manifestă deaproape stadiul în caic se află înde bază, cerîndu-lc acestora sa aibă mereu
pentru ca şi organizaţiile de bază, cît plinirea planului şi a angajamentelor, îu sfera preocupărilor lor problemele PLANTE MEDICINALE PRAŞTIE
şi celelalte organizaţii de masă sa des felul cum este organizată munca în sec producţiei. Cu mai multă aten
făşoare o activitate politică şi organiza toare. In acest scop membrii de partid ţie s-au urmărit îmbunătăţirea mun achiziţionează plante medicinale din flora
torică vie, operativă, strîns legată de caic au primit însărcinări în această dj- cii în direcţia înfăptuirii sarcinilor
sarcinile şi preocupările uzinei, ale fie recţic, sine solicitaţi să raporteze, fie din planurile de măsuri tchnico-orga- spontană la preţuri avantajoase pentru
cărei secţii in parte. Toată această mun în şedinţe de birou, fie in adunările ge nizatoricc, referitoare la promovarea
că arc drept obiectiv principal mobili nerale despre felul cum merg lucrurile largă a progresului tehnic, ridicarea ne culegători, după cum urmează:
zarea masei de salariaţi să-şi aducă o în sectoarele unde muncesc, cum şi-au încetată a nivelului de cunoştinţe tch-
contribuţie sporită la realizarea cu suc dus ci la îndeplinire sarcinile încre nico-profcsionalc ale muncitorilor, teh PRET/Kq.
ces a sarcinilor de plan şi a angajamen dinţate şi ce greutăţi mai au. Cînd nicienilor şi inginerilor.
telor luate în întrecerea socialistă. sine semnalate ramîncri în urmă in Rezultatul unor asrfcl de preocupări verde uscat
Ca urmare, încă de la începutul aces tr-un sector sau altul se trage semnalul
tui an, sub îndrumarea membrilor co de alarmă şi întreaga organizaţie este s-a concretizat în aceea că pe primele FLORI DE SOC 0,S0 lei 4,00 lei
mitetului de partid, birourile organiza mobilizată pentru realizarea ci. petru luni din acest an, Uzinele meta <Ţ>6-lta P(>daeţie.L FLORI DE MUŞEŢEL 1,00 • • 6— 8,00 9»
ţiilor de bază au ajutat comitetele sin Bunăoară, atunci cînd comitetul de lurgice Cugir să realizeze şi chiar să de FLORI DE TEI 1,50—2,50 M 7— 10,00 II
dicale de secţie să facă larg cunoscute partid s-a sesizat că la secţiile maşini păşească planul. La producţia globală, de FRUNZE DE MĂTRĂGUNĂ 1,50 #1 10,00 II
in rindul muncitorilor, inginerilor şi unelte, tîmplăric şi mecanică sînt unele exemplu, s-a obţinut o depăşire de 1,73 FRUNZE DE LĂCRIMIOARE 1,20 M 6,00 99
tehnicienilor sarcinile ce revin uzinei greutăţi în cc priveşte realizarea planu la sută, la producţia marfă 3,27 la su Tov. Ivan Viorcl comuna Vorţa, ra Tov. Găină Peiru-Petrila. In materia FRUNZE CU FLORI DE PADUCEL 0,70 3,50 91
din planul de stat pe anul în curs, cc- lui pe primele luni ale acestui an, el a tă, productivitatea muncii a crescut cu ionul Ilia. In informaţia trimisă de lul dumcavoastră cu privire la întări FRUNZE PATLANGINA ÎNGUSTA 0,80 fi 5,00 • 9
rîndu-lc acestora să depună eforturi ajutat birourile organizaţiilor de bază 2,09 la suta, iar economiile peste plan dumneavoastră ziarului nostru ne rela rea rîndurilor partidului, vorbiţi des M
sporite pentru înfăptuirea lor. Munca ca împreună cu comitetele sindicale de se ridică la peste S65.000 lei. taţi faptul că tinerii participă cu muie pre preocuparea organizaţiei de bază în IARBA DE ROSTOPASCA 0,60 • 1 3,00 99
politică susţinută, dusă de membrii de secţie şi conducerile secţiilor să analize Ceea cc se cerc însă pentru activi clan la curăţarea păşunilor, la acţiunile ceea cc priveşte întâi irca rîndurilor sale IARBA DE SASCHIU 2,00 11 0,00 M
partid în rîndurilc salariaţilor a făcut ze temeinic starea de lucruri şi să ia tatea viitoare a comitetului de partid dv muncă patriotică pentru înfrumuse cu cei mai bum muncitori şi daţi cîtcva IARBA PĂPĂDIE 0,40 II 2,00 99
ca întregul colectiv să primească cu en de urgenţă măsuri pentru remedierea este de a continua cu şi mai multă per ţarea comunei, că ei îşi petice în moi] exemple de comunişti cu mai multă ex RĂDĂCINĂ DE MĂRUL LUPULUI 1,70 H 7,00 99
tuziasm sarcinile de plan, analizînd cu neajunsurilor. O cercetare mai atentă severenţă măsurile şi eforturile cc le-a educativ timpul liber. Nu ne relataţi perienţă caic se ocupă de pregătirea to RĂDĂCINĂ DE STRIGCAIE 1,00 H 5,00 99
răspundere posibilităţile şi căile pentru a scos la iveală faptul că nu peste toc iniţiat în ultima vreme pentru a ob însă cc suprafaţă de păşune au curăţat varăşilor din activul fără de partid. Nu RĂDĂCINA DE
creşterea continuă a producţiei, spori munca era bine organizată. Din lipsă ţine ca toate secţiile să-şi îndeplinească tinerii, cc lucrări de înfrumuseţare a ne relataţi însă concret ce ajutor pri PĂPĂDIE 1,75 M 9,00 19
rea necontenită a productivităţii mun de control şi îndrumare unii maiştri se în mod ritmic planul. Torţe sînt pen comunei au executat, filmele vizionate mesc ci de la comunişti. Cînd ne scrieţi COAJE DE CRUSIN 1,00 fi 2,50 19
cii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. ocupau insuficient de organizarea pro tru aceasta Rămînc numai ca ele să fie de ci ctc. Deci, pe viitor să ne scrieţi despre primirea în partid a noi candi MUŞCHI DE BRAD — 2,00 91
Rodul unor asemenea preocupări s-a ducţiei, ceea cc făcea ca oamenii să nu mobilizate în această direcţie. cît mai concret cc acţiuni întreprinJ daţi de partid va rugăm să ne relataţi
concretizat în aceea că in fiecare sec cunoască din timp sarcinile cc le aveau tinerii, cc anume s-a realizat şi cine pe larg cine a luat cuvîntul la discu MUŞCHI DE STEJAR — 2,50 99
ţie angajamentele ce au fost luate sînt de executat, iar unele maşini şi utilaje S. BRATU s-a evidenţiat in mod deosebit. ţii, cum au fost caracterizaţi tovarăşii Acesta plante se preiau Ia sediul întreprinderii şi de achizitorii in-
mobilizatoare şi ele arată seriozitatea cu să nu fie folosite la întreaga lor capa care solicită primirea în nudul candi Ireprinderii care se găsesc în raza întregii regiuni.
care colectivul de aici priveşte sarcinile citate. daţilor de partid, cc rezultate au obţi
puse de partid în faţa lui. Un singur Pe scurt de Ia corespondenţi nut c i’ în producţie şi în activitatea
exemplu este concludent în acest sens. La turnătorie, de exemplu, datorita obştească.
Colectivul secţiei de maşini unelte, de unei organizări defectuoase a repartiză O In oraşul Haţeg a avut loc cu au reparat podul de peste Jiu din satul C. Avram - Bucurcşci - Şesuri (Brad) :
p<ldă, studiind cu multă atenţie posi rii reperelor pe maşini, a insuficientu ciiva timp în urmă concursul formaţii Surduc. Scrisoarea dumneavoastră cu privire la
bilităţile de sporire a producţiei prin lui spaţiu de turnare şi a slabei meca lor P.C.I., faza de sector. Din cele pa T. COR NEA „Povestea unui cămin cultural*' n-am
folosirea cît mai bună a rezervelor in nizări a unor operaţii, productivitatea tru formaţii participante, mai bine pre O Tinerii din comuna lkrthc'ot, ra purui-o descifra. Vă rugăm să scrieţi
terne şi-a luat angajamentul să realize muncii nu se ridica la nivelul sarcinilor. gătită s-a dovedit a fi cea din oraşi> ionul Haţeg îşi luetice în mod plăcut şi mai citeţ şi în mod special mai clar.
ze peste prevederile planului 500 bucăţi Biroul organizaţiei de bază de aci a în Haţeg. instructiv timpul liber, hi participă la M. Cincora - Lupeni, Andrei Năs- ‘f i u N I E
maşini de cusut tip ,..Ileana- şi 100 ma drumat conducerea secţiei să urgenteze A. ANCA manifestările sportive şi cukural-artis- tasc - Sălaş (Haţeg), Colţan Silvia -
şini de cusut tip „Rodica". In acelaşi aplicarea în viaţă a măsurilor privitoa O Pentru satisfacerea cerinţelor oa ticc sau sînt activi cititori ai biblio Răchitova (Haţeg): Scrisorile d-voastră
timp angajamentul lor mai prevede să re la organizarea atelierului de forma menilor muncii, în oraşul Călan au fost tecii. n-au putut fi publicate deoarece nu au
se realizeze economii peste plan în va re, prin repartizarea reperelor de la deschise şi funcţionează 34 unităţi co IO AN THIRT cracat problemele principale care au
loare de circa H00.000 lei şi să reducă maşina de cusut pe maiştri, brigăzi şi merciale. Bună pane din acestea func O Pe lîngâ magazinul cooperativei stat şi stau în prezent în faţa şcolari
necontenit procentul de rebuturi. ccliipc, extinderea luciului etajat pen ţionează în noul oraş muncitoresc. de consum din satul Boz, raionul llia a lor — pregătirea lor pentru închide
Şirul exemplelor de asemenea angaja tru folosirea spaţiului de formare, in I. CRAŞCA fost deschis un bufet. Dotat cu cele ne- rea cu succes a anului şcolar. Acesta
mente mobilizatoare si mai putea ii troducerea unor noi procedee de dez 0 In cadrul acţiunilor gospodăreşti, ccraic el satisface cerinţele consumato este aspectul care ne interesează în mod
continuat şi din celelalte secţii. Ceea cc batere mecanică la turnătoria de preci cetăţenii dîn comuna Iscroni-Petroşani rilor. deosebit. R
se desprinde, însă, din toate aceste an zie ş.a. Toate aceste măsuri aveau meni au plantac 10C0 arbori ornamentali şi T. STEP Maria Pâra - Bretea Suci (Haţeg): Nu
gajamente este maturitatea şi compe rea să contribuie la obţinerea realizării am putut da publicităţii scrisoarea in ® * V
tenţa cu care oamenii muncii din acea inJicelui de creştere a productivităţii titulată „Trei fraţi- deoarece uu aţi
stă uzină studiază posibilităţile de des muncii, prevăzut în plan. reuşit să surprindeţi clementul nou. FfNTffV tom.
coperire şi valorificare a rezervelor in Concomitent cu măsurile luate pe li Din sălile tribunalelor Trataţi un aspect mult prea obişnuit.
terne în vederea obţinerii unui volum nia conducerii tehnice administrative, Pentru viitor alegeţi cu mai multă aten
de produse cît mai marc şi la un preţ biroul organizaţiei de bază a ajutat co-, ţie faptele! Q^BeAÂZicofiiitok etu/mneauvad/tâ:
de cose cît mai scăzut. mitctul sindical de secţie şă organjzczc Şi-a pierdu} dîrecfia turi pe căi necinstite. Intr uaa din
Angajamentul, îhsăv1 reprezintă doar o largă muncă educativă în rîndurilc zi'e s-a pripăşit in satul Galdu de A. Măgurcanu - Haţeg:, Scrisoarea: JUCĂj?.‘/t CONFSCT/Z,
începutul, dorinţa de a realiza un lu muncitorilor. In acest scop s-au organi Nu o dală Simion Ungureanu. şofer Jos, raionul Alba. Prolitînd de lipsa „Concurs la Sarmîscgctnza şi Toteşti"
cru. Cel mai important este organizarea zat expuneri legate de sarcinile secţiei, la I G.O. Alba lulia pe autoturismul de acasă a mai mullor cciătcm d ;n nu a putut fi publicată deoarece este 2» £ ZAMA CAT/AZ£l£ € > .€ .£ .
muncii pentru înfăptuirea Iui. l;aptc!c articole la gazeta de perete, în cadrul din comuna Tciuş, obişnuia in /impui sut, s a strecurat in casa lor de unde incompletă. Amintiţi doar că a avut loc
aiată că şi în această direcţie comitetul cărora s-a vorbit pe larg despre căile serviciului su-$i cinstească qurn cu o a turul sume importante de bani. De concursul şi care cămine culturale s-au PPOM/Ji tNOUlTMÂlEJ>//Z 0/e4Ş£/C-
de partid de la Uzinele metalurgice Cu şi mijloacele prin care fiecare munci- lulea, un şpriţ sau alte băuturi al h O. I. a hurii 3 .600 Ici, de In T li situat pe primele locuri. Nc-ar fi inte
coolice. De liccnre dată uita, sau se 2.000 iar de la S. V. 3.-100 leş resat cc a prezentat fiecare şi cum s-a -Z î e v z a , s / A - r z r v e / A , * c u c / f ^ .
lăcca că uită de răspunderea cc-i re Dar, cum cu India nu ajunqi de comportat.
1 I U N I E venea lală de autovehiculul inctedin- pui le. Loca Grancea a lost prins de
orqanele de miliţie şi Itimis în lafa
lat, lată de cclălenii care apelau la
serviciile lui. instanţei. Pentru deliciul de furi din
(Urmare dîn pag. l-a) fără nici un fel de asistenţă medicală, Intr-o zi f/ixd, întrecind măsura fui- avulul altora a lost condamnai h H
iar mai tîrziu copilăria lor a fost copi cli, a pornit-o val virtej prin comuna
lucru şi de concedii plătite, pînă copi lărie fără joc şi cinice, fără carte şi ani inchisoare corecfională. După cum (IficiiilNaţional de Turism!
lul ajunge la vîrsta de doi ani. Teiuş. Capul lurmcntal nu ba mai 2 J * ai
film. Nu c de mirare că şcolile de ajutai să acţioneze cum trebuie si s-a se vede. după lapla şl răsplată.
In anii puterii populare şi în regiu altădată erau frecventate de puţini co trezit cu bolul maşinii intr-o căruia
nea noastră, ca în întreaga ţară, au pii, cînd hainele şi încălţămintea, căr provocind stricăciuni ambelor bunuri. Păgubaşii insă uu tras desigur şi el |ivm f
fost înfiinţate aproape în fiecare co ţile, taxele, constituiau adevărate opre Pentru a avea timp să rcllecleze la Invălumnle. Bunii sini In siguranţă }JC A R P A J l ^
mună casc de naşteri, iar la oraşd a lişti, cînd însăşi învăţătorii şi profeso fapta sa, Tribunalul popular Aibă l-a nu la „ci0(apu el h C E.C.
sporit numărul paturilor în maternităţi. rii aşteptau uneori luni de zile fără să condamnai la 6 luni incliisoarc cn/ec-
Tot mai multe cadre mcdico-sanicare primească salariul. I tonală. primeşte la agenţiile sale din toată ţara,
îngrijesc şi supraveghează sănătatea co Asemenea stări de fapt nu se mai în- N ervii trebuie pofolîfi
piilor. tîlncsc astăzi în ţara noastră. In schimb, Octuvy.rn Tomuşca şi Al. Alhti. dm zilnic, înscrieri pentru excursiile cu tre
Astăzi nî se parc firesc ca femei»:, care milioane şi milioane de copii din ţările Cînd p ro fiţi de comuna Vintui de Jos sini vecini. Fi-
aşteaptă un copil să fie înconjurată cu capitaliste, din ţările subjugate de co „g u ră cască11 iese, Intre vecini trebuie să esisle nul şi autocarele în
toată atenţia, să fîc supravegheată şi lonialişti crăiesc şi astăzi aşa cum au relntH de convieţuite pnsnice int
îngrijită de medie, să primească conce trăit odinioară părinţii noştri. $andor $fc/an Petru dîn oraşul Deva unele mici neînţelegeri să fie rezol CEHOSLOVACIA ŞI POLONIA.
diu de naştere, pentru ca făptura că In patria noastră, grija faţă de copii, a labrical un libret C.E.C., sustrăqind vate cu calm. Oc>avinn Tomuşca insă
reia îi va da viaţă să se nască sănă educarea şi formarea lor constituie o de la agenţia din Simeria. Li pava şî Programul acestor excursii este deosebit de bogat ţi variat, cu
toasă. Firesc ni se pare, de asemenea, problemă de stac, o problemă a întregii Sâvirşin, in mod Iraudulos, suma de nu a lost de această părere. De aceea, UN CADOU* prinzând noi itinerarii, cu vizitarea celor mai interesante obiective tu
ca femeile de la sate să-şi aducă pe lu societăţi, unde misiunea îndeplinirii ci peste -1300 lei. Bineînţeles că aici a la o neînţelegere cu vecina fui a ristice.
me copiii în albele şi luminoasele ca revine familiei, şcolii, organizjţul jr de lost vorba şi de atitudinea de gură căutat sa şi Iacă singur drepkde, obli . O B U C U R IE . In CEHOSLOVACIA, pe lîngă o şedere de 3 zile !a PRAGA, se
mere ale caselor de naştere sau mater- pionieri şi U.T.M. Llc au datoria să cască a lunclicnaru/ui plutitor. cind de tortă. Faptele s-au pctrecul
nitfrţilor, după cum fireşti in se par crească şi să educe tînăra generaţie în Cum insă sini pul ini din aceştia, cam aşa. Nişte purcei năzdrăvani ne- C fo u li e o fw Jlxyt vor vizita localităţile KARLOVI-VARY, PL2EN, BRNO, BRATISLAVA, alte
gratuitatea manualelor şcolare, vacanţa spiritul dragostei faţă de patrie şi po inir-una din zile Sondor Siclan Petru supravcqhiall, au trecui in grădina srjţ* £(jmn[ a i/oas ro l DAUUDl oraşe pline de pitoresc din BOEMI A şi SLOVACIA, precum şi staţiu
în tabără, asistenţa gratuită şi toate ce porul muncitor, al dragostei fierbinte şi-a qăstl naşul. Prins asupra faptului vecină, provocind unele stricăciuni. nile climaterice din M unţii TATRA, Programul prevede un popas de 2
In loc să rezolve paşnic ucest inci
lelalte măsuri care se revarsă binefăcă faţă de Partidul Muncitoresc Romîn şi a losi deieril justiţiei. La cercetarea dent. Odavian Tomuşca a începui să \ m unu 4/ PiAeursi zile la BUDAPESTA.
toare asupra tinerei generaţii. Dar oare de conducătorii săi, al internaţionalis dosarului s-a constatai că Inculpulul V 0 JU C A /?//, In POLONIA turiştii vor vizita CRACOVIA, cu interesantele sale
care a fost copilăria părinţilor de as mului socialist, al dragostei faţă de mun avea un boqal c-azler judiciar. Avu lovească cu pumnii şi picioarele pe =P monumente arhitectonice din epoca feudală, oraşele NOVA
tăzi, cum trăiau copiii din ţara noastră că, al respectului faţă de omul de pre sese încă trei condamnări pentru Al'jria Albi», din care cauză numita « Ti uictu fi/, HUŢA, KATOVICE (cu vizitarea Planetariumului), WRACLAV. GDANSK
înainte de eliberare? tutindeni, al fermităţii in lupta pentru iuti. Aci/m, tribunalul popular din a avut nevoie de îngrijiri medicale fi • COMţTCŢ», (cu vizitarea oraşului vechi, parcul Oliva, audierea unui con
Milioane şi milioane de copil din ve apărarea păcii. Deva i-a cîniărit cum se cuvine lapla, timp de două zile. 0 /U C ÂtrĂW /N TS. cert de orgă la catedrală, excursie la Gdnya) VARŞOVIA (cu vizita
chea Romînic au văzut lumina zilei în Copiii sînt primăvara vieţii. In ziua dinau-i 4 ani de închisoare corec{io- Pentru cele InUmplatc, Odavian rea vechiului oraş cu monumentele sale istorice şi noul oraş cu
odăiţa mahalalei, lingă lampa de petrol de I Iunie întregul nostru popor sărbă nală. Tomuşca a lost obligai la plat.i unei £ construcţiile sale moderne şi elegante. Călătoriile între oraşe se vor
şi soba de tablă, rareori asistaţi de toreşte plin de mîndric realizările sate,
vico moaşă. Atîţia dintre locuitorii mai copilăria fericită a propriilor săi fii După faptă şi răsplată despăgubiri de 390 lei şi 200 lei a- C entru coHî. face cu autocarul.
vîrstnici ai satelor au venit pe lume în — viitorul patriei noastre mereu înflo Inculpatul Luca Grancea. om fără mendă coreclională. Şi loatc acestea
mijlocul cîmpului, lingă roata carului, ritoare. prolesie, a încercat să realizeze veni pentru că nu şi-a stăplnit ...nervii. ÎNSCRIERILE pentru excursiile în
CEHOSLOVACIA şi POLONIA
F I L M E L E S Â P T Â M I N I I se primesc la toate agenţiile O. N. T.
„Carpaţi“ din ţară unde se pot obţine
şi informaţii asupra datelor şi preţurilor
IIti om cave mi există Vacamf.ă ca Miaka Cei patru călugări
excursiilor.
ŞCOALA PROFESIONALA j
DE M ECANICI AGRICOLI”ALBA IULIA j
------------------------------------------------------------------------------------------------ -------------
S
anunţă că primeşte înscrieri pentru !
concursul de admitere în anul I !
pînă la data de 30 iunie 1964. !
Concursul de admitere are loc între 1-12 iulie a.c. \
' i
La înscriere, candidaţii, pe lingă actele - J
nuite, vor prezenta şi o recomandare din partea j
unui S.M.T. din regiunea Hunedoara.
Producţie o sludiouiHor maghiare, Ulmul „Un om care Eslc o produefic o studiourilor din RE. Cehoslovacă. Fil Filmul „Cei palru călugări" este o producţie a studiourilor între 15-30 iunie j
nu există", dezvăluie prin mijlocirea artei speciiice li/mefnr mul eslc distins cu Premiul „Oscila d'atgenln" la categoria Italiene, realizai după sec nariul lui Bruno Carhucci şl Geo-
de aventuii şi spionaj, silueta incoidalc, palpitante, pline de filmelor i>cntin udolescenti la cel de al XV-leo Festival in vanni Grimaldi. Imaginea Ulmului este realizată de Enzo Bar* şcoala va organiza cursuri de pregătire, j
surprize d::i c:,re spectatorul altă răspuns unei initehăti pc ternaţional al filmelor pentru copii de la Veneţia 1963. bon/, iar muzica de Amondo Trovail/i.
care o ridică Ulmul: cine şi in cc scop a provocat surparea „Vacantă cu Mintia" este un film în care adolescenta Filmul, a cărei tegic este semno/ă de Carlo Ludovlca Bia-
unei mine caic i-a îngropat pe Vagn şi Szomboli. trăieşte cu loalc visele, cu spiritul ei de aventură, dar şi cu qaqlia, prezintă scene de un mare amuzament, linul in acelaşi Inform afii suplim entare se pof obţine la sediul
Cău/indii-sc cauzele reale ale surpării, a lost dcscojierilă unele probleme pe caie lormarea etică a omului nou le pune timp o ascu/ită soliră socială. şcolii din A lba lu lia , strada Platoul Romanilor nr. 24. ;
şi demascată o bandă de spioni. cu acuilale. „Cei fxtlni călugări" poale li vizionat la clncmal^gralul
Filmul rulează la cinemalagtalul „PalriQu ini re 1-3 iunie. Filmul rulează la cincmalogratul „Aria'* Intre 1-3 Iunie a.c, „Patria“ intre 4-7 iunie ac. j telefon 39. j