Page 1 - 1964-06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE lJN lŢ l-V A t
x

La Consiliul de Stat a avut loc luni Jorcscu-Braniştc, pentru îndelungata
la amiaza solemnitatea luminării unor activitate şî merite în domeniul ziaris­
® Sport; înalte ordine şi cicluri ale R.P. Romînc. ticei şi creaţiei literare, Constantin Pru­
Au participat tovarăşii Gheorghe nca, pentru merite în opera de con­
pag. 11 - a
Gheorghiu-Dej, Emil Bodnâraş, Leonte struire a socialismului, Maria Banuş,
0 Raport operativ ; Răutu, general de armată Lcontin Să- pentru merite deosebite în domeniul
0 Lumină la sate ; lăjin, Ştefan Voi rec şi Grigorc G'camă- creaţiei literare.
nu, secretarul Consiliului de Stat A fost distins cu titlul de „Artist
© Bilanţ la sfîrşit de an în în- Au fose distinşi cu ordinul „Steaua Emerit al Republicii Populare Romînc",
Republicii Populare Romînc", clasa I, pictorul Andrei Mikola, pentru meri­
văţâmîniul Ideologie al cadrelor
general ele armată Iacob Tcclu, pentru te deosebite în domeniul creaţiei plas­
didactice ; activitatea în mişcarea muncitorească şî tice. Cu prilejul aniversării a 100 de
pag. III-a pentru merite deosebite în opera de ani de la înfiinţarea $colii medii „N i­
construire a socialismului şi de întărire colac Bălccscu" din oraşul Brăila, pen­
0 De peste hotare; a Forţelor Armate ale R.P. Romînc şi tru activiracc tlcoscbică şî contribuţia
tovarăşii Mihai Burcă şi Nicolac Gold- adusă la dezvoltarea învăţâmîntutui, s-a
pag. I V-a.
ANUL XVI Nr. 2931 MARŢI 2 IUNIE 1964 4 padini, 20 bani herger, pentru activitate îndelungată în conferit titlul de „Profesor Emerit al
mişcarea muncitorească şi merite deo­ Republicii Populare Romînc", tovară­
sebite în opera de construire a socia­ şului Vasite Goraş. profesor pensionar
lismului. de la această scoală.
Cu '13 zile Pentru activitate îndelungată, contri­ După cc a înmînat înaltele ordine şi
buţie valoroasă în dezvoltarea ştiinţei titluri, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
înainte de termen şi merite deosebite în învăţămîntul su­ Dej i-a felicitat călduros pe cei distinşi
perior, s-a conferit Ordinul ..Steaua re ­ în numele C.C. al P.M.R., Consiliului
Colectivul de muncitori, tehnicieni şi publicii Populare Romînc", clasa I, acad. de Stat şi guvernului, urîndu-lc sănă­
ingineri din cadrul şantierului de con­ Raluca Ripan şi ..Ordinul Muncii" cla­ tate, mulţi ani de viaţă şi succese în
strucţii nr. 1 din Hunedoara a termi­ sa I. academicienilor Gheorghe Atana- activitatea lor de viitor.
nat lucrările de înzidirc a cuptorului siu şî Re mus Răduleţ. In numele celor distins! au răspuns
Martin nr. 7. Au fost decoraţi cu „Ordinul Mun­ general locorcncnc Mihai Burcă şi acad.
fnzidirca acestui nou cuptor s-a exe­ cii", clasa î, tovarăşii : Barbu Solomon, Rnluca Ripan.
cutat cu 13 zile înainte de termen. Tovarăşul Gheorghe Gheorglmi-Dri
Constructorii s-au angajat ca în cin­ pentru activitate în mişcarea muncito­ şî ceilalţi conducători de oartid s-au în­
stea zilei de 23 August să-şi sporească rească şi contribuţia adusă la opera de treţinut cordial cu cei Jeeo<*aţi
eforturile pentru a obţine noi succese construire a socialismului, Tudor Tco- (Agerpres)
în executarea lucrărilor ce le revin în
Mobilizaţi şi îndrumaţi îndeaproape îşi dau silinţa să menţină o temperatu­ construcţia noilor obiective industriale
de organizaţia de partid, furnaliştii ră a grilajului de la caupcrc cît mai ce se ridică la Hunedoara. a a
Uzinei „Victoria" Câlan au reuşit să ridicată, asigurînd astfel caupcrclor un
depăşească sarcinile de plan de la în­ tiraj corespunzător. O nouă cooperativă
ceputul anului şi pînă în ziua de 29 mai Pentru ridicarea temperaturii aerului de credit
cu 1914 tone fontă. Din acestea mai insuflat, conductele de gaz şi arzătoa­ La invitaţia Adunării de Stat a R.P. fost încîmpinaiă de Istvannc Vass, pre­
mult de 5C0 tone fontă avi fost date în rele de la cauperc trebuie să admită un Răspunzînd dorinţei membrilor coo­ Ungare, luni dimineaţa a părăsit Ca­ şedinta Adunării de Stat a R.P. Ungare,
luna mai. Aproape toată fonta produ­ debit cît mai marc. De aceea, au fost perativei din Brad cu domiciliul în pitala, îndrcptîndu-sc spre Budapesta, Miklos Rcrcsztocxv şi Janos Polyak. vi­
să peste plan a fose obţinută cu coc­ luate măsuri ca periodic, ele să fie comunele Vaţa de Jos şi Tomeşti din ra­ o delegaţie a Marii Adunări Naţionale cepreşedinţi ai Adunării de Stat, Erno
sul economisit. curăţate de impurităţile ce se depun şi ionul Brad, la 25 mai a.c. s-a înfiinţat a R.P. Romînc, care va face o vizită Mihalyfi, Daniel Nagy. ArpaJ Szakasus,
Succesele obţinute de colectivul de de cărămizile arse. o nouă cooperativă de credit cu sediul de prietenie în R.P. Ungară. membri ai Consiliului Prezidenţial al
muncă de aici sînc rezultatul unei per­ în comuna Vaţa de Jos. Din delegaţie fac parte deputaţii R.P. Ungare, reprezentanţi ai Ministe­
manente preocupări pentru mărirea in­ Au mai fost aplicate şi alte masuri. In cîtcva zile, numărul membrilor Anton Moiscscu, vicepreşedinte al Ma­ rului afacerilor externe al R.P. Unga­
dicilor de utilizare ai agregatelor şi re­ De pildă, pentru asigurarea necesarului noii cooperative a ajuns la 750 cu un rii Adunări Naţionale, conducătorul de­ re, deputaţi.
de gaze de furnal la caupcrc, s-au în­
ducerea consumului specific de cocs. In fond propriu constituit dm fondul de legaţiei. Gheorghe Roşu. prim-sccrctar A fost de faţă Mihai] Roşi a nu, am­
primul trimestru consumul specific de locuit clapcic conductelor verticale cu al Comitetului regional Bacău al P M.R., basadorul R P. Romînc la Budapesta,
cocs tehnic a fose redus cu 2S kg pe un nou tip care au o ceanşcitatc per­ bază şi fondul special în valoare de losif Uglar, prim-sccrctar al Comitetu­ precum şi membri ai ambasadei.
95.000 lei. Membrii cooperatori din co­
tona de fontă, iar în luna aprilie şi în fectă. S-a modificat limita maximă de munele Vaţa de Jos şi Tomeşti, voi* lui regional Maramureş al P.M.R., Istvannc Vass, preşedinta Adunării
luna mai cu 68 şi respectiv cu 113 kg măsurare a debîtmctrclor de gaz ; la Gheorghe Stan. preşedintele Sfatului de Stat a R.P. Ungare, şi Anton Moi-
pe tona de fontă. Cum s-a ajuns la ase­ furnalul nr. 1 ele sînt între 12.000 şi putea de acum înainte obţine împrumu­ popular al regiunii Ploieşti, Stanciu scscu, coiulucarorul delegaţiei romîne,
turi băneşti pentru procurarea de ani­
menea rezultate ? 20.000 Nm-/'h, iar la furnalul nr. 2 male de producţie, materiale de con­ Stoian, profesor universitar. Elena Gri- au rostit cuvîntări.
între 15.000 şi 20.CC0 NnvVh.
Furnaliştii au respectat procesul teh­ strucţii, cumpărarea de mobilă, maşini goriu, preşedinta Comitetului regional Vr
nologic de elaborare a fontei, s-au pre­ Pentru îmbunătăţirea procesului teh­ şi obiecte casnice, aparate de radio cec, al femeilor Bucureşti. Nicolac Hudiţei- Membrii delegaţiei R P.R. au fost
ocupat de reducerea timpului de mers nologie de elaborare a fontei s-a cău­ de Ia sediul cooperativei din comuna nu. Erou al Muncii Socialiste, preşedin­ primiţi la Parlament de tovarăşi Vass
încetinit, scurtarea şi îmbunătăţirea ca­ tat să se introducă în furnale cocs cu tele G.A.C. „Filimon Sîrbu" din regiu­ Istvannc. circ le-a împărtăşit din mun­
lităţii reparaţiilor executate la furnale. 0 granulaţic corespunzătoare. S-a inten­ Vaţa de Jos nea Dobrogea, Ionel Răducanu, nutri- ca Adunării de Stat a R. P. Ungare.
Conducerea secţiei, îndrumată de orga­ sificat operaţia de ciuruirc a aglomera­ Cei dinţii membri cooperatori, caic ţcr la Uzinele „Electronica". Apoi au vizitat clădirea Parlamentului
nizaţia de partid a luat o seric de ma­ tului autofondant pentru a elimina dm au primit împrumuturi de la noua uni­ şî galeria naţională.
tate sînt Flonca Neaga, Gheorghe Ma-
suri caic, aplicate în producţie, şi-au el fracţiile mărunte care îngreunează asi­ ciu, Viorcl Mzciu, loan Brusturcanu, * Seara, tov. Vass Istvannc a oferit în
dovedit eficacitatea. Enumerăm cîtcva. gurarea unei bune permeabilităţi. Iată La aeroportul Ferihegy din Budapes­ emstea delegaţiei o cină la restaurantul
Pentru respectarea nivelului de încărca­ factorii caic au condus la obţinerea rea­ din Vaţa de jos şi alţii. ta, delegaţia parlamentară romînă a Gundcl.
re a furnalelor s-a modificat lungimea lizărilor amintite. TRAI AN PKISLOPEANU AZI, IN CARIERA.
sondelor şi a instalaţiei de măsurare a Do curînd furnaliştii s-au angajat să corespondent Foto : V. ONOILf
diferenţei de nivel. Ca urmare, dereglă­ producă toată fonta peste plan cu cocs
rile instalaţiei -de încărcat, care înain­ economisit. Pentru realizarea acestui
te le dâdcr.u furnaliştilor multă bătaie obiectiv conducerea secţiei, îndrumată nuit. Necunoscutul il maqnetiza par­
de cap, au fost înlăturate. Apoi, s-a de organizaţia de partid, a preconizat că. La şcoala profesională a lost în­
reglat bazicitacca zgurii. Au fost luate alte măsuri, care au început deja să trebai :
asemenea măsuri încîc zgura $ă aibă o prindă viaţă. Astfel, în momentul de — Ce meserie vrei să înveli ? în ritm intens
bazicitaie cît mai scăzută. S-au urmărit faţă se lucrează la reglarea arderii în Purnalisl, otclar .smt luminator?
cu multă rigurozitate analizele granu- caupcrc. aşa îneît conţinutul de oxigen Nu cunoştea mai nimic despre In aceste zile la G.A.S. din Gelmar manuale s-a realizat şi rârîtul plantelor
lometricc ale materiei prime. şi de oxid de carbon să fie de maximum Mama îl mingile din noi/ pe lrm i’ fură neîncetat, piuă ce colosul de nici uiyj. Despre laminoare cel pu­ se munceşte intens la întreţinerea cul­ pe rînd. La stabilirea densităţii plante­
Deoscbic de eficace pentru economisi­ 1 la sută. Pentru asigurarea acestui lu­ ic ,il imbrăfişă şi-/ auriile U pi ivi metal uisparu in zare... ţin nici nu auzise. Preşedintele co­ turilor. Pe cele 471 de hectare semă­ lor Ia hectar s-a ţinut scama de gradul
rea unei însemnate cantităţi de cocs, şi cru, zilnic, se fac analize chimice la apoi adine în ochi Şi-i zise : misiei o observat acest lucru şi i-a nate cu porumb pentru boabe şi si­ de fertilitate al fiecărei tarlale, de hi­
deci pentru obţinerea pe această bază gazele arse. La furnalul nr. 2 este în — Daca oaia li-c chemutcu. du-lc. vorbit despre liccarc. loz lucrările de executare a primei pra- bridul cultivat, de gradul de umiditate
a sporului de fonta, a fost menţinerea curs de montare o instalaţie de analiză M/'-c immn (/tea, dnr n-um încotro. loan este unul din cei zece copii — luminator mă fac — a declarat jilc sînc pe terminate. îngrijirea cultu­ a solului ctc. Densitatea realizată pe
constantă şi ridicarea treptată a tempe­ automată a bioxidului de carbon din ga­ Ducă iu crezi cti-i mai bine la Hu­ ai Umplutului Jilaru din Tirgu Jitaru hotăril. rii cu ajutorul cultivatorului C.P.U. 4,2 parcelele prăşite este de 35.000 —
raturii acrului insuflat în furnale. La zele arse. Aparatele de măsură si con- nedoara, UI doresc mult noroc. Neamţ. Al doilea in ordinea virs- In vremea aceea In Hunedoara
furnalele nr. 1 şi nr. 2 s-a realizat 6 rrol de la cele 2 furnale şi de la cau­ — Mul(umesc, mamă. Roaqă-I pe lei. ,$'i nci/ni şi-l aminteşte cu plă­ exista un sinqur laminor: cel de a început la cîtcva zile după cc s-a 40.000 de plante la hectar. în scopul ob­
temperatură de SCO grade Cclsius şi pcrc vor fi completate şi puse toate m lata su mu ierte. F.l nu mu inţdcqc. cere învăţătorul. Mama, in special, 1100 mm. Yerhi, (te mica capacitate. efectuat lucrarea cu sapa rotativă. Pînă ţinerii unor recolte sporite lucrătorii
respectiv* de 830 grade Cclsius. scârc bună de funcţionare. Se vor lua 7\T V7feu~ cri tfibfn su dovedească cia tare mitului de el. Tutui o [mea Cind n lost aici pentru prima dată, Ia 1 iunie mecanizatei ii şi lucrătorii din din această gospodărie de stat vor apli­
Aceasta, pentru că toate caupcrelc au măsuri pentru ca şî în viitor intensita­ dreptatea de partea mea. bi voi intr-una: „A i cu/), băiete. Cărturar loan a rămas dezamăgii. N-a văzut această unitate au executat prima pra- ca în tocai 4 praşilc mecanice şi 2
fost întreţinute, revizuite şi reparate lupta pentru asta. te lac. Măcar voi să trăili omeneşte. dccil piese puse una peste alta. şilă mecanica şi manuală pe 400 de ha. manuale.
conform graficului. Ele au fost deser- tea de ardere a cocsului din furnale Trenul se puse in mişcare. Ado­ Că cu, vedefi şi voi... Termini şcoa­ (popi, moloz, aglomeraţie... Se tă­ Zilnic s-au folosit la îngrijirea cul­ La executarea lucrărilor de prăşit s-au
vîre_ de muncitori cum slut Stănculca să fie cît mai constantă. lescentul loon Jilara suri pe scara la elementară şi le duci Io pedoqo- cea reparaţie.. înapoi n-a dat insă. turii toate cele 4 cultivatoare existen­ evidenţiat mecanizatorii: Constantin
Smiion, Maidan Petru, S/.ukusd Gheza Aplicarea lor va face desigur ca, fur­ vuqonului şi intru in compartiment. r/ica să le Iaci invuluior. Sau in De la munci lori cu experienţă ca te. La început, întrucîc plantele erau Tare, Gheza Brovioc, Mircea Anghcl şi
' i alţii, care au o calificare profe­ naliştii să-şi respecte angajamentul. altă. parte, numai !a meserii nu. Eu Vas;le Zăvulaş, losil Trdu şi alţii mai mici, pentru a evita acoperirea Francisc Sekey care au efectuat lucrări
sională bogată, îşi organizează bine De iu le reuşiră începu să lltihirc o mt-atn zdrobit oasele o viată intreu- a învăţul cu pasiune şi sirqtnntă. acestora cu pămînt s-a lucrat cu viteze
munca şi ţin o permanentă legătură cu L. DEMETER batistă Pe peron o altă batistă tiu- r/ă şi n-am avut nici o bucurie../’. Lq şcoală era printre cei mai buni. nui mici. Adîncimca Hc lucru a cul­ de bună calitate şi în termenele stabi­
echipele de furnalişti şi cu cele de la Fratele mai morc al lui loan a Aşa se tace că incă din anul In- tivatoarelor a fost fixată la 10—12 cm. lite de către specialiştii din cadrul gos­
încărcare. Se interesează dacă furnalul urmat stalul totului şi a devenit în­ Hi i s-a încredinţai postul de ma­ pentru a favoriza dezvoltarea sistemului podăriei.
arc un mers uniform, dacă materialele văţător. Pe loan însă îl alrăqca me­ nevram. in anul trei era deja titu­
folosite pentru încărcare sînt dozate, seria. Tot timpul qăsea ecvo de lar. Acum c manevram principol la radicular. mg. I. FÎNTINA
conform reţetei, dacă ele sînt de cali­ / - j j r meşterit pe acasă. Cunoscindu-i pa­ unul dintre cele mai moderne la­ Paralel cu executarea primei praşilc corespondent
tate hună. Cunoscînd aceste date ci siunea. directorul şcolii de meserii minoare ale Hunedoarei — lamino­
ştiu cum trebuie sa regleze presiunea şî J y dm Tin/u Neamţ l-a slăbuţ să meat- rul de 630 mm. Şi mi putini sînt cei Cu contribuţia mecanizatorilor
temperatura acrului insuflat. Cu toţii qă la Hunedoara. „Acolo c locul care H apteiiuz.a ca cel mai bun ma­
^ B tţf tău — i-a spus acesta. Ai să re zi nevrării al laminorului. In scopul obţinerii unor producţii
m cc nici n-n visat". Tata/ s-n supă­ sporite în acest an, colectiviştii din Cis- Zilnic, pe tarlalele semănate cu porumb
se lucrează cu cîte 2 sape rotative }i
„Dacă
auzit;
rat insă loc cinci a
In fruntea pleci nici nu vicnu sa mai aud de La Hunedoara o simtit mereu r.ci au trecut cu forţe sporite la îngri­ 4 cultivatoare. Drept urmare, pînă Ia
line. Nu mai eşti hui meu.,.'4. qri/a colectivului asupra s-a. Aici a jirea culturilor prăşitoarc. Cu sprijinul data amintită au fost prăşite mecanic
întrecerii învăfal să trăiască în colectiv. a mecanizatorilor pîna la 1 iunie aici s-a peste 150 de hectare şi nunual 60 Iu.
m : Hunedoara anului 1033. Tot ora­ invă[al să tic om ,* tot aici a minuit efectuat prima praşilă mecanică şi ma­ Se simte din plin aportul mecanizato­
pentru prima dată pensula şi şeva-
Secţiile metalurgic şi chimic de la şul c un şantier. Se construieşte in nuală pe toate cele 45 de hectare plan­ rilor: Nicolac David, Nicolac Goe, Mi­
P. C. Orăştie continuă să se menţină în Combinat, se construieşte in oraşul lelul, a combinat culorile pentru a tate cu cartofi, iar la cultura sfeclei de hai Breazu şi a altora caic execută lu­
Iruntea întrecerii socialiste, obţinînd în­ muncitoresc... Prcdqniini! tinerelul. transpune pe pinz.ă peisajul nou al zahăr au fost efectuate pînă în prezent crări de îngrijire a culturilor Ia un nivel
semnate depăşiri de plan. La secţia me­ Cizmele erau incă încălţămintea la oraşului Hacurilor, chipurile oame- două praşilc pe întreaga suprafaţă de 60 agrotehnic corespunzător.
talurgie planul la zi a fost depăşir cu modă. loan Jit-uru era mir şi simplu hectare cultivate cu această plantă. O
6.S Ia sută, iar la secţia chimic cu 6,6 uluit. I.a inccpul l-a cuprins un sen­ Nţ. ANTJRONACHE atenţie deosebită se acordă şi lucrărilor IONEL SALCAU
la sută. timent de irică. Pe urma .s-a obiş­ de întreţinere la cultura porumbului. corespondent
O contribuţie valoroasă la realizarea (Continuare in par/. 3-a)
şi depăşirea sarcinilor de plan şi-au
adus-o iov. Joan $uteu, Vladimir Do- AL VII-LEA
loficxc, Nicolac Mara, Aurel Filipaş şi
Nicolac Colhon de la secţia metalurgie,
Vasde Vlad. Constantin Ţăran, Vaier
Scrăjan. Joan Maliţa şi alţii de la sec­
ţia chimic. ( V
c e ţ z e F t o r s i
ELENA IOAN
corespondentă
La faza regională a celui dc-al VJI-lea tea şi el a plăcut publicului. Reperto­ de melodii populare. Faptul că taraful Orăştie a apărut inegal pe parcursul
Pentru harnicii mineri de la F..M. Petrila s-au dat în folosinţă un inscQ)* concurs cc s-a desfăşurat sîmbătă după a avut şi buni solişti, pe Ehsabcta Ben- interpretării. Fa arc posibilităţi de a
nat număr de blocuri cu apartamente spaţioase şi confoi tabîle. amiază pe scena clubului muncitoresc riul, alcătuit din bucăţile „Te cînt, dc, Zenovia Paulin, lancu Mariana şi se prezenta mult mai bine dccît s-a pre­
In fotografie: Unul din noile blocuri de locuinţe dm Petrila. al sindicatelor dm Cugir, au participai' partid", „Dorinţa" şi o seric de frag­ Muiucanu Tudurică (vioară), dirijorul zentat mai ales cu suita de dansuri ar­
mente din suita nr. 2 de loan Popa,
14 formaţii artistice, solişti vocali, in­ dirijorul formavici, a fost interpretat la formaţiei, a făcu: cu evoluţia lui să deleneşti. A plăcut publicului în schimb
La concret strumentişti şi dansatori din localităţile un nivel corespunzător fapt cc Jove- capete caracterul unui veritabil spec­ evoluţia soliştilor dansatori de la casa
i tre p te Alba luha. Sebeş, Blandiana şi Dineu deşte că această formaţie arc frumoase tacol folcloric, să fie urmării cu viu de cultură amintita în dansul cu temă
Vinerea,
Orăştie,
Geoagiu, Cioara,
Sînt unii cetăţeni, cc-i drept puţini Mare. Spectatorii, prezenţi în număr posibilităţi de dezvoltare, de creştere. interes. Fanfara casei de cultură din „Hai la concurs".
Faza regională de Ia Cugîr a satisfa-
la număr, care nu respectă regulile de marc la întrecerea amatorilor, au aplau­ Ca formaţii orchestrale, casele de cul­ Sebeş s-a bucurat de un binemeritat suc­ cuc exigenţele publicului. Formaţiile ca­
bucăţile „Republică,
ces interpretind
bună cuviinţă în unităţile de alimentaţie, H O jj dat cu căldură evoluţia acestora. tură dm Alba luha şi Orăştie au pre­ selor raionale de cultură cc s-au pre­
publică. Printre ci se numără şi Petru O contribuţie însemnată la buna des­ zentat taralari, iar casa Jc cultură Jiu măreaţă vatră", „Triumful învingători­ zentat la concurs au dovedit ca atunci
Hiriza de la I.C.M. Simeria. Acesta. în Fie cuie an ce f.'Ct.c* pe tirul m:shr- l-ace comparaţii s-a ivii doar In anii făşurare a fazei regionale de sîmb.ua Sebeş- o fanfara. Dintru tarafuri, apre­ lor", „Fidelitate" şi uvertura „Via­ cind se munceşte cu atenţie la alegerea
timp ce se afla la restaurantul „Parc" şit al vremii ne da i;,j\ibitilulca să noştri de democraţie populară şi mai şi-au adus-o formaţiile artistice ale ca­ cieri unanime a întrunit dm partea pu­ ţa". Ea s-a impus printr-un acor­ şî realizarea repertoriului, rezultatele
din Simeria a stat la masă nur-o po­ constatăm mai din plin buqatia y (pe* duna inii ml ai ca ţiospodănei co* selor raionale de cultură din Alba lu- blicului cel al casei de cultură din daj bun, prin omogenicace, obţi­ obţinute sînt dintre cele nui frumoase.
ziţie necuviincioasă, cu picioarele în­ frumuseţea viei ii pe tuto o trăim. feti mc înainte de eliberarea patriei lia. Sebeş şi Orăştie. Acestea. întrunind Orăştie, Bine pregătit, el a interpretat nînd o calitate sonoră frumoasă. Echi­ V. CH1Ş
tinse pe un scaun vecin, sfidînd pe cei­ Prin munca entuziastă a oumeniluf nici nu in cercam să iuccin compa­ diferite genuri, s-au prezentul în scenă la un ridicat nivel o frumoasa suită pa o’a damuri a casei de cultură dm
lalţi consumatori. in/at işarcu oraşelor şi a sulelor se raţii. Lle nu nc-ar li servit la nimic, temeinic pregătite, cu repertorii bine
Intre consumatori ; schimbă de iu o zi Ui alta Amprente,c tcoarcce cnii nu se deosebeua pi ca alese. Dintre coruri, o frumoasă im­
măreţelor translorman se inlih'csc mu/i mire ci. Tiăium aceeaşi viată presie | Frai mai ales cel al casei
lipsită de orizont. Acum insă...
Iii tot pusul. Cle se simt prcuiiani şi Dai să lăsăm tartele să vorbească- vie cultură dm Sebeş. Bine armonizat,
în munca şi ciula lucrăturilor de pe cu o ţinută scenică adecvată, el a inter­
Pentru colectiviştii dm Rahuu. via­
or/oute. care in aceste zile duu bătă­ ta nouă pe care o trăiesc işi arc in- pretat nuanţat un repertoriu bogat, al-
lia peni ut u asigura obţinerea unor ceputiil in septembrie I03V, cind 70 cfir.un din cîntecclc: „Noi te slăvim,
recolte boqulc in anul IVbl. Pretutin­ nunţiii s-uu unii lotmind o qosp‘>- republică iubită", „Zis-.t badea", „Glo­
deni, munca unita u colectiviştilor pe dăric colectiva. Pe alunei cotcchA o rie clasei muncitoare” şi „Hora cu stri­
oqourcle înlrălilv a lacul sa sporeas­ /iu c,*a prea bot/ald. Averea ci se gături". Corul casei de cultură din Alba
că rodnicia pămintului. iar şuvoiul r.ompuncu din 6-1 unimuie şi cifc\a 1 ulm şi-a ales un repertoriu pretenţios
horjăliei .se revarsă dm plin in casele obiecte mărunte de inventa u<in- dar, spic meritul dirijorului şi al inter­
şi in viata lor. Cu hccurc an (/>s- ' ol. Fondul de bază însuma 63.883 preţilor, s'-a achitat în mod mulţumi­ m k ] i
podurii/c colective urcă noi trepte pe iei. tor de realizarea lui. Vocile corului
calea belşuqiilui, n otquni/.ării Şi Iar- In I0CO numărul iamihilor ajumic sînt bine proporţionale, dar valoarea m A J L M
qirii producţiei ar/ricotc. lor a fost întrucîtva scăznră de acom­
n u Ii ' la -P3 Produci iile de cereale sml in paniamentul slab al orchestrei. O notă z ® ' - 4 y
Pentru a ne da mai bine scama de crc.şfive. Pentru a tare comparaţii se
lot ceea ce s-a schimbat de la un an orqanizea/.u loturi experimentale cu bună merită soliştii Coco Silvostri şi
la altul, de proqrcscle inrcqislratc. soiuri şi hibrizi de mare productivi­ Victor Bcrialau, cu voci bine timbiatc,
I ic care dintre noi. cu anumite prile­ tate. Mecanizarea Şi aqrnlchntcn işi calde, cu reale calităţi interpretative.
juri, îşi iace un scurt hitunl, apelind spun cuvînlul holărilor in această Aria „Brindisi" din opera „Traviata"
de obicei la comparat ii. Asemenea privinţă. Munca intensă şi susţinuta de Verdi. cîntaiă de cei doi solişti acom­
calcule îşi lac in aceste zile şi colec­ de/rusu pentru dezvoltarea'schiorului paniaţi de cor, a smuls publicului nu­ w M .
tiviştii din Rahuu, qăsind cu acest zootehnic a dat şi cu roade. La şlfr- meroase aplauze. De altfel corul şi so­
prilej, spre bucuria şi satisfacţia lor şi/ul anului 7002 aces/ scclor cuprin­ liştii au primit aprecieri călduroase şi
că la întrebarea : „Am realizat acum dea 371 bovine, 405 ovine, un im­ pentru bucăţile „Partid iubit", aria
mai mult declt In anul trecut, ori portant număr de porci şi păsări. „Mugurel de cîntcc rom'ncsc" din ope­
— Iţî place ? nu ” , răspunsul este almnutiv, Intr-un singur an — 1063 — altele reta „Lâsaţi-mă să cînt" de Gherase
— Cine ) — Cind vorbim de Iranslormări — s-au modiiicol complet. Fală de 1062 Dendrino, „Ne cheamă albastrul din
— Tînărul de colo. ne spt/nen Jnlr-una din zilele trecute s-a dublQt electivul vacilor de lapte, zare".
— Crezi că-1 interesează părerea tov. Vasile Vulcu, vicepreşedintele Corul casei de cultura din Orăştie e Cosf/na Doino, solistă, cîntâ a companfată de orchestra de muzică uşoară a casei raionale de cultura
cuiva ?... gospodăriei colective, prilejul de-a fConî/nuaie In pug. 3-a) o formaţie mai tîn lrl. Cu toate aces­ din Brad