Page 11 - 1964-06

Drumul socialismului Pag. 3
Nr. 2933

Nici un vaonnet de cărbune
fia

încheierea anului de învăţamint se Gurabarza — ou 8 sălif, 49 săli prin au fost respinse de C.T.S. regional de emit
apropie cu paşi repezi. In şcolile de contribuţie voluntară şi credite ram­ mai multe ori.
loatc gradele se lac in acest scop pre­ bursabile, 11 săli prin eliberarea de Deşi Comitetul executiv al Sfatului La bibliotecă
gătiri corespunzătoare. O grijă deo­ spa|ii care au in prezenl alte desli- popular orăşenesc Deva a sesizai con­ ţionăm aşa cum ar fi firesc. Şi condiţii
sebită in această ultimă etapă a anu­ na Iii decit cele şcolare, 32 săi» prin structorul ca luorărilc la noua şcoală M iiu Lupeni împreună cu cea din Uri- la şistul vizibil şi calitatea este com­ sînt. Mai întîi puşcarea selectiva, apoi Atragerea unui cît mat marc număr ^
lui şcolar se dă recapitulării mate­ amenajări. câni ţi o parte \ exploatării Vulcan, extrag promisă aproape pentru un întreg sec­ respectarea sebemei de puşcarc, dozarea de cititori, constituie pentru colectivul
riei. aprofundării cunoştinţelor căpă­ In afară de sălile de clasă de stric­ din Simeria merg nesatisfăcălor. di ml cărbunele necesar cocscriilor dc la Hu­ tor A fost dejuns ca brigada lui Ion corectă a explozibilului la puşenre şi nostru o preocupare permanentă ht
indicaţii să se sporească numărul de
tate in vederea obţinerii unor note tă urgentă, in regiunea noastră se muncitori, conducerea T.K.C.H. nu a nedoara ţi Reşiţa. Beneficiarii le adre­ Gîrca să trimită la suprafaţă cărbune alte metode. In brigada tov. Vas»Ic* Dăs­ vederea realizării acestui obiectiv, sînt
sează dc cele mai multe ori cuvinte de
bune si loarlc bune. cit şi al ridicării găsesc in diferite stadii de lucru încă făcut acest lucru In prezent aici lu­ laudă pentru calitatea cărbunelui furni­ cu mai mult steril Şi sectorul a fost călit, sc alege şistul cel nvai bine. Şi organizate o scrie sic manifestări dc
penalizat cu 500 dc tone dc cărbune.
procentului de promovnL>ililo,le. Nu 94 săli de clasă. Ele urmează să fie crează doar 9 muncitori, iar lucrările zat. Dar cel mai bine pot aprecia cali­ Este dc altfel singura penalizare din aceasta nu întîmplător. Toţi ortacii săi popularizare a cărţii, manifestări la care
sini neglijate insă nici măsurile in dale in folosinţă pină la începerea merg intr-un ritm dc ..melc*' Rilinul tatea cărbunelui cocsificabil cei de la acest an“ . nu scapă nici un moment din vedere iau p*i"c un mare număr de cititori.
vederea deschiderii in bune condiţi- noului oii şcolar. dc luoru trebuie impulsionat şi la preparaţie. O discuţie cu aceştia este că adevăratul miner trebuie să urmă­ Printre acestea, an fox organizate în
uni a anului şcolar viitor. Aceste pro­ Ca urmare a preocupării sfaturilor lucrările şcolilor din Gurabarza şi Te- interesantă şi uvilă în acelaşi timp şi Şeful dc brigadă Mihaî Doroftei caic rească permanent ca întreaga lui mun­ ultimul timp consfăruirca asupra căr­
bleme au făcut şi obiectul dezbate­ populare, a secţiilor dc invălămint, In liuc pentru cei dc la Lupeni. Cc spun cei lucrează înir-unu! din abatajele fronta­ că să fie de bună calitate'4. ţii „Noutăţi în minerit", care s-a ţinut
rilor din şedinţa Comitetului execu­ majoritatea raioanelor si oraşelor re­ le din sectorul f B al minei Lupeni ne Este vorba deci tot despic conştiinţa la E M. Barza, prezentarea cărţii ..Să
O dală ou in tocmi ren studiului de
tiv al Sfatului popular regional, care gionale lucrările de construcţii se către sec|ia regională de invălămint dc la preparaţie ? relata : „In abatajele frontale unde oamenilor. Iar aceasta depinde de felul folosim cu chibzuinţă terenurile agri­
a avut loc recent. desfăşoară in bune condiţiuni. In ra­ privind eliberarea mior spaţii şco­ — Noi sîntem cei diiuîî care ne lo­ avem un strat cu intercalaţii* dc steril cun» şeful dc brigadă ştie să-i mobili­ cole" şi recenzia broşurii „In ficc.ve
Perioada dina-imloa tncheieriii anu­ ionul 11ia toate cele 12 săli de clasă lare s-au dat şi indicaţiile necesare. vim de greutăţi atunci cîrnl calitatea mai marc de 45 cm. s-an hiat măsuri zeze pc oameni acolo, jos în abataje. G A C un sector zootehnic dezvoltat",
lui şcolar a lost pregătită cu mai de strictă necesitase pentru noul an Or. aşa cum se arăta în cadrul sc- cărbunelui este mai puţin corespunză­ pentru un iluminat mai bun. Puşcarea „Sc mai întîmplâ cîicodată ca aler­ ţinute La G.A.C. Brad. precum şi scrii o
toare. Dacă cl îiuruncţtc coordonatele
multă grijă La indicaţiile primite. sini în prezent la finisaj, iar în ra­ dxilei, comitetele executive vizate, in o facem şi noi la fel ca în celelalte bri­ gicul după mult cărbune să scapi dm literare cu temele : „Luceafărul poeziei
găzi, selectivă, separat straturile de căr­
bunei calităţi, este bun, altfel nu. Cînd
In aceste zile se acordă mai mullă ionul Brad cele 5 săli sini la acoperiş. special cele din Petroşani. Jlia si discutăm despre calitatea cărbunelui ne bune şi separat sterilul. Pentru micşo­ vedere calitatea — ne relata tovarăşul romîncşti", „Am intiri despre Lemn" şi
atenlic organizării orelor de medi­ Bine se desfăşoară lucrările şi la noi- Sebeş, n-au întreprins deoit slabe ac­ Petre Constantin, şef dc brigadă la sec­ ..Dialogurile primăverii", organizate ia
gîndim în primul rînd la procentul dc
taţii şi consultaţii cu elevii, îndeosebi ţiuni în această direclie. Cu puţine cenuşă. Este drept că această problemă rarea proceiuului de umiditate. în stra­ torul II. Astfel dc lucruri se petreceau sediul bibliotecii raionale
turile cu înclinare am luat măsuri pen­
cu cei mai slab pregătiţi S-a indi­ eforturi din pârlea sfaturilor popu­ ne dă cea mai marc bătaie dc cap. tru pulverizarea apei. cîmlva şi în brigada noastră. Ţineam Ca urmaic a acţiunilor întreprinse
cat de asemenea cadrelor didactice Însemnări pe marginea lare vor putea fi puse la dispoziţia (Aveam să aflăm mai tîrziu că aceeaşi să-i aitmgcm din urmă pc cei mai buni s a reuşit ca dc la începutul anului şt
să tină o mai stiinsă legătură cu fa şcolilor incă 32 săli de clasă care „bătaie dc cap“ o au înşişi minerii) Există printre mineri şi o altfel dc mineri din exploatare. Ţineam să-i în- pnă în prezent să aven» înscrişi un nu­
miliile elevilor, mai ales cu acei pă­ şedinţei Comitetului vor necesita doar ci leva amenajări. Insă asta nu-i rond. Destule necazuri părere: „dacă puşti selectiv ţi acorzi ticccm în realizări pc ortacii conduşi dc măr dc 2024 cititori, caic au împrumu­
rinţi ai căror copio au o situaţie mai executiv al Sfatului Pentru deschiderea noului an şco­ apar şi atunci cînd granulaţi.! este mică întreaga atenţie alegerii şistului nu mai fraţii Ghioancă, vestiţi la noi pentru de­ tat un număr dc 27.359 volume.
slabă. lar. secţiunile de invălămint oii în­ sau cînd cărbunele este prea umed ajungi să-ţi faci planul". Părerea este cu păşirile dc plan. Au fost Iuni cînd sco­ ELENA CISMARU
totul greşită. Ea este dc altfel infirmată
Importante măsuri s-au luat în ve­ popular regional cheiat contracte cn intreprindeiea de Dacă cocscria de la Hunedoara poate de realizările sectorului nostru. Piua team peste plan şi 1 500 tone de căr­ bibliotecară
derea asigurării desfăşurăm în bune material didactic Bucureşti in vede­ folosi şi cărbune cu o granulaţii* mai acum am reuşit nu numai să îndeplinim bune. Pe lista penalizărilor însă, apă­
condiţiuni a examenelor fără Irecven- rea livrării celor necesare Asa cum mică dc 3 milimetri, cea dc la Reşiţa planul (în condiţiile respectării cerin­ ream cu circa 300 tone cărbune. Cum Activitate culturală
tă cil şi a examenelor de maturita­ Ic construcţii din raionul Alba. Con­ s-a arătat in cadrul şedinţei. secţiu­ nu. Or, avem obligaţia să asigurăm şî ţelor bunei calităţi) ci cit iar să scoatem era ţi firesc, pentru aceasta nimeni nu
te. Mai multe comitete executive ale form graficelor întormde se lucrează nile de invălămint raionale şi orăşe- celor dc la Reşiţa o materie primă co­ la suprafaţă o însemnată cantitate dc se prea grăbea cn laudele. Am stat dc Lucrătorii din cadrul cooperativei
s?aturilor populare raionale şi oră­ Si la şcolile (lin fond central. O si­ ueşli vor trebui însă să vadă modul respunzătoare. cărbune pcsrc prevederi. vorbă cu băieţii. Le-am explicat pe meşteşugăreşti „Moţul", du» Brad, des­
şeneşti regionale au pus in discuţia tuaţie nesatisfăcătoare, s-a aprocial in cum sint folosite materialele existen­ Am consemnat cele spuse dc prepa­ larg Am făcut apel la conştiinţa fie­ făşoară -o bogată activitate culturală.
Iar tocmai aceste probleme Drept ur­ cadrul şedinţei se găseşte in prezent raţie pentru că dc fapt acestea erau Dai-, aţa cum spuneam, alegerea şis­ căruia. Apelul incu şi-a găsit ecou. In Dc la începutul acestui an şi piuă acum,
mare s-a impulsionat înfăptuirea mă in raioanele Sebeş şi Haţeg. L.a te şi dacă este cazul, să treacă la problemele la care urma să aflăm răs­ tului nu este singura cerinţă pentru a luna aprilie nc-am depăşit planul ji nu au fost expuse în faţa cooperatorilor ur»
surilor preconizate. Sebeş bunăoară şcolile din Presară. 0 redistribuire a aoestorn în cadrul puns viziunii cele trei exploatări. obţine un cărbune dc bună calitate. am avut nici un vagonct penalizai". număr dc 9 conferinţe pc diferite te­
Iată cc ne spunea despic acest lucru
Un contiol şi o Îndrumare mai si<s Pogana. Ohaba sint neîncepute, cu şcolilor. Desigur că o problemă im­ tov. ing. Frederic Zii), şeful sectoru­ me. Dintre acestea amintim : „Priete­
expunerea
nie, dragoste,
tovărăşie".
Iernatică au desfăşurat şi secţiile de toate că au existat documentaţiile portantă este şi aceea a păstrării, re^ Problema problemelor pentru toate lui 1 A. „Politica externă a IIP IL — politică
invătă’minl prin inspectorii lor necesare si parte din materiale. In facerii şî confecţionării materialului exploatările miniere cămine însă tot Dacă n-ar fi existat penalizările pen­
aceeaşi situaţie se găsesc şi lucră­ alegerea şistului vizibil. De altfel, din „Este bine ca noi urmării») cn toată tru depăşirea procentului dc cenuşă, activă dc pace şi colaborare internaţio­
Sini măsuri care, aşa oum apreciau didactic, ca-re trebuie să sica in aten­ nală” şi altele.
membrii comitetului executiv, au in rile la şcolile din Livadîa, Meri*». Lun­ ţia conducerilor de şcoli şi sediilor această cauză, atît exploatările miniere atenţia alegerea şistului vizibil, Dar mina Lupeni, caic produce cărbune coc- Conferinţele an fost audiate dc peste
Lupeni, Vulcan cit ţi Uricani au fose
aceasta o facem numai cu cel care arc
cepul să-şi arate roadele, care vor fa ca Cennil şi Sălaşul Superior din ra penalizate cu însemnate cantităţi dc dticabil. ar fi obţinut o producţie şi 300 cooperatori. De multă apreciere sc
ce ca procentul de promovabililale ionul Haţeg, cil şi la cele din Tehuc de invălămint. cărbune pentru ncrcspcctarca procentu­ o granulaţîe mai marc dc X cm Res­ mai mare. rezultate şi mai bune în re­ bucură din partea cooperatorilor te­
să fie ridicat. Fără îndoială, in acest şi Peşlişul Mare. oraşul regional Hu­ Mai mulţi tovarăşi arătau că anual lui dc cenuşă. tul rămîne în cărbune Şi dc cc n-am ducerea preţului dc cost pc tona dc căr­ icii/, iile. Din cele 8 prezentate în accsc
sens. contribuţia cea mai mare re­ sc chelluie.se sume importante pentru recunoaşte, mai rămîne încă destul dc bune. Posibilităţi sînt. Ele trebuie puse an, recenziile cărţilor „Dunărea revărsa­
vine cadrelor didactice care au făcut nedoara. asigurarea de condiţii oplime de in- La sectorul I B dc la Exploatarea mi­ mult. Pentru separarea sterilului nu ac­ în valoare. tă" şi „Turnul Babei", au fost cele mai
progrese în activitatea de instruire a K11mul nesalisfăcălor de luoru se nieră Lupeni tov. mg. Mircca Voinca V. DINU reuşite.
elevilor. Ele au privit cu mai multă daloreşle pe de o parle nefolosirii v.iţămînl. Dar dacă majoritatea con­ cu caic discutăm se declară dc acord - Brigada artistică dc agitaţie numără
seriozitate sarcinile ce le revin, iar resurselor locale cil şi lipsei de pre­ ducerilor şcolilor dovedesc grijă fa cu ccic spuse dc cci dc la preparaţie. î:t rîndurilc ei artişti amatori talen­
autoritatea lor s a întărit. lă de mobilier, bunurile in dotare, nu „Trebuie sa ştiţi că în sectorul pc Calificarea — la nivelul tehnicii avansate taţi. Colectivul brigăzii a pre/cmat pro-
ocupare din partea comitetelor cxc care-l conduc calitatea cărbunelui sc
încheierea anulai şcolar ridică în- acelaşi lucru sc inlimplâ la PeUiln, rramol „Bucurii ile viaţă nouă" atît
să problema asigurării condiţiilor co­ colive ale sfaturilor populare comu­ 1 lunedoara. Brad şi in alte locali­ află în centrul preocupărilor colectivu­ în faţa cooperatorilor noştri cît şi în
lui. Nu există brigadă care să nu folo­
respunzătoare in vederea noului an nal? cil şi a sediilor de invălămint sească puşcarea selectivă. Este un fapt Muncitori cu bogate cunoştinţe fata a numeroşi spectatori ilin satele
de invâlămînt. Sarcinile sini cu atil Dacă di>n partea staturilor popu­ tăţi. $i această pentru că unii in­ pozitiv. Oricît neam strădui să Va Tea Brad, Baia dc Criş şi altele.
mai ma-ri cu cit în anul şcolar I9(>-I lare ar fi exislat mai multă preocu­ spectori ai sediilor de invălămint ne facem cît mai multe puşcăn selective la reparaţia agregatelor siderurgice MARIA PACURAR
!%5 se încheie generalizarea învă- pare. cu siguranţă că rezultatele erau glijeazâ în controalele făcute tocmai şi oricîre reflectoare am îngrămădi în lucrător frizer
Pc măsură ce combinatul hunedorcan
tămintului elementar de 8 ani Sini altele. Numai aşa se explică de ce acest luoru. abataj dacă aceste măsuri — care fără se dezvoltă prin punerea în funcţiu­ v!*rbă cu fiecare on» în parte, i-au ex­
plicat de cc-i necesar să cunoască mai Sesiunea sfatului
necesare in acest sens măsuri pentru la Presata, raionul Sebeş. Uiu dc Pentru asigurarea încheierii anu­ îndoială au o m'arc influenţă în înlătu­ ne a noi agregate, pc măsură cc agre­ mult şi care sînt avantajele unei munci
rarea scerîlului — nu vor fi întregite şi
folosirea mm judicioasă a spaţiului Mori, raionul Haţeg, construcţiile nu lui şcolar in curs m bune condiţiuni dc munca conştiincioasă a fiecărui mi­ gatele existente so modernizează, în cît mai calificate. Agitatori ca Teodor popular orăşenesc
şcolac existent, construcţia de noi săli încep din lipsă de cărămidă, ci iul şi pentru crearea condiţiilor optime ner, rezultatele nu vor fi cele dorite. laţa colectivului secţiei cuptoare in­ Llerlca, Gavrilă Cocoş, losif Uimea, Si- In ziua dc 21 mai a.c., deputaţii Sfa­
de clasă, dotări cn mobilier, material aici există obiceiul de a se conlec- deschiderii celui viilor, comitetul exe- Aş putea spune că alegerea şistului, ca­ dustriale sc ridică sarcini noi, din ce mion Neloga şi alţii au folosit în acest tului popular al oraşului Brad s-au
didactic, asigurarea tle cadre didac­ liona pe plan local. Unele intirzieri cutiv a adoptat o decizie corespunză­ litatea cărbunelui, depinde în ultimă in­ în ce mai complexe. Noile agregate cer scop exemple din secţie. Au arătat celor întrunit în cadrul celei ilc a XVI a se­
tico şi altele mai ales la Haţeg, au fost provocate toare, care cuprinde obiective coli­ stanţă dc conştiinţa oamenilor. Sc cere un volum mai maro dc muncă şi un in cauză cum muncesc muncitorii Cor­ siuni. Pc ordinea dc zi au figurat ra­
Pentru asigurarea desfăşurării in şi din cauza documentaţiilor. Neliiud erele. un efort colectiv. Este dcajuns ca un nivel dc cunoştinţe mult mai ridicat din ne! Albu. loan Popa. loan Nagy II ctc., poartele cu privire la stadiul execu­
bune rondiliuni a cursurilor in vii­ binie in tocmite de S.A.S. Haţeg, ele V. FURIK minei tlmrr-o brigadă să închidă ochii partea muncitorilor noştri. Aceasta, care au un grad de calificare mai ri­ tării lucrărilor prevăzute la buget şi
pc dc o parte datorită faptului că însăşi
măsurile luate pentru realizarea planu­
torul .ni sini necesare, aşa oum a re­ construcţia lor este mai modernă, iar dicat. cc succese obţin ei şi cît cîştigă. lui de contribuţie în muncă pc anul
Sarcina dc a-i lămuri pc tineri, mai
ieşit dintr-un studiu întocmit de sec­ pe dc alta, pentru că asigurarea unei ales pc absolvenţii şcolii profesionale, 1964 Raportul a fost prezentat de ile-
ţia de invăţămint a Sfatului popular durate cît mai lungi dc funcţionare şi pentru a sc însene la cursurile dc ridi­ piuatul Voicu Stan, vicepreşedinte al
regional, un număr de 15G noi săli. folosiro a lor deplină sînt în strictă care a calificării a fost încredinţată or­ sfatului popular.
dependenţă dc calitatea reparaţiilor. De Raportul în problema executării lu­
Pentru aceasta iacă din anul trecut ganizaţiei U/l.M . Ea a luat în discuţie crărilor din contribuţia voluntară, a
aceea, biroul organizaţiei de bază
s rut stabilit mijloacele de asigurare: această problemă în cadrul adunărilor fost prezentat de deputatul Gh Cij -
P M.K. pe secţîc acordă o atenţie deo­ generale de pc schimburi.
<14 săli de clasă din fond central (noi­ ciuncscu.
sebită creşterii continue a gradului dc Rezultatele acestei preocupări au fost
hi discuţiile purtate după prezenta­
le şcoli din Hunedoara. Călan, V u l­ calificare al oamenilor. El a îndrumat rodnice Marca maioritatn a muncito- rea celor două materiale, participanţii
can — cu cile IG sădi — Siimsria şî conducerea secţiei şi comitetul sindical lilor calificaţi au fost încadraţi la cursu­ la sesiune au apreciat activitatea des­
dc secţie să organizeze cît mai temei­ rile de ridicare a calificării. făşurată de către comitetul executiv, ac­
nic cursurile dc ridicare a calificării şi tivitate reflectată în faptul că lucră­
Participarea unui număr marc dc
să Ic asigure o eficienţă maximă Aţa muncitori la cursurile dc ridicare a rile planificare a se executa au fost
în livezile de pomi sc face că ele au început să funcţioneze calificării, asigurarea unei bune funcţio­ în cea mai marc parte realizare, iar
contribuţia voluntară din satele apar­
1
Pomiculvurn este o ramură tle ac ti vi- § ' î încă din primele saptămîni ale anului, nări a acestora şi însuşirea temeinica a cu­ ţinătoare achitată ile cetăţeni în în­
pe fiecare schimb. Ca lectori au fost
t.nc căreia colectiviştii din Pianul de ! 1 numiţi cci mal pricepuţi maiştri, cu noştinţelor dc către muncitori, au in­ tregime. Toc cu ocazia discuţiilor au
Sus, raionul Sebeş, îî acordă o atenţie ii un bagaj bogat dc cunoştinţe teoretice fluenţat simţitor buna desfăşurare a fost relevate o serie ile succese şi me­
deosebiră. Aceasta ca urmare a faptu­ J f j j ; procesului dc producţie. Cuptorul nr. tode pc caic le folosesc deputaţii în
lui că numai în cursul anului trecuc R: :Q şi practice. Programele tematice au fose 1 dc fa O S.M. nr. 2 a fost ilar în fo­ cadrul circumscripţiilor electorale în
prin valorificarea fructelor s-au obţi­ bine studiate şi s-a avut în vedere ca losinţă după reparaţia capitală cu 16 vederea atragerii cetăţenilor Ia înfăptui­
nut venituri în valoare dc 64.000 Ict. « rJ ele sa conţină tot ccca cc-i mai nc- zdc mai dcvicmc. S-au obţinut pc a- rea sarcinilor stabilite. In mod deosebit
In primăvara acestui an suprafaţa de li­ i l # 1 j coşar să cunoască un muncitor binc ecastâ cale cuca 10000 tone dc oţel s-a apreciat metoda popularizării ope­
vadă s-a extins prin plantarea unui nu­ pregătit profesional. Maiştrii an primit rative a hotârîrilor sesiunilor în cadrul
măr dc 1.S00 dc meri. Plantarea pomi­ sarcina dc a urmări cun» sc aplică cu­ în plus. Prin buna gospodărire a ma­ circumscripţiilor, precum şi atragerea
lor s-a făcut după toate regulile agro­ terialelor şi creşterea productivităţii unui larg activ de cetăţeni în munca
tehnice, astfel că, toţi pomii s-au prins noştinţele predate la cursuri şi dacă cci muncii s-au economisit în 3 luni peste comitetelor dc blocuri.
şt sc Jczvoltă în bune condiţiuoi. ce le frecventează îşi însuşesc întoc­ In hotărirca adoptată, deputaţii sfa­
Acum colectiviştii execută o scrie dc mai lecţiile. 3.6C000Q Ici la preţul dc cost, iar lu­ tului popular s-au angajat dc a munci
lucrări dc îngrijire cum .sînt săpatul în crările executate ?u satisfăcut pc de­ cu şi mai multă rîvnă pentru ca în
jurul pomilor, stropiri contra bolilor şî Biroul organizaţiei dc bază a des­ plin exigenţele muncitorilor din sec­ cinstea celei de-a XX-a aniversări a eli­
dăunătorilor ctc. făşurat o muncă politică susţinută în berării patriei, oraşul şi satele aparţi­
In viitorii ani suprafaţa ocupată cu rindul muncitorilor pentru a-i de­ ţiile productive. nătoare să fie tot mai frumoase, mai
pomi fructiferi creşte la peste 100 de bine gospodărite.
hectare. termina să sc înscrie la aceste cursuri IO AN SIMION I. DEAC
în număr cît mai marc. Atît secreta­ maistru la secţia cuptoare preşedintele Comitetului executiv
ION CALMirx al Sfatului popular al oraşului
corespondent NOI BLOCURI DE LOCUINŢE ÎN CARTIERUL AEROPORT DIN PETROŞANI. rul, cît şi membrii biroului, au stat dc industriale a C.S. Hunedoara Brad
tăzi însă. cînd se pune un deosebit
nului în cele mai variate ramuri de
SAA PI 9F P C F accent pe legătura dintre teorie şi activitate. Or, aceasta nu se poate ra specifică, coeficienţii de didatare,
lungimile de undă ctc. so determină
I i i V i i l r i r i ! minl cer să se facă mereu in preda­ realiza decît priiitr-o legătură strîn- cu ajutorul calculului. Fizica se ser­
invăţă-
praotică — programele (le
?JM U j M lO S H i re —. legătura malemalicilor cu ce­ să in predarea acestor trei discipline. veşte de matematică si la deducerea
Profesorul de matematică sc spri­
Os fi a
unor legi fizice. Nu este lipsit de in­
lelalte ştiinţe si mai ales cu fizica jină mult pe cunoştinţele de fizică teres şi faptul ca profesorul să facă
si invers, asemenea temă a devenit ale elevilor, pentru a putea să le cunoscut elevilor că în fizica teore­
In ultimele trei decenii ale secolu­ mod automat se reglează mersul ei ţilor particulelor elementare, obţine­ paşnice, a proiectării si folosirii ma­ actuală. arate cum unele cunoştinţe de ma­ tică dc astăzi, metoda ipotezei ma­
lui nostru, în matematica şi fizică au pc o traiectorie mai în,inie stabili­ rea unor substanţe noi cu anumite şinilor de calcul si aparatelor elec­ Necesitatea corelaţiei dintre mate­ tematică se aplică în producţie, iar tematice sau a extrapolării matema­
avut loc transformări atît de revo­ ta. In timpul zborului se determină proprietăţi date, sau crearea unei noi tronice. aplicării îzoiopilor în prac­ matică, fizică şi desen decurge, în profesorul de fizică se foloseşte de tice are o largă aplicare în obţine­
luţionare, Incit faţă de (recul, ele au parametrii şi se prevede mersul. stări a materiei, plasma fierbinte. tica industrială, agricolă şi medîcaiă, primul t ind, din scopul final pe care matematică pentru a rezolva unele rea unor rezultate fundamentale. Ea
devenit aproape de nei ecunoseui. In folosirea maşinilor rapide de c<u‘e să devină o sursă pentru reac­ folosirii largi, pe scară industrială, fiecare din aceste discipline il ur­ probleme cerute de tehnica produc­ constă in a presupune că un anumit
De exemplu, unul din coi mai de calcul un loc* însemnat îl ocupă ana­ ţiile termonucleare, necesita labora­ a seimcanduolorilor". măreşte in procesul instructiv-cdu- ţiei din zilele noastre. fenomen ce sc studiază depinde dc
scamă factori care determină dez­ li /.a numerică, care este o parte o toare uriaşe, deci o puternică bază Pc de altă parte, mă reţele construc­ entiv din şcoală şi ar\ume: toate mai multe variabile şi constante le­
In corelaţiile dintre fizică şi ee-
voltarea matematicilor moderne este matematicilor ce studiază procede­ de producţie. Dt* exemplu, sînt acce­ ţii din ţara noastră care se ridică avînd ca obiect de studiu realitatea lolallo discipline oaire se predau in gate intre ele aproximativ pi intr-o
aplicarea lor legată de maşinile de ele de calcul numeric pe o treapta leratori uriaşi ai particulelor ele­ sub ochii noştri intr-un ritm ncmai- obiectivă, ele contribuie la formarea ecuaţie. Fizicianul se foloseşte dc
calcul, fapt ce poale fi considerat ca superioară fărînd apel la rezultatele mentare cu magneţi care au diame­ întîlnii altădată, se proiectează mai la elevi a unei concepţii ştiinţifice, şcoală, un loc însemnat îl ocupă ma­ această metodă acolo unde întâlneş­
tematica. Fizica ca ştiinţă a natu­
un eveniment însemnat în istoria teoriei aproximării funcţiilor sau la trul de mai multe sute de metri pe întîi. in cele mai mici detalii, în in­ materinlsl dialectice, despre lume şi rii. care studiază proprietăţile şi te un fenomen cu totul nou pentru
modernă a matematicii. Fină acum cele ale analizei funcţionale O dală care îi deservesc mii dc oameni, ma­ stitutele de proiectare. Proiectele ii înarmează cu cunoştinţe şi deprin­ el, ale cărui legi nu lo cunoaole.
10-15 nni, cu ajutorul metodelor ana­ cu aceasta a căpătat o mare impor­ şini electronice de calcul care la rin ­ odată întocmite sc în minează celor deri practice de care au nevoie in structura materiei Tn transformările
lizei matematice clasice se puteau tanţă şi logica matematică care con­ dul lor sînt construcţii tehnice foar­ ce vor executa lucrările dc construc­ pregătirea lor pentru producţie sau ci, legile transformărilor naturii, dis­ In acest caz, fizicianul îşi alege ca
j'c/olva un număr restrins de pro­ stituie baza teoretică pe care se con­ te complicate ele., toate acestea con­ ţii. Asemenea proiecte se prezintă pentru continuarea stu diilor; pune de două metode puternice de punct do plecare un grup de feno­
bleme simple din domeniul mecani­ struiesc metodele matematicii mo­ stituie unelte ale cercetării în dome­ sub formă dc planuri sau desene dc — în al doilea rînd necesitatea co­ cercetare : experienţa şi matematica. mene ale cărui legi sînt exprimate
cii, aerodinamicii si fizicii, pentru derne. niul fizicii moderne. Trebuie să re­ execuţie. De aici reiese, cu atît pen­ relaţiei dini i c aceste trei discipline Kxpcrienţa ne furnizează o serie prin ecuaţii matematice şi care se
diferi iele ramuri ale tehnicii. Dato­ In practică logica matematică se cunoaştem că producţia bazată pe o tru inginerul care a tăcut proiectul de învăţămînt rezultă şî din conţi­ de date empirice după care urmează învecinează cu fenomenul pe care
rită acestui InpL matematica nu pu­ aplică în analiza şi sinteza scheme­ asemenea cercetare, nu este altceva cît şi pentru tehnicieni şi lucratorii nutul lor. Intr-adevăr, majoritatea o prelucrare a lor cu ajutorul meto­ vrea să-l studieze. Apoi în mod ai>
tea pătrunde mai adine in dome­ lor cn contacte si relee, cu lămoi decît o concretizare materială la o calificaţi care îl traduc în viaţă cu­ capitolelor din fizică fac apel la cu­ delor matematice. Enunţul unor legi b ilia r aduce unele modificări aoes-»
niul ailor ştiinţe. Insă, o dală cu electronice, în simplificarea scheme­ seară mai mare a celor realizate în noaşterea temeinică a desenului pie­ noştinţele de matematică, ta la un se exprimă prin relaţii matematice, tet ecuaţii, prin adăugarea sau su­
apariţia maşinilor de calcul rapide, lor, în problemele de programare ln laborator. Deci cimpul de cercei a re zi mii o Ioane mare importanţă puternic instrument de cercetare şi ce stabilesc dependinţele dintre mai primarea unor termeni, introduce un
care efectuează sule de mii de ope­ maşinile electronice de calcul ele pe care îi deschide revoluţia tehui multe fenomene şi legi pentru a pu­ multe mărimi şi dau posibilitatea fă parametru nou sau schimbă natpra
raţii aritmetice pe secundă, înlocu­ (n domeniul li/ic ii actuale, care co-ştiinţilică. porneşte din cabinetul D.in cele arătate mai sus reies în tea fî mai bine înţelese de elevi cer se găsească valoarea unei mărimi ne­ m ărim ilor etc. Din ecuaţia astfel ob­
ind munca a mii dc calculatori, ma­ se dezvoltă nespus de repede, incit omului de ştiinţă, licee prin labora­ mod evident sarcinile însemnate care ca explicaţiile profesorului, pe lingă cunoscute efectuînd o seric de cal­ ţinută, fizicianul încearcă să deducă
tematica şi-a găsit adevăratul sens se po-it- spune <*ă străbate o marc tor, iar dc aici ajunge direct, nemij­ revin profesorilor de matematică, fi­ experienţele ce se fac si descrierea cule cu valorile m ărim ilor cunos­ o seric de consecinţe pe care Ic con­
zică şi desen din ţara noastră în pre­
al aplicaţiei ci în alte ştiinţe si in epocă dc revoluţie, se pot distinge locit, în domeniul producţiei mate­ gătirea temeinică a elevilor la aces­ unor aparate complicate, să fie in­ cute. fruntă apoi cu rezultalelc obţinute
pe calo experimentală. Dacă in acest
riale.
tehnică. două grupe de probleme mai impor­ te trei discipline. Absolvenţii şcolii solite şi de desene. De asemenea în Dar fizica folososte matematica nu caz cl obţine unele succese, atunci
Tonic ştiinţele experimentale se tante : una care se referă la studiul Din Directivele Congi'&sului al 111- medii trebuie să poată aplica cu uşu­ matematici, predarea geometriei nu numai la exprimarea mior legi scoa­ se ocupă mai departe de elaborarea*
folosesc. în analiza relaţiilor can­ particulelor elementare ce studiază lea se desprinde clar că matematica poate li concepută fără ajutorul de­ se din prelucrarea datelor experi­
titative si formelor spaţiale studiate, rele mai profunde proprietăţi ale ocupă un loc însemnat în rezolvarea rinţă cunoştinţele lor în orice sector sen ulii; care joacă un rol înseninat mentale. ci şi la calculul unor mă­ unor interpretări' fizice ale ecuaţii-»
lor astfel obţinute.
dc matematică. Intr-adevăr, o seric materiei, tar cea de-a doua grupă se problemelor pe care le ridică astăzi dc activitate, cei ce vor urma cursu­ în dezvoltarea imaginaţiei spaţiale, rim i caic nu pol fi măsurate direct,
de fapte experimentate aţrag după referă la probleme ce au un caracter dezvoltarea tehnicii, a industriei, în rile universitare vor avea posibilita­ pe dc altă parte, fizica oferă un bo­ stabilind în mod teoretic unele re­ io ce priveşte corelaţia dintre ma­
sine formularea unor legi sau a unor practic. cercetările teoretice ale alior ştiinţe, tea să ad în ceaşcă şi să-şi lărgească gat material pc care matematica fl laţii între mărimile care se pot mă­ tematică si fizică aceasta se reali­
teorii exprimate prin reiaţii mate­ In cadrul marilor laboratoare de precum şi în desfăşurarea întregii orizontul cunoştinţelor lor la aceste foloseşte pentru introducerea unor sura direct sau sînt cunoscute si mă­ zează prin rezolvări dc probleme
matice, mai mult sau mai puţin com­ fizică, se fac cercetări in domeniul vieţi economice. In acest sens Direc­ trei discipline contribuind astfel !a noţiuni noi sau pentru fixarea cu­ rim ile care nu pot fi observate sau care contribuie In o înţelegere mai
plicate. folosirii i>asnice a energiei atomice, tivele Congresului al IJI-lea spun: formarea lor în viitor ca buni mate­ noştinţelor predate. La rindul său, măsurate. adincă a dependenţelor funcţionale
fn condiţiile socialismului, maţe folosirii radioizotopilor ete. ..Ţinind seama de rolul deosebit de maticieni, fizicieni şi ingineri. pentru studiu, desenul arc nevoie de De exemplu, prin măsurarea de­ ale m ărimilor fizice, sau prin folo­
maţi ea pătrunde tot mai mult si in Prin descoperirile sale uimitoare, hnporhml al matematicii in rezol­ fn rînd urile care urmează se va o serie dc cunoştinţe din matema­ vierii traiectoriei linei particule sirea unor cunoştinţe din fizică, care
cercată*ile economice. Planificarea fizica a devenit, pe de o parte, o varea problemelor puse do cercetarea trata corelaţia dintre matematică, li- tici ; ajută la introducerea unor noţiuni
producţiei bazată pe proprietatea ştiinţă de bază pentru celelalte sli ştiinţifică si de practică în diferite? zică si desen cu scopul de a da po­ — în al treilea rînd, necesitat?! care se mişcă intr-un cîinp electric noi în matematică. De exemplu, pro­
obştească asupra mijloacelor dc inţe ale naturii, pe dc altă parte, a domenii ale ştiinţelor naturii, se voi sibilitatea urmi schimb de experien. corelaţiei dintre matematică, fizică si magnetic se poate calcula viteza blema aflării vitezei la un moment
producţie impune analiza canibalică contribuit la o (evoluţie in tclmica dezvolta lucrările dc calcul mecanic ţă care ne va permite să ridicăm cu caic ea se mişcă în aceste eîm- dat înlr-o mişcare nenniformă, a
a unor legi economice cu ajutorul contemporană, care duce astăzi la grafic si statistic, cu aplicaţii în tehnica predării matematicilor, fizi­ si desen este impusă de cerinţele puri si raportul dintre sarcina şi
ine’ maticilor. o schimbare a locului ştiinţei sî în economia naţională”. cii şi desenului in şcoala noastră la realizării programelor de învăţămînt. masa ei cu ajutorul ecuaţiilor: condus la noţiunea de derivate, o
De asemenea, nici plasarea saîe- special a fizicii în producţia bunuri­ De asemenea in domeniul fizic*!. un nivel şi mai înalt Acestea prevăd să se dea o mare noţiune fundamentală în «analiza ma­
liţi'o r si a navelor cosmice pe orbite lor materiale, tivmslormmdu-se ast­ Directivele Congresului al lll-lea Această temă a constituit si în tre­ atenţie -legării invăjăminlnUii de tematică.
n-ar ii fost posibilă Iară maşinile fel înlr-o foi tă de producţie ncmil precizează că: „Institutele de fizică cut subiectnI mior referate prezen­ viaţă, d? activitatea productivă, iar
de calcul rapide, deoarece acestea locilă. Intr-adevăr. în cercetarea d i­ trebuie să uniata:!»*;-- stiins cu hi ta le in re im ii pedagogice sau iu A OII IŢE! r.lircOKOISK
crtaid^ză oxtrem rle raoîd dn'cta «'p feritelor fenomene din natură cum dustiîn. in se v«v în i ‘>1 .un folo­ uncie consfătuiri und? a losi m-u elevii să cunoască aplicaţiile m ulti­ Dc asemenea, aproape toate cons­ Profesor Emerit
se obţin în timpul lansărilor şi in ar fi, de exemplu, studiul proprietă­ sirii energiei nucleare în scopuri mult sau mai pLiţin discutată. As­ ple ale matematicii, fizicii şi dese­ tantele fizice, cu de exemplu, căldu­ Şcoala Pedagogică Deva