Page 13 - 1964-06

Schimbul instrumentelor de ratificare a Tratatului
In numărul de azi: privind regimul frontierei de stat roinîno-ungare

0 Uin activitatea bibliotecilor
şi colaborarea în problemele da frontieră
0 Masuri pentru o cît mai
Joi, 4 iunîc 1964, a avut loc la Mi­ romînă de Gheorghe Pclc, adjunct al
bună aprovizionare cu legume
nisterul Afacerilor Externe, schimbul ministrului afacerilor externe şi din
O Corelaţia dintre matemati­ instrumentelor de ratificare a Tratatu­ partea ungară de Jeno Kuti, ambasa­
ca, fizică şi desen lui între Guvernul Republicii Populare dor extraordinar şi plcniporcnţur al
K.P. Ungare în R.P. Romînă.
(pag. 2ra); Romînc şi Guvernul Republicii Popu­ La efectuarea schimbului instrumen­
lare Ungare privind regimul frontierei telor de ratificare au fost de faţă ge­
O Preocupare pentru buna or­
de stat romîno-ungarc şi colaborarea neral maior V. Petruţ, comandantul
ganizare a înrrcccrii socialiste
în problemele de frontieră, semnat la Trupelor de grăniceri, ofiţeri superiori
O Combinatul de industriali­ Budapesta la 13 iunie 1963. Conform din Ministerul Torţelor Armate, func­
zare a lemnului din Comăneşti prevederilor, Tratatul va intra în vi­ ţionari superiori din Ministerul Aface­
(pas- J-a); goare în ziua schimbului instrumente­ rilor Externe, precum şi membri ai Am­
0 De peste hotare lor de ratificare. basadei Republicii Populare Ungare la
(pag. 4-a). Schimbul a fost efectuat dm partea Bucureşti.

M a i m u ltă a te n tie c a lită ţii Cotidiene Lucrările de îngrijire a culturilor
» »
Praştia, a M-a la porumb
o ţe lu lu i şi la m in a te lo r Litorarul şi-a primit Tiniiul scama de faptul că lucrările fost prăşit mai din vreme, de îndată ce

primii oaspeţi de îngrijire a culturilor constituie o ve­ au început să apară buruieni sau să se
Colectivele secţiilor C. S. Hunedoa­ de 1000 tone blumurile s-au şutat oblic rigă importantă în cadrul complexului formeze crustă, s-a trecut, potrivit re­
ra, sub îndrumarea organizaţiilor de în mai multe rînduri. In alte cazuri, In ucestc zile, stn/iunilc de trata­ de măsuri cc se aplică pentru sporirea comandărilor specialiştilor, la efectua­
partid, au acordat anul acesta atenţie din neatenţia manevranţilor, s-au lami­ ment şi odihnă de pe litoral şi-au producţiei agricole, lucrătorii de la rea celei de a doua lucrări cu sapa ro­
mai marc îmbunătăţirii calităţii pro­ nat blumuri rombicc, care au făcut primu pumii ouspeli. G.A.S. Călan se preocupă cu răspun­ tativă sau la aplicarea celei de a doua
duselor. In primele 4 luni au fost asi­ greutăţi serioase laminorului de 650 Printre miile <le oameni ai muncii dere de efectuarea la timp şi de bună praşilc mecanice şi manuale. Astfel, pînă
milate noi mărci de oţeluri şi un însem­ mm. In plus, la bluming apar dese de pe inlinsul patriei care au inau­ calitate a acestora. Astfel, folosind din în ziua de 4 mai suprafaţa de 60 ha.
nat număr de profilc la laminoarclc din crăpături la oţelul calmat, material gural noul sezon, sînt şi cei peste 80 plin forţele şi mijloacele mecanizate, a fost lucrată cu sapa rotativă, pe 20
Pcjtiş. La secţiile I şi II furnale procen­ rorsonat şi cu secţiune neterminată, în de oameni ai muncii din regiunea precum şi timpul prieinic pentru lucru ba. s-a executat cea de-a doua praşila
tul de declasate a scăzut mult sub limi­ multe cazuri marcarea materialului se noastră, plecaţi in stalumite Elorie s-a reuşit să se aplice prăşită I meca­
tele admise. La aglomcratorul 1, faţă face încă defectuos. Nord, Eionc Sud şi Mamaia, prin nică şi manuală pe întreaga suprafaţă mecanică, iar pe 10 ha. cea manuală. De
de 10 la sută admis, s-a realizat 3,S, iar La laminorul de 650 mm. au existat O.N.T. Carpuli. ocupată cu porumb pentru boabe. O menţionat că aceste lucrări se efectuea­
la aglomcratorul II, 6,6 la sură. La oţc- cazuri cînd din lipsă de atenţie a unor M. SEBEŞANU atenţie sporită se acordă şi îngrijirii cul­ ză diferenţiat, de la o parcelă ia alta.
laria electrică, faţă de 2,30 cît este ad­ manevranţi profilc bine laminate au fost corespondent turii de porumb siloz. Pe cele 80 ha. în funcţie de stadiul de dezvoltare a
mis, procentul de rebut s-a ridicat la strîmbatc la paturile de răcire cînd se destinate acestei culturi se va termina plantelor.
2.S3. La laminorul de sîrmă, faţa de 1.98 făcea manevra evacuării lor. De aseme­ înfrumuseţează oraşul curînd si praşila 1 manuală. Paralel cu executarea lucrărilor do
admis, s-a realizat 2,14. In ultimul timp nea, au existat multe resturi de lami­ Obţinerea unor asemenea rezultate a îngrijire la culturile prăşitoarc s-au in-
a crescut rebutul şi la O.S.M. 2. Acea­ nate, care prin aranjarea vagoanelor cu Pe zî cc trece oraşul Orăştic de­ fost posibilă datorită faptului că, avînd sămînţac în cultură dublă 55 ha. cu
sta, pentru că, la secţiile respective, nu şi —, fără să fie puse la calităţile vine tot mai frumos. Numai în ultimul îndrumarea şi sprijinul organizaţiei de mazăre şi porumb furajer.
se respectă întotdeauna procesul tehno­ respective, au dat naştere la amestec timp s-au plantat aici circa 20.000 de partid consiliul G.A.S. s-a îngrijit din Cele mai bune rezultate la îngrijirea
logie. Spre exemplu, la O.S.M. II există de materiale. diferite flori, plante ornamentale şi ar­ timp de buna funcţionare a mijloacelor culturilor le-au obţinui brigăzile con­
n>ulcc topiri moi, cazuri de plinii neus­ Pentru îmbunătăţirea calităţii produ­ buşti precum şî sute de trandafiri şi duse de Nicolac Negrea şi Silviu Bol-
cate, erupţii, ciniărirca fero aliajelor se selor şi reducerea rebutului, atît în oţc- panscluţc care deja împodobesc parcu­ mecanizate şi de asigurarea forţei de dur, iar din rîndurilc mecanizatorilor
face uneori necorespunzător ceea cc lăric, cit şi în laminoare, este necesar rile şi zonele verzi. De asemenea, par­ muncă necesară. Accasin a permis ca la s-au evidenţiat Kcltoni M ilui şi Ştefan
duce la declasarea oţelului, nu se con­ ca organizaţiile de partid să pună un ac­ curile şi zonele verzi au fose extinse cu Printre numeroasele obiective industriale noi, construite in regiu­ praşila mecanică şi manuală a porum­ Petroni.
fecţionează bine pragurile false, nu se cent deosebit pe respectarea proceselor aproximativ 2.400 m.p. nea Hunedoara în cei 20 de ani de munca liberă, se numără şi bului să se poacă respecta viteza zilni­ I. STANCA
foloseşte prafvil antirctasură ctc. La tehnologice şi a instrucţiunilor de lu­ La^cxccutarca acestor lucrări s-au evi­ U2ina de preparare a minereurilor din Deva. că de lucru stabilită, de 25-30 ba.
oţelăria electrică sînt cazuri de neres- cru. Birourile organizaţiilor de bază, co­ denţiat rov. Cornelia Licescu, Sofia IN FOTOGRAFIE : aspect dm sala m orilor cu bile. Pe suprafeţele pe care porumbul a ing. şef de la G.A.S. Calau
pcctarc a procesului tehnologic la tur­ mitetele de partid din secţii şi sectoare Munteanu, Ioana Popa, M ilui Tarcca,
nare. Spre exemplu, la Şarja nr. 14.670 să discute cu acei care săvîrşcsc abateri, de Ja I.G.O. Oiăşcîc.
marca 1 3C N33, elaborată în luna a IV, iar atunci cînd este cazul să analizeze T. LÂZÂRESCU corespondent montaje energetice din Bucureşti, Cei de lafă îşi încordau alcnfia :
s-au pierdut 6,4 tone oţel din cauză că deficienţele în adunările generale. Este maiştri şi muncitori care urmau să nivelul apei în cazan urca neslm-
nu s-a deschis dopul oalei. Lipsa de gu­ necesar să îndrume comitetele sindicale Băile sărate din Sebeş NO APTE ALBA facă cunoştinţă mai indcuproope cu gheril. Dar iată că inevitabilul s-a
dron la hala de pregătire a O.S.M. 1 a de secţie, conducerile administrative, să In ultima decadă a lunii mai, între­ noile agregate pe care intr-un v ii­ produs Şi era de aşteptai. Nu s-a
condus ia obţinerea de lingouri cu în­ ia toate măsurile pentru ca reducerea prinderea de gospodărie orăşenească tor apropiat, le vor conduce de ia mai pomenit \ncă o asemenea con­
strucţie. de o asemenea amploare in
făşurări şi sulfuri, fapt ce a făcut ca rebutului şî declasatelor să devină obiec­ din Sebeş a dat 'n exploatare băile să­ Cind ziua se ingina cu noaptea Şl duri, nu poţi să prezinţi în cîfcva pupitrul de comanda. care să nu apară pori. Un liricei de
Ca şi cind instinctul, o comandă
imagini întregul complex de lucrări
numai în perioada 1-10 IV să existe tivul nr. 1 al întrecerii socialiste. Cu rate calde din localiratc. Apa minerala luminile centralei începeau să cape­ care se deslăşoură aici. munca aWn- nevăzută neştiută şî neauzită de ni­ apă se prelingea pe conductă. Era
te strălucirea lor obişnuită, la Pa-
24 de lingouri cu aspecte nccorespun- provenită dm izvorul de pe Valea Sla­ roşeni, montalorii de pe şantierul tată a oamenilor care înlrunlind meni ar fi răsunat in lăptura liecă- un semn prevestitor de măsuri e-
ocazia consfătuirilor de producţie, a şe­
zâtoarc. dinţelor de grupă sindicală şi de U.T.M. tinei, din apropierea oraşului Sebeş, de montaj al grupului de 150 M.W. timpul şi mersul lui cadenţai lac ca tuia din cei de tufă la labloul de co­ nerqicc, hotăiite. Nu erau clipe de
răgaz şi nici clipe de cumpănă, de
mandă, cu tofii îşi aveau ochii afin-
Asemenea exemple de abateri de la îmbunătăţirea calităţii producţiei să fie este o apă clorurosodică, cu conţinut predau şialefa zilei lor de muncă a- ziua de mîine să lie mai aproape. lifi spre alfi ochi lot alit de lumi­ gindire îndelungată. Trebuia acţio­
apreciabil de clorură de calciu, suflat de
instrucţiunile tehnologice, care au fă­ mereu în centrul atenţiei. Este necesară magneziu, fier, şi cantităţi mici de iod celora care urmează să slăpineascâ stî înceapă de astăzi. Să ne referim noşi şi de sclipitori: semnalele ver­ nai in timpul cel mai scurt. Aşa s-a
doar ia cazanul nr. 4, unul din colo
cu mîini sigure funcţionarea noului
cut ca rebutul să fie mai marc dccît efectuarea cu mai multă răspundere a şi brom. Mineralizarea este de 35 gr. grup. Parcă pentru o clipă se lăsa­ două cazane noi ale centralei. CI- zui, roşii, galbene, ale aixiratclor Şi intimplat. Maşina de serviciu a
In
şantierului de montaj a plecat
posibilităţile, au avut loc şi la secţiile controlului calităţii pe fiecare fază. S'i săruri ]a litru. se liniştea in sala maşinilor şi fn _tcva dale tehnice sint edificatoare, de măsură şi control care înregis­ goană spre o adresă binecunoscu­
efectuate la
trau pulsul probelor
de laminare. In luna aprilie, spre exem­ fie întărit prestigiul maistrului şi al şe­ Prin deschiderea băilor, oamenii cea a cazonelor. Unul din meşterii lămuritoare, ele subliniază mai pu­ cazan. tă din cartierul Draia de Io Lupeni.
ternic dccît orice alt argument, pro­
plu, în schimburile conduse de îng. fului de echipă. Va trebui luptat pe toa­ muncii din Sebeş vor beneficia de un » de la exploatare prezcnlîndu-se la porţiile lucrării. După un culcul a- Ora 20. Ochii luminoşi ai apara­ Acolo, Intr-un apartament locuieşte
noul său loc de muncă şi-a spus in­
Traşcă şi ing. Crăciun de la laminorul te căile pentru întărirea răspunderii fie­ important mijloc de tratament. tr-o doară părerea: „Va li mai lungă proximativ făcut de şeful şantieru­ telor de măsură şi control de Ut ta­ unul din cei mnî experimentali şi
binecunoscuţi sudori de pe şantier:
de 800 mm. au fose marcate greşit şar­ cărui muncitor faţă de calitatea mun­ RADU CĂRPINIŞANU şi mai r/rea ca altădată această lui de montaj, lungimea tuturor bloul de comandă scintciază. Cu Cuiviilă Marin. Cit ai bale din pal­
medie primar
jele. La Bluming s-a laminat insuficient cii pe caic o prestează. In felul aresta noapte albă". Anticiparea lui urma conductelor care se înmănunchează deosebire, este urmărit jocul liniş­ me acesta se şi arătă la la{a locului.
tit, calm, ai acelor de la mQnomc-
de ciad din care cauza nu a putut fi se va putea ajunge ca pe poarta com­ Cu autocarele O. N. T. să se adeverească. In perc/ii focarului cazanului depă­ tre Se electucază proba cazanului Respira greoi, nu alergase el pe cit J
şeşte 140 de hm. de teavă. Numai
La Centrala electrică de la Paro-
trecut materialul şi prin linia de semi­ binatului să iasă numai oţel şi laminate Filiolu O.NT. „Car paf iy din Hune­ şcnl lucrările de construcţii — s-ar centru ridicarea scheletului cazanu­ de 270 tone aburi pe ord. Monloni alcrgose maşina ; era totuşi la m ij­
fabricate. Aceasta, a dus la pierderea a pe măsura exigenţei beneficiarilor. doara a fost mult solicitată in acest putea spune — sînt pe slirşite. Pu­ lui şi asamblarea tuturor conducte­ au consemnai în procesele lor ver­ loc emoţia, simţul datoriei care îl
cea. 3.300 tone ţaglc pentru linia conti­ DÂRÂMUŞ IOAN an. Minerii din Tetiuc Şi Ghelar, si- tini zidari mai pot li In/i/ni/i pe lor s-au executat aproape JO 000 bale laplul că acest cazan poale li aştepta. prins la
Suspendai de frînqhii,
nuă. Dîn lipsă de control şi punere la activist al Comitetului orăşenesc derurgişlii şi constructorii din Hune­ ici-colo. Ei execută lucrări mărunte, de suduri, aceasta lără a mai lua In socotit gala. terminot pentru a de­ briu cu centura de siguranţă se lăsa
bila aburi in turbină. Atenfia esle
considerare cele pcslc 27.000 de su­
ultimele linisaje. In v id de produc­
punct a liniarelor din spatele foarfecii de partid Hunedoara doara şi Colan au fost, tn zilele de în jos pe bolta tocatului cazanului
odihnă, abonaţii autocarelor O.N.T. ţie se otlă montorii. la timpul, scurt duri executate de uzina construc­ încordată, prim i de, de asemenea.
Frumuseţile naturale ale patriei, noile care a mal rămas pînă la darea în toare. Lungimea tuturor sudurilor Mannmetrefe nu indică nimic deo­ sudorul Gavrilă Marin. Era suspen­
obiectiva industriale şi social-cultu- exploatare a noului grup care va excculQtc la unul din cele două ca­ sebit. Acele lor au rămas parcă în­ dat la o fnă//ime ameţitoare. După
ralc care au schimbat profilul oraşe­ dubla puterea instalată a centralei zane — după calculele unor specia­ ţepenite. Tofi cei de lată ştiu că în­ el se deslăşurau cablurile aparatului
Noi tipărituri didactice şi pedagogice lor au conslilnii [inta excursiilor or­ existente ei ou executai lucrări me­ lişti ai şantierului de monloj — este tre limp nivelul apei In fevilc her- de sudură autogenă. A ajuns la lo­
ganizate. 4.200 de mineri, sidetutgişti ticuloase, de linele, de cea mai mure evaluată la peste 10 km. Sub bolta băloarc urcă centimetru cu centi­ cul cu pricina. Mai O nevoie să vor­
şi constructori au tosl pasagerii auto­ răspundere cmc presupun o înaltă locarului cazanului nr, 4 ar putea metru. E cum s-ar spune un exa­ bim de încordare, de clorlun ? Fla­
Editura didactică şî pedagogică tipă­ O atenţie deosebită se acordă publi­ carelor O.N.T. „Carpap" Hunedoara specializarc, cunoştinţe profesionale intra şi şi-ar găsi sulicienl loc cea men al calităţii muncii montorilor. căra aparolului de sudură s-a aprins
reşte noi lucrări de specialitate des­ caţiilor care tratează probleme privind numai in primele 5 luni ale aceslui aprofundate. Este vorba de reglajul, mai impunătoare, cea mai sveltă şl Ql sudorilor. Minutele se scurţi li­ şi n-au trecut deciI 30 de minute
tinate cadrelor didactice din învăţă- conţinutul şî organizarea învăţămintu- an. Excursiile organizate au nlerit a- probele şi centrarea turbinci, gene­ înaltă clădire din Valea Jiului. Lu­ niştite şi lotuşi parcă încordarea In care porul /cvăriel pcrlotaie a
mîntul de cultură generală şi superior. lui nostru. Dintre acestea a ieşit nu de cestnra plăcute orc de agrement. ratorului, a cazanului. minatoarele cazunuluj se ridică se­ creşte. Nici un semn de pori în su­ losl astupat. Defecţiunea a lost re­
In culegerea ,,Texte pedagogice ale­ mult de sub tipar ,,Excursie şcolară", Este greu de găsit un termen de meţe pină la cota de 47 de metri. dură, nici o perforare. Cifiva dintre mediată. Gavrilă Marin a privit poa­
se". în care au apărut lucrări ale cla­ iar în momentul de faţa se află în curs comparafie pentru ceea ce înseam­ Spuneam la început că previziu­ cei a Hali la panoul de comandă te alunei pcr.tui prima dată In jos.
sicilor pedagogici : Cernîşevski, Dide- de apariţie „Educaţia ştiinţifică a ele­ Recoltează fineţele nă, şi cum arolă noul grup, cel mal 1 nea unei „nopţi albc“ lungi şi des­ trag o luga pină la cazan. Prin unul Sub el se deschidea gura hulpavă
rot, Dîctcrv/eg, Helvcrius, sînt în curs vilor în şcoala de opt ani". „Probleme Pentru asigurarea unei bogate baze puternic grup de accsi lei existent tul de neobişnuite urma să se ade­ dintre vizoare privesc spre scheletul a cazanului. Pină jos mai erau 25-26
de tipărire opere de Pcstalozzi şi Ma- de didactică şi psihologia învăţăturii", fura jerc, colectiviştii din Sîntandrei au In centralele electrice din /ara noas- verească. La tabloul de comandă al de conducte. Examinează olent fie­ de metri. Ţoală intervenţia a durai
karcnko. In prezent se lucrează la viv- ,,Lecturi pedagogice" şi altele. început de pe acum recoltarea fîneţe- tră. Sini piese, pârli componente ale noului grup de 150 M.W. s-au înlil- care părticică de loc, fiecare con­ aproape o oră. Intre timp cazanul
lumul intitulat ,.Preparandia dm Arad" Se elaborează, de asemenea, unele lu­ lor. Pe tarlalele unde lucerna a îmbo­ furbo agregatului care cînlărcsr. nici ductă In parte. a losl dezgolit de apă, încordarea
care va pic/.cnra istoricul uncia dintre crări de psihologie pedagogica şi dcfec- bocit s-a trecut la efectuarea primei mai mult nici mai puţin de zeci de nit la ore Urzii h clo ti de răspunde­ celor dinalară crescuse nemărginit.
primele şcoli normale din ţara noastră tologie cum sînt „Pregătirea elevilor coase. Tînă ieri s-au recoltat 25 de tone. Numai condensatorul, de pil­ re de pe şantierul de montaj ca şi Am mai spus la început că la ca­ Suspendat de două Iringhii se ri­
— cea de la Arad — conţinutul şi hectare. De asemenea, s-a început şi dă, însumează tn el peste IbO de de la centrala electrică în lunctiune, zanul 4 au losl excculalc aproape dică spre cola superioară a camnu-
metodele de predare de aici Volumul din clasele V—VIII pentru alegerea pro­ recoltarea fîncţclor naturale, lucrare ce tone de melal. specialişti din cadrul ministerului şi 10.000 de suduri. Era de neînchipuit M. CRIŞAN
va apare în culegerea ,,Din istoria în- fesiunii" şi „Ncuropatologia". s a realizat pr s hectare. Nu poli să vorbeşti în ci leva rîn- ai întreprinderii de construcţii şi ca la o asemenea lucrare, să :-u
văţamîiuului romîncsc". (A ger preş) M. VINEREANU corespondent apară nici un por, nici o perforare. (Continuare In pug. 3-a)
i Vă prezentăm: ( INSTITUTUL DE MINE PETR0ŞAN
j Brazii au crescut. Ce) care a iniipt Anii au udus cu ei, unul după altul, caracteristică sesiunilor de sllrşil de modernul, cu confortul. La condiţiile
| puietul In costişa dealului, azi urcă noi construcţii, reînnoitul noul. com- an. 1587 de studenţi vor demonstia, de viafă se mai poate adăuga o
j pe o slttidâ largă dulatu in piatră, pJc/indu-l : 1953 — suin de sport -, In fala comisiilor de examinare, ceea cifru: 1040. Ea reprezintă numărul
spre „otuşur crhtn ce se înaltă in 1055 — căminul nr I ; 1056 — can­ cc au însuşit in cursul anului. Unii burselor.
inima pădurii de brad. E student Sun tina ; 196} -— pavilion de laboratoa­ sint in nmlilculre la colocvii, o//ii in Orele libere ale sludenti/or sini ore
poale prnlcsot. învaţă sau /nvo|ă pe r e 1962 — căminul nr. 2; 1062 — laboratoare Iu probele practice: cei de odihnă plăcută şi agrement, pe
, cilii. Dar e acolo, in amlileatrele lu- corpul „11“ de învă/ăminl ; 1063 — care au încheiat unul V — mine îşi terenurile de spori. în sălile clubului,
j minonsc. in laboratoare, in sala de începe construcţia căminului nr. 3. cincmutogralelor, In mijlocul naturii
spori, in aula modernă, în impună­ 106-î. La poalele bătrinulul Par ing, susfin proiectul in laboratorul de la cabanele din munte Iubitorii spor­
toarele pavilioane de la poalele Pa- ue colina In marginea căreia se des­ exploatări miniere. Pe coridoare c tului sini cei mal mulţi. Aproape
rinqului care au dat Pctroşnniutui dc- chide panotamu Petroşaniulm, se un du-ie-vinn continuu, in bibliotecu 1000. Iar aleşii lor li reprezintă cu
I r,umiicn de centru univcrsilui. înalfă un nou oraş. Un „oraş" al câr­ cu ede 100.000 de volume de specia­ cmsle la ini Unirile de handbal, vo­
j tstonu Institutului de mine c H- tii. iăurar de ingineri, care a dat in­ litate, beletristice şi politice e o li­ lei şi rugbi, in întrecerile din cate­
nătn. ca şi istoria Uricanai lui, a Pa- dustriei miniere 1.100 de specialişti. nişte deplina, deşi touie mesele de goria A.
roşcniului, a Corocştiului... A acestor 1-100 de linei i au crescut aici, deve­ lectură sint ocupate. A Iară se tac
oraşe şi centre induşi dale ce com­ nind oameni cu caractere integre, spe­ glume, JolograHi, iar pnnfrc brazi, 1587 de sludenfi au intrai în sesiu­
pletează harta nouă a Văii Jiului. cialişti în mina cărora stă azi sour- grupuri de studenţi şi-au găsit um­ nea de examene. Europa se impletcşlc
In urmă cu 15 ani. sub limpla de la })roductici. Din 1.100 de absolvenţi brare unde răsfoiesc caiete cu noti[e, cu bucuria încheierii unui nou an de
argint a băl rinului Par ing, vinlnl doar două exemple : inginerul N . Ni- manuale. studiu, de muncă. E oinofia şi bucuria
hoinătea ncsdnqhcrit printre crengile corici conduce cea mai mare ex­ La Institutul de mine cu cele două pe care in aceste zile o încearcă şi
brazilor de aici, cate abia prindeau ploatate minieră din (ară — mina lacultuti — mine şi electromecanică cele 113 cadre didactice care s-au
să-şi împlinească tinereţea. Curind Lupeni, mină care a cucerit drapelul minieră — 1587 de sludenfi vor în­ ocupat cu grijă de pregătire a stu­
l;isă aii venit topografii, au îndreptat de exploatare irunlaşă pe ramură pe cheia în curind un nou nn de mun­ denţilor, specialişti care peste citeva
lunci a leodolitulul spre coama dea­ anul 1063. Inginerul loan Lăzărescu că Ca să le cunoşti condiţiile de În­ zile vor da patriei un nou contingent
lului. Au trasai linii, au întocmii aniversează anul de cind a fost nu­ de ingineri, tineri crescufi In pepi­
schife. Peste puţin, liniştea pădurii a mit adjunct al ministrului in Minis­ văţătură şi viată c suficient să vizi­ niera de la poalele Purinqului, oa­
tezi impunătoarele clădiri ce se înal­
lost spână de zgomotul motoarelor, terul Minelor şi Energiei Electrice. tă în pădurea de brazi: cmiiteatre, meni care au împrumutai din dtrzc-
j al autobasculantelor, excavatoarelor. Doar doua exemple. Sint edifica­ laboratoare, bibliotecă, cămine, can­ niar hărnicia şi entuziasmul minerilor
r:ra tn 1949. Se punea temelia vido- toare. ditr Valea Jiului.
I nilui institut... In „ oraşul" cărţii c azj animaţia tină, sală de spori, club. Şi peste tot Text : LUCIA LICIU
vei vedea cum noul îşi dă mina cu
F010 : A. VOTS

In laboratorul de mineralogie şi petrografie, studenţi anului I, grn pa El 40, dau proba practică,
asistaţi de inginerul Nîcolae Ungurcanu.