Page 100 - 1964-06
P. 100
Drumul socialismului N r. 29;
Pag.' 4
Vizita unei delegaţii
guvernam entale rom îne în Fran{
La invitaţia guvernului francez, o ministrul afacerilor externe, Cornt
delegaţie guvernamentală romînă, con Măncscu, va sosi la Paris la 26 iulie ;
dusa de Ion Ghcorghe Mnurer, pre In cursul vizitei sale, delegaţia rom
şedintele Consiliului de Miniştri, înso va avea întrevederi cu primid minist
ţit de vicepreşedintele Consiliului de ministrul afacerilor externe şi alţi me
Miniştri» Alexandru Bîrlâdeanu, şi de bri ai guvernului francez.
0 delegaţie
Prezentarea scrisorilor de acreditare Vizita lui I. B. Tito în Polonia Acţiuni pentru pace şi dezarmar
de către trimisul extraordinar VARŞOVIA 29 (Agerpres). - tele Consiliului de Miniştri al R.P. Po parlamentară sovietică
După cum anunţă agenţia PAP, losip lone. Oaspeţii iugoslavi au vizitat ora LONDRA 29 (Agerpres). — promovarea unei politici bazate pe in
şi plenipotenţiar al R.P. Romîne în Ceylon Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugosla şul, şantierul naval şi fortăreaţa Westcr- vizitează Indonezia Partizanii păcii din Scoţia au organi marea nucleară.
via, a sosit în cursul zilei de 29 iunie platc, care în timpul celui de-al doilea zat la 27 iunie un marş de protest spre
LONDRA 29 (Agerpcrs). —
COLOMBO 29 (Agerpres). — de sănătate pentru guvernatorul gene în oraşul Gdansk. Înaltul oaspete a fose război mondial a rezistat eroic trupe DJAKARTA 29 (Agerpres). — baza pentru rachete nucleare „Polaris", Organizaţia „Mişcarea pentru de?
care sc construieşte în localitatea Fas-
Aurel Ardelcanu, trimisul extraordi ral şi de prosperitate pentru poporul salutat dc Jozcf Cyrankicwicz, preşedin lor hitleriste. Grupul de deputaţi ai Sovietului Su lane, situată la 45 kilometri de Glas- marca nucleară" din Marea Britani»
nar şi ministru plenipotenţiar al Repu ceylonez. prem, condus de A. I. Mikoian, prim- gow, Coloanei de demonstranţi i s-au organizat o anchetă în rîndurilc opir
blicii Populare Romîne în Ceylon, a In răspunsul său, guvernatorul gene viccprcşedinte al Consiliului dc Miniştri alăturat pe drum numeroase persoane. publice din opt circumscripţii clcc
prezentat la 27 iunie scrisorile dc acre ral al Ceylonului, William Gopallawa, N. S. Hruşciov a sosit în Norvegia al U.R.S.S., a sosit în portul Surabaya, Duminică, participanţii la marş au or rale din nord-e.stul ţării, solicilînd
ditare guvernatorului general al Ceylo a exprimat profunde mulţumiri pentru al doilea oraş ca mărime al Indoneziei, ganizat în apropierea bazei un miting cei întrebaţi să-şi expună părerea a
nului, William Gopallawa. urările transmise şi a adresat preşedin OSLO 29. — Trimisul special Ager N.R.), unde a avut o scurtă întrevedere centrul provinciei Jatva de est. Oaspe de protest Ia care au participat parti pra unor probleme ale dezarmării, T
In cuvîntul său, trimisul extraordinar telui Consiliului de Stat al R.P. Romî pres, C. Alexandroaie transmite : cu preşedintele acestuia, Langhclle. După ţii sovietici sînt însoţiţi dc Subandrio, zani ai dezarmării nucleare din nume cei întrebaţi, 68 la sută au protestat ?
şi ministru plenipotenţiar al R.P. Ro ne şi poporului romîn cele mai bune Luni dimineaţa, N. S. Hruşciov, pre aceea, şeful guvernului sovietic şi cei prim-vicepreşcdintc al Consiliului de roase oraşe ale Angliei, din Scoţia şi Ir potriva experienţelor nucleare, iar
mîne în Ceylon a transmis din partea urări dc sănătate şi prosperitate. şedintele Consiliului de miniştri al lalţi membri ai delegaţiei au depus co Miniştri al Indoneziei. landa de nord. Poliţia a intervenit, a- la sută s-au pronunţat pentru dezarr
Guvernatorul general, William Gopal
preşedintelui Consiliului dc Stat al R.P. U.R.S.S., şi persoanele care îl însoţesc roane de flori la monumentul patrio La mitingul care a «avut loc în acest rcstînd cîţiva participanţi. rea generală şi totală.
latva, a avut apoi o convorbire cordiali oraş, Subandrio şi A. 1. Mikoian au ros Potrivit relatărilor presei engle
Romîne, Ghcorghe Gheorghiu-Dej, urări cu ministrul Aurel Ardcleanu. a sosit cu nava ,,Başkiriau în portul ţilor norvegieni căzuţi în timpul celui In drum spre Faslanc, participanţii au
Oslo. Pe chei oaspeţii sovietici au fost de-al doilea război mondial şi la mo tit cuvîntări. organizat în orăşelul minier Hcllens- participanţii la conferinţa pentru dez
întîmpiiuţi de Einar Gcrhardscn, pri numentul eroilor sovietici din Cimiti Din Surabaya, delegaţia parlamenta borough un miting la care au luat cu marc, ale cărei lucrări se desfăşoară
comitatul Surrey, au hotărît să ce
moscova. Seară consacrată mul ministru al Norvegiei, dc membrii rul de vest. rilor sovietici a plecat spre insula Bali, vîntul reprezentanţi ai sindicatului mi guvernului englez să nu participe
cabinetului său şi dc şefii misiunilor di
In cursul aceleiaşi zile, N. S. Hruşciov
plomatice acreditaţi la Oslo. a avut o întrevedere cu regele Norve unde vor fî oaspeţii preşedintelui Sp- nerilor din Scoţia. In cuvîntul lor, vor crearea forţelor nucleare mullilater
E. Gerhardsen şi N. S. Hruşciov au giei, Olav V, iar seara, guvernul norve karno. bitorii au cerut Angliei să renunţe la ale N.A.T.O.
lui Mihai Emincscu rostit scurte cuvîntări. gian a dat o recepţie în saloanele cas
Din port, oaspeţii sovietici, însoţiţi
de premierul norvegian, au plecat să telului Akershus în cinstea oaspeţilor.
MO.SCOVA 29 — C o re sp o n d e n tu l A u losl de lafă G heorqhc S tnia n, viziteze reşedinţa guvernului şi clădirea Cei doi prim-miniştri au rostit toas Situaţia din Guyana Britanică
A qerptes. S. Podind transm ite : c o n s ilie r al A m basadei II.P. Romîne Stortingului (parlamentul norvegian — turi.
Luni, Io Cosa C e n tra lă o scru/or/- Ui M osco va şi u lfi c o la b o ra to ri ar a im
lo r d in Moscova a u \u t loc o seară basudei. se menţine încordată
consacrată lu i M ih a i Em inescu, cu Seara Em incscu a lo sl deschisă Uc
p rile ju l a n iv e rs ă rii a 75 dc ani dc la A lc x c i S urko v, secretar al U n iu n ii Evenimentele din Congo primul ministru, Cheddi Jagan, în cursul vernatorul Luyt se urmăreşte lichida
m oartea p o e tu lu i, s c riito rilo r d in U .R S S . Despre v ia ta GEORGETOWN 29 (Agerpres). - aparatului conducător al Partidului p
Seara „ E m m escu* a lo sl o tq a n iza lă Si opera lu i M ih a i Em inescu u v o rb it Situaţia din Guyana britanică conti căreia a fost examinată situaţia din ţară gresist al poporului şi obţinerea demi.
de U niun ea s c riito rilo r s o v ie tic i, M i lu r i K n jc v n ik o v . can didat in ş tiin lc 9 TRATATIVELE DINTRE GUVERNUL CENTRAL $1 FOŞTI! ŞEFI nuă să sc menţină încordată, iar în di Totodată, s-a anunţat că primul minis
n is te ru l cu//t*ri7 al U .R S S ., C o m ite lilo lo q ic e . Mcnrorîu p o d u lu i a io st c- Al PROVINCIILOR KATANGA Şl KASSAI 9 NOI CIOCNIRI INTRE ferite puncte ale ţării s-au înregistrat tru a luat cuvîntul în şedinţa de închi primului ministru. El a subliniat că î
lu i de stai pe ntru re la ţiile c u ltu ru lc vocală, de asemenea, de s c riito ru l TRUPELE DE PARTIZANI Şl ARMATA 9 ULTIMELE TRUPE ALE O N U. noi incidente. Agenţia Prensa Latina dere a Congresului sindicatelor din Gu gura soluţie pentru reglementarea
cu stră in ă ta te a de pe lin riă C o n s iliu l A n d re i Lupan şi de către p o d u l cu PĂRĂSESC JARA. transmite că clemente reacţionare au yana Britanică şi a expus poziţia Parti tuaţici este acordarea independenţei
de M in iş tri, C o m ite lu i S o v ie tic pe ntru banez. N icn lu s G u ille n . ucis mai multe persoane în diferite re dului progresist al poporului faţă dc realizarea unui compromis în privir.
apărarea pă cii, U niun ea a s o c ia ţiilo r P oe ţii E m ilia n îlu k o v şl G riq n re LEOPOLDVILLE 29 (Agerpres). — tuale în cadrul echipei guvernamen- mişcarea sindicală şi dezvoltarea ţării. sistemului electoral.
de P rie te nie s n vie tn -ro m in â , In s titu tu l V ie n t ou recita t v e rs u ri de dicate Ln- In timp cc în Congo se desfăşoară tale. giuni ale ţării, ceea ce ridică cifra ce Pe de altă parte, potrivit agenţ
de lite ra tu ră m ondială „Gor/u", t,Hi- c c tilă ru lu i p o e zie i ro m ln c şti, p o e tu l referendumul în legătură cu constitu lor asasinaţi la peste 50. De asemenea, Intr-o declaraţie dată publicităţii la France Prcsse, primul ministru al I
b lio le c a u n io n a lă de stat de lilc ra lu râ V ik lo r lio k o v a re cita t v e rs u ri in s p i ţia provizorie a ţării, la Lcopoldville LEOPOLDVILLE 29 (Agerpres). — elemente teroriste au organizat un act Georgetown, primul ministru Jagan a
stră in ă si Casa cent rulă a s c riito rilo r. rate de re a lită ţile ta rii noastre. iar continuă tratativele între guvernul cen Ultimele trupe ale Organizaţiei Na de sabotaj pc linia ferată care leagă re arătat că poporul guyanez şi Partidul puMicii Trinidad-Tobago, Eric Willia
A u p a rtic ip a i E lqheni A lanasenko. p o e lit A le x a n d r G uln v, M ih a i Zc/i- tral şi foştii şefi ai provinciilor Katan- ţiunilor Unite din Congo, vor părăsi giunile Dcmcrara şi Esscquibo, pertur- progresist al poporului vor continua a hotărît să propună conferinţei prii
m in is tru al Invă/dm/nfu/ui a l R.S.F.S.R. kievic.i, E vrih cn i l.c v ik , A rk a d i S tcrn- ga şi Kassai, respectiv Cliombc şi fostul nurţi această ţară, la data cînd se îm lupta pentru eliberarea naţionali fără să lor miniştri ai ţărilor membre ale Co
lic rfi au c itit v e rs u ri em inesciene in „împărat" Kalondji. Rezultatele parţia bînd traficul feroviar. Au fost operate monwealthului, care se va deschide
p re şed intele A so c ia ţie i de p rie te n ie plinesc patru ani de la proclamarea in
tra d u ce ri p ro p rii. le ale referendumului indică o majori 17 arestări. se teama dc arestările şi represiunile din 8 iulie la Londra, soluţii pentru a
s n v je lo -ro m in â , s c riito ri s o v ie tic i, oa dependenţei Congo-ului.
A urm at un concert le s liv şi p re tate substanţială în favoarea proiectu partea autorităţilor britanice. El a de pune capăt actualei crize politice
m eni de cu ltu ră , num eroşi m osco viţi. zentarea u n u i Ulm rom inesc. lui de constituţie. „Căştile albastre" — cum sînt denu Duminică, guvernatorul coloniei, Ri-
Intr-o conferinţă de presă ţinută în mite aceste trupe — au fost trimise în clnrd Luyt, a avut o întrevedere cu clarat că prin masurile adoptate de gu Guvana Britanică.
ajunul retragerii trupelor O.N.U. din Congo curînd după 30 iunie 1960, la
Tratativele guvernamentale greco-bulgare Congo, Kalondji a declarat ca tulbură cererea lui Patrice Lumumba, care era
rile şi luptele ce au loc în ţară nu şi-ar
avea rădăcinile în nemulţumirile popu preşedintele Consiliului dc Miniştri, de Înaintea convenţiei partidului republican
SOFIA 29 (Agerpres). — fost parafate acorduri pentru navigaţie, laţiei, cî s-ar datora unor mici greşeli oarece în ţară începuse să domnească
Agenţia BTA anunţă că intre 20 apri pentru îmbunătăţirea transporturilor fe ale guvernelor centrale şi provinciale. haosul ca urmare a acţiunilor elemente DE LA SAN FRANCISCO
lie şi 28 iunie au avut loc la Sofia tra- roviare, a comunicaţiilor poştale şî te „Politica de federalizare este singura lor potrivnice independenţei şi integri
t.lti e între delegaţia guvernamentală lecomunicaţiilor, cu privire la transpor politică în interesul nefericiţilor noştri tăţii teritoriale a ţârii.
fraţi din Ixasai", a declarat el, adăugind,
bulgară şi delegaţia guvernamentală tul rutier de mărfuri şi călători, pen totodată, că „dacă în guvernele congo La venirea în Congo, efectivul tru WASHINGTON 29 (Agerpres). mandat pe timp de patru ani nu mai civile, şi diferite chestiuni de polii
greacă. Tratativele s-au încheiat cu o tru stabilirea liniei aeriene directe So- leze s-ar afla oameni dc nădejde, n-ar pelor O.N.U. număra 20.000 de oameni, Campania pre-electoralâ în vederea este pusă la îndoiala, s-a înapoiat du externă.
deplină înţelegere reciprocă, şi la 28 iu lia-Atena, pentru stabilirea de linii co mai avea loc lupte". La rîndut său, provenind din diferite ţări. Potrivit desemnării candidaţilor partidelor de minică la Washington după un turneu Dacă în sinul partidului democrat
nie 196-1 au fost parafate !a Sofia acor merciale aeriene regulate, pentru înles Moisc Chombe şi Codefroid Munongo, agenţiei Reuter, în decursul celor patru mocrat şi republican Ia alegerile prezi efectuat timp dc trei zile în statul Min tuaţia este mai limpede, singurul sc
durile pentru reglementarea probleme niri vamale reciproce. Alte acorduri pre rcprezciUtnd alianţa Balubakat-Conakat, ani petrecuţi aici, pierderile acestora nesota. El a rostit mai multe cuvîntări de întrebare constituind persoana c
lor financiare nerezolvate şî pentru dez văd colaborarea în domeniul turismu s-au pronunţat în sprijinul tratativelor s-au cifrat la 127 militari ucişi în lupte, denţiale din S.U.A. este în plină des în oraşul Minncapolis, cu care prilej a va fi desemnată drept candidat la p
cu guvernul central. In urma tratative
voltarea colaborării economice, cu pri lui şi colaborarea ştiinţifici şi cultu lor de luni dintre preşedintele Repu 75 de persoane care şi-au pierdut viaţa făşurare. Preşedintele Lyndon Johnson, trecut în revistă probleme ale politicii tul de vicepreşedinte, observatorii ap
rală. în accidente şi 35 de moarte naturală. a cărui viitoare candidatură pentru un ciază că lucrurile sînt mai complic
vire la colaborarea în folosirea apelor blicii Congo, Joscp Kasavubu, Moise interne, îndeosebi problema drepturilor
Acordurile vor fi semnate la Atena, Chombe şi Albcrt Kalondji, observato în rîndurile partidului republican ut
nurilor care curg pe teritoriul ambelor se înfruntă în prezent senatorul
în cel mai scurt lintp, de miniştrii afa rii de presă relevă ca este posibilă crea
ţări, un acord comercial pe termen lung cerilor externe ai R.P Bulgaria şi Gre rea unui climat care să faciliteze o coa T statul Arizona, Uarry Goldwatcr, şi
Şi un acord dc plăţi. De asemenea, au ciei. liţie între toate partidele politice din m vernatorul statului Pcnnsylvania, ^
Congo. După încheierea referendumu r Jiani Scranton. După cum anunţă ag
lui se aşteaptă ca preşedintele Kasavubu ţia Associated Press, Scranton a a
să numească o nouă echipă ministeria sîmbătă la Harrisbur (Pcnnsylvania)
lă cu participarea tuturor partidelor
5 C U R Σ politice. întrevedere cu guvernatorul stati
In acelaşi timp, în ţară s-au semnalat New York, Nclson Rockcfcllcr, şi
noi ciocniri între trupele de partizani alţi fruntaşi ai partidului republic
MOSCOVA. - După cum transmite cişti au aruncat bombe cu gaze lacri şi armata. Oraşul Albertville continuă organizată cu scopul de a se pune
agenţia 1 ASS, ia Moscova s-a anunţat mogene şi au tras focuri dc armă asu să sc afle sub controlul partizanilor. punct „strategia în vederea coordon
olicial că la invitaţia guvernului pra participanţilor la un miting stu Pentru a stăvili lupta de partizani, re
U.R.S.S,, L) 1 liant, secretar genera) al denţesc care a avut loc )a Universi latează agenţia France Prcsse, în pre eforturilor pentru a se obţine nunti
O.N.U., va face o vizită în Uniunea tatea din Bucnos Aircs. zent se studiază problema eliberării lui lui Scranton drept candidat prezid
Sovietică între 28 şi 31 iulie a.c. Mitingul a fost organizat dc Fede Antoine G»zcnga şi a atragerii luî cven- ţial". După terminarea consfătuirii. R
VARŞOVIA. - După cum trans raţia universitară a studenţilor din Ar
mite agenţia PAP, Robert Kenncdy, gentina. kcfcllcr şi-a exprimat încrederea în *
ministrul justiţiei S.U.A., a sosit într-o Aida în care a avut loc mitingul a sele guvernatorului statului Pcnnsyl
vizită particulară in R.P. Polonă. In Iost avariată. aia, întrucît, după cum a spus el, s|
cursul zilei dc duminică el a vizitat ISTANBUL. — Camera dc Indu întrevederile
oraşul Varşovia. Seara, Marian Jly- strie din Isianbu! a publicat recent jinul de care se bucură Coldw;
bicki, ministrul justiţiei al R.P. Po unele date statistice din care reiese lui Papandreu la Paris „scade din zî in zî".
lone, a oferit o masă în cinstea lui Intre timp, şi alţi membri de fru
Robert Kcnnedy. Luni, ministrul dc că în ultimii ani se manifestă în Tur PARIS 29 (Agerpres). —
cia o intensificare a pătrunderii capi
justiţie al S.U.A, a vizitat Cracovia. talului străin în economia ţârii. Potri Primul ministru al Greciei, Ghior- ai partidului republican şi-au cxprii
MOSCOVA. — La 29 iunie s-a vit datelor publicate, cea mai mare ghios Papandreu, care se afla în pre deschis opoziţia faţa de candidatura
deschis în parcul Sokolniki din Mos parte a investiţiilor străine de Capital zent într-o vizită oficială în Franţa, a natorului din Arizona. „Comitetul p
cova o expoziţie de maşini de calcu se fac în industria din jurul lstan- fost primit luni după-amiază la Pala
lat produse de firma engleză „Klliot tul lvlysce de preşedintele de Gaulle. tru platforma partidului", care sc va
Automation". hulultii. In 1958 volumul investiţiilor La întrevedere au asistat ministrul afa iruni la San Francisco cu o săptăm
Luînd cuvîntul la vernisajul expozi străine de capital în această regiune cerilor externe al Greciei, Costopoulos, înainte,i deschiderii convenţiei partidi
ţiei, Gcorge l'airbanks, directorul fir sc cifra la 50 milioane lire, iar la şi ambasadorul Greciei în Franţa, Phi-
mei, a declarat ci speri ca în curînd slirşitul anului trecut ele au depăşit lon. După întrevedere, Papandreu a de republican, a anunţat că a primit o „
firma să pornească simţitor exportul clarat ziariştilor că „generalul de Gaul claraţio dc principii" semnată de 45
le a manifestat o deplină înţelegere faţă
produselor jale în Uniunea Sovietică. suma de 245 milioane lire, sporind în de problema Ciprului". întrebat de un republicani, membri ai Camerei Rcf
BUENOS AIRES. - Agenţia Pren- decurs de numai cinci anî de aproa ziarist dacă i s-a prezentat în cursul în
sa Latina anunţă că un grup de fas pe 5 ori. trevederii un plan francez privind Ci Recent, la Atena, pe Acropole, a avut Ioc o mare manifestaţi e a tineretului grec pentru a p ă ra 2entanţiIor, care se opun liniei poli
prul, el a răspuns negativ. rea drepturilor democratice. a lui Goldwatcr.
Criza guvernamentală din Italia
O NOUA HARTA ru lu i cuban E nrique Pineda Bârne/, cum n a Urm at p ro l. F iesenhov h
La şase luni şi zece zile de la pri menţine sprijinul din partea maselor". to, s-a pronunţat sîmbătă şi Partidul Senat, capitolul 88 referitor la acorda
mirea votului de învestitură, guvernul Partidul socialist, condus de Ncnni a social democrat. La Roma se vorbeşte rea unor fonduri şcolilor particulare HIDROGEOLOGICA sub înd ru m are a ic q iz o tu lu i s o v ie tic c o n ie rin fa pe ntru pro b le m e le meteci
de centru stingă condus de Aldo Moro declarat de la început că miniştrii săi do asemenea că preşedintele Segni ar (girate îndeosebi dc clerul catolic), se A UNIUNII SOVIETICE M ih a il K a la l0 2 0 v. ii( ilo r înch eia ta ic ce n t la Moscovc
a demisionat, dînd naştere unei noi cri- vor exercita presiuni în vederea unor dori sâ formeze din nou un guvern de natorii socialişti, social-democraţi şî re P rem iera film u lu i va avea lo c la P a rticu le le m ici de m aterie dc pro
te guvernamentale considerată de ob- „reforme mai vaste", în deosebi, în pro tranziţie sub conducerea lui Giovanni publican! s-au abţinut de la vot. Tn fa MOSCOVA 29 (A q e rp rcs ). — 20 iu n ie , data a n iv e rs ă rii în c e p u tu ve n ie n tă e x tra te re s tră cad con ţinu
;rvatori „dificilă, delicată şi complexă" blemele privind reforma agrara, extin Lcone, care a mai condus un astfel de voarea acestui proiect de lege au votat In U niun ea S o vie tică — nminfd lu i lu p te i arm ate pe ntru e lib e ra re pc p â tn ln t şi In oceane, c o n trib u im
euter). De fapt surpriza nu a fost derea drepturilor sindicale, precum şi n- guvern înaintea formării celui de cen numai democrat-creştinii. TASS — a Iost ela b o ra tă o nouă na(/ono/d. F ilm u l vn fi prezentai sJ- Iu creşterea q tc u lă fii p ă m in tu lu i,
a mare pentru cercurile politice ita- supra reformei invăţâmîntuluî. In toa tru stînga, el urmînd să se ocupe şi dc ★ h o ţia h id ro q c o lo q ică . z \u lo til ei au m u lla p Iu H avana şi Moscova. P ro lc so ru l a u jun s la aceasta co n
are încă de la începutul forma te aceste probleme, care au constituit pregătirea alegerilor municipale. După întrevederile avute dc preşe in d ic a i pe n tru p rim a oură am p la sa FESTIVALUL ARTISTIC clu zie p rin stud iere a m e tc o rifilo r d in
lu l guvern compus dîn repre- punctele dc încercare concrete ale uni In sînul opiniei publice se întăreşte dintele Republicii Italiene, Antonio rea apelor freatice pe un te rito riu z\n ta rc lica .
ai partidelor dcmocrat-crestin, tăţii guvernului, Partidul socialist s-a însă convingerea că pentru soluţionarea Segni, cu diferite personalităţi politice a til de m are si v a ria t cum este cel ANUAL DIN OLANDA Pe P âm int au cazul m c le n rifi d'
Acia)-democrat şi republican în vederea soluţionării crizei guverna ul U n iu n ii S ovietice. La 15 iu nie s-a deschis in O landa d im e n s iu n i uriaşe care au provoca
•mîsmul în legătură mentale — din cercurile competente N oua ha rtă pe rm ite aprecierea ca cel de -al 17-lea F e stiva l a rtis tic a- s p ă rtu ri in scoarţa p ă m in tu lu i. Acc.s
Ziarul „Corrîere parvin ştiri referitoare la eventuala lită ţii si c a n tită ţii a p e lo r Ire a licc in nual. tea s-uti tra n sfo rm a t cu tim p u l i
nia zi după for- C O M E N T A R I U L Z I L E I orientare pc care o vor lua în viitor d ile rile te q iu n j ale fa n i După p ă re q o llu ri sau la c u ri (sc p ic s u ix in c c
■ gaţia noului gn- aceste consujtări. rea o a m e n ilo r de ş lim ia s o v ie tic i, en In a lură de orchestrele, c o ru rile , in tr-u n a s lle l de m od s-ar li lorm a
u se anunţă u- va putea ti fo lo s ită cu succes $i In lm ite le de operă şi b a le i olandeze, q o lh il H ndson}. Asem enea letm m e
considerj că Din primele declaraţii făcute de per p ro s p e c ţiu n ile qe oloqice. p a rtic ip ă la acest fe s tiv a l nu m ero a ne se tn tiln c s c şi In A n ta rctic a nnd
îvitntca ,,î»- aflat pe poziţii revendicative faţă de crizei guvernamentale nu există dccît un sonalităţile primite pînă în prezent de H arta este în to cm ită la scara dc se co m p a n ii străine, p rin tre care sub st ta lu l qros dc qheut . a Ins
Scgni au reieşit două poziţii: preşedin
\*li'-n al celelalte trei partide ale coaliţiei. singur mijloc : să fie respectată voinţa tele Senatului, Mcrzagorn, s-a exprimat 25 k m /l cm. „T e a tru l N a ţio n a l“ din Zaqrcb, „E n- d e scop erii un crater cu d ia m e tru l d
qtish O pera G roup ol L o n d o n", „ A n
Nu este lipsit de interes nici faptul maselor populare caic cer schimbări în în favoarea unui guvern dc tranziţie, sa m b lu l O pe re i d in P e kin ", „B ris to l 300 de m ile
da că însăşi în sînul Partidului dcmocrat- orientarea politică şi economică a ţării, din care vor putea face parte şi socia ALBUM DE FOTOGRAFII OUI V ie Compa/iy", „ fh irq lh e a tc r
o, creştin sc duce în momentul dc faţă ca, dc exemplu, reforma agrari, lichi liştii, cu condiţia să accepte „măsurile ÎNCHINAT ELIBERĂRII POLONIEI aus V ic ii" , „V ic n n a P h ila rm o n ic PENTRU DEPISTAREA
.a- o puternică lupta între diferite curente. darea dijmei, lupta împotriva monopo de austeritate" propuse dc democrat- O rch e stra “ — precum şi s o liş ti din DIABETULUI
>u- Este semnificativ în acest sens că la că lurilor, o contribuţie efectiva a Italiei creştini. Conducerea Partidului repu A lb u m u l „Ţ a ra in care tră in t“ . ti toate c o ifu rile lu m ii.
es- derea guvernului Moro au contribuit la lupta pentru destinderea internaţio blican, a partidului socialist şi a parti p ă rit in R.P. Polonă, con ţine lu c ră T O R O N T O 29 (A q crp re ş). —
ele zece deputaţi democrai-creştini caic au nală şî pace. dului social-democrat consideră că so rile q 87 d in tre cei m ai b u n i lo lo - T otod ată, m uzeele din Olanda un Federaţia in te rn a ţio n a lă pentru s in '
. i - votat împotriva proiectului dc lege pri luţionarea aciualci crize trebuie să ducă rc ţio rle ii polonezi. A ceştia nu reuşit o rq a n iza l e x p o z iţii speciale. In in d icrca d ia b e tu lu i a a n u n ţa i dcsc<
i- vind alocaţiile bugetare pentru şcolile N. BADEA la formarea unui nou guvern de centru- să s u rp rin d ă diverse şi m u ltip le la cin ta ..A m sterdam R ijksm u se u m ", p e rite a u n u i nou procedeu ra p id d
â- particulare. * stînga condus dc Aldo Moro. tu ri ale v ie ţii P o lo n ie i co n te m p o ra care adăposteşte cele m ai m ulte de p ista re u ocestei boli. N o u l pre
iil ROMA 29. — Corespondentul Ager ne. A lb u m u l p re zin tă c h ip u l a n u p ic tu ri ale lu i R em brandt, s-a ame- cedcu, care a Iost supus u n o r ver.
iiă Tmînd cont dc actuala situaţie este In urma discuţiilor avute cu preşedin m eroşi oam eni p o litic i şi a c tiv iş ti pe najut o ex/>ozi//c a tu c iu rii fra n ce lic ă ri in S tatele U n ite şi in C aiiadr
trei greu dc prevăzut Cum va evolua criza pres, G Pastorc transmite r tele republicii, fostul ministru de ex tă rim c u ltu ra l, dat in s jic cia l c h ip u l ze la „ M u ze u l M a u rits h u is “ dm constă in tr-o analiză a s iiu /c ltn •
guvernamentală din Italia. Primele con La trei zile dvipă demisia guvernului terne, Giuseppc Sr.ragat, a spus : „Parti o a m e n ilo r sim p li, la lu cru sun in m o este a til dc sim p lu in c it ctre o z
sultări pc caic preşedintele Scgni îc-a condus de Aldo Moro, senatul italian dul social-dcmocrat nu este în favoarea m entele dc d e stind ere FJ a lo sl e d i Haqa s in i expuse p ic tu ri ale sc o lii p o s ib ilita te a în fă p tu irii u n or iro q tc
încer- a aprobat bugetul statului pc semestrul unei majorităţi caic să difere dc cea flam ande şi o la n d a c d in secolul al me dc depistare pc scară n a ţio n a l
n dc a început sîmbătă cu o seric dc reprezen al doilea al anului în curs Dîn 1965, precedentă (adică cea dc ccntru-stîn- tat cu p rile ju l celei de-a 20-a a n i X V H -lc o ; la „M u z e u l M u n ic ip a l" a acestei b o li
«tale nu tanţi ai vieţii politice italiene în ve ga) şi este împotriva unui guvern ex v e rs ă ri a e lib e ră rii P o lo n ie i şi este
nod clar derea rezolvării crizei, nu au lăsat să anul financiar urmează să coincidă cu clusiv dcmocrat-creştin". o m ă rtu rie a a rte i m a e ş trilo r lo io - d in A rn h c in sin i prezentate peisaje A q e n fia A sso cia 'c.î Press m enim
pta. Pla- se întrevadă nîci o soluţie. Totuşi, ob anul solar. Pînă în prezent, anul finan q /a li p o lo nezi olandeze d in seco lu l al X V tl-le a n e a /ă că n o u l procedeu va li exa
Partidul servatorii politici din capitala Italiei ciar în Italia începe ln 1 iulie şi ter In cercurile politice din Roma sc con etc. m inat la cel d e -al 5-!ca C otaires t
mină la 30 iunie al anului turnător. sideră că la capătul consultărilor, pre „EU SÎNT CUBA" F ede raţie i in te rn a imnn.7 p e ntru sin
isa complet afirma că Scgni ar fî înclinat sâ recon Bugetul n fost votat dc senat fără şedintele republicii se va orienta spic A fost te rm in a lă c o p ro d u cţia cu- dterea d ia b e tu lu i care Işi va desiă
it scoase în firme în posml de prim-mînistru pc capitolul 8$ propus de ministrul invă- o formulă de cabinet de tehnicieni, care b a n o -so vie tică „Eu s in i C uba", rea PAM1NTUL DEVINE MAI GREU şura lu c ră rile In tre 20 si 24 iu lie q
-■ $erra“ care Aldo Moro cel puţin pînă la alegerile ţămîntului public care. după cum se ar nutea fi condus de fostul preşedinte lizată după sce n a riu l p o d u lu i so p a rticip a re a a peste I 000 oam eni d
<ro nu a ştiut municipale din toamnă. In sprijinul a- ştie nu a primit votul Camerei. Ca şi în al Camerei, Giovanni I.eone, pînă la or- I v ie tic E vqheni E vtuşenko şi s c riito ln hecate an gre utatea p la n e te i
rţa pentru a-şi cestei soluţii, arată agenţia France Pres Cameră cînd a fost supus votului în ganizarea viitoarelor alegeri. noastre creşte cu 10 000 tone, după ş liin fă şi m ed ici d in 41 dc la ri.
«Un ilarului tir. fs Marile or, 9, talefoo 15 81, 12 75, 15 05, 20 73. laxa plâlilâ tn oume/ir conform apiobârU Dliecllel Geu*i Ho P.T f.R ax. 263.328 dlo 6 aoletnbho 19i9t
Tlparuli iDUeprinderaa Poligrafica Huoedoara Deva