Page 14 - 1964-06

Nr. 2934
Pag. 2 Dramul socialismului
" ir.T g B s t .—nrr.ug^
in activitatea

| Şcoala tehnică veterinară_Ba|ţiu,
Cartea tehnică la mină tură, fie la sfatul popular raional, la
şcoala de S ani şi în alte părţi seri li­ CINEMA
terare pe teme ca: „Femeia oglindită în
Biblioteca clubului sindicatelor din j raionul Alba, regiunea Hunedoara
Pctijin sc numără printre cele mai do­ literatură”, l,Poeţii noştri cîntă 1 Mai”, 6 IUNIE 196-1
tate dm Valea Jiului. Fondul de cărţi, simpozionul „Scriitori de seamă ai lite­
iornant din literatură beletristică, poli­ raturii universale”, montajul litcrar-nni- DEVA: Cei patru călugări — cine­
tică $i ichnico-ţtiinţifică, întrece numă­ zical: „9 Mai — ziua victoriei” cec. In matograful „Patria” ; Ultimul ticn dm
rul dc 20.000 volume. Lună de lună organizarea acestor acţiuni colectivul Gun Fiii! — cinematograful „Arta” ; | A N S J M Î Â j
acest fond se îmbogăţeşte cu cele mai bibliotecii a fose ajutat de profesoarele PETROŞANI: Voi Ii mamă — cine­
noi cărţi şi broşuri, la care se adaugă luiia Manughfcvici, Mioara Drogeanu, matograful „Republica” ; lolantha — | CĂ IN ANUL ŞCOLAR 1964/1965 PRIMEŞTE IN ANUL I LA ŞCOALA J
ţi colecţiile de ziare ţi reviste. Zoriţa Popa şi altele. cinematograful „7 Noiembrie” ; AL­
In afara bibliotecii centrale din cadrul Jn prezent, în sala bibliotecii a fost BA IUL1A: Dezrădăcinaţii — cine­ ! TEHNICA VETERINARĂ DE 4 ANI, ELEVI DIN REGIUNEA HUNEDOA- {
clubului, în incinta sectoarelor minei şi organizată o expoziţie tematică: „Scri­ matograful „Victoria” ; Nu-i loc pen­
IVcparaţici Petrila funcţionează 15 bi­ itorii noştri despre frumuseţile patriei”, tru al treilea — cinematograful „23 RA, ABSOLVENŢI Al ŞCOLII ELEMENTARE DE 7 ANI DIN PROMOJI- !
blioteci volante, iar în cartierele oraşu­ în cadrul căreia sînt expuse cărţi Şi fo­ August” ; SEBEŞ: Vară şi fum — ci­ ILE 1963 Şl MAI VECHI, ÎN ViRSTÂ DE 14-17 ANI. j
lui lt biblioteci de casă. tomontaje înfăţişînd peisaje prezentate nematograful „Progresul” ; Scano Boa
Colectivele acestor biblioteci, pentru de scriitorii noştri. Colectivul bibliote­ — cinematograful „Sebeşul” ; OKAŞ-
popularizarea şi răspîndirca cărţii, orga­ cii lucrează în prezent la un pmou re­ TJEr Cascada diavolului — cinemato­ ÎNSCRIERILE SE FAC ZILNIC PlNA LA 30 IUNIE LA SECRETAR1A- j
nizează recenzii, seri de întrebări ţi prezentând elevi fruntaşi la învăţătură graful „Patria” , Călătorie în aprilie TUL ŞCOLII DIN GALTIU, RAIONUL ALBA, PE BAZA UNEI CERERI j
răspunsuri, simpozioane şi alte acţiuni —cinematograful „Flacăra” ; HAJ"EG:
culturale. La recenzia cărţii ,,Săparea şi în lectura cărţilor. Qivitoq — cinematograful' „Popu­ ÎNSOŢITA DE URMĂTOARELE ACTE ; \
lucrărilor miniere11, completată cu fil­ ...Întreb pe tovarăşa Dorina Popa, lar” ; BRAD : O călătorie spre cen­ i s
mul telmic „Săparea rapidă” , au parti­ responsabila bibliotecii, despre fişele ci­ trul pămîntului — cincmatogratul 1. CERTIFICAT DE NAŞTERE ;
cipat peste 800 de mineri, tehnicieni şi titorilor. Aflu că sc găsesc 1.807 de fişe „Steaua roşie” ; J LI A : O f i asta dra­
ingineri. Recenzii au mai fost susţinute — deci tot atîţia cititori. Numărul căr­ goste ? — scria M l — cinematogra­ 2. CERTIFICAT DE STUDII (in original);
ţi pe marginea altor cărţi ca: „Influ­ ful „Lumina”.
enţa climatului minei asupra producti­ ţilor citite este însă muie mai marc : 3 RECOMANDAREA UNEI UNITAJI SOCIALISTE G A. S. SAU '
vităţii muncii” . „Lemnul de mină şi ca­ 21.160. Iau cîtcva fişe. Pe coperte ci­
racteristicile lui”, „Executarea lucrărilor tesc numele: Aurora Boroianu, munci­ RADIO G.A.C., DIN CARE SĂ REZULTE CA IN CAZ DE REUŞITA VA ÎNCHEIA ;
miniere după proiect” ctc. De succes toare la I.R.I.L., Aurel Manca, munci­ CONTRACT PENTRU INTREJINERE A ÎN ŞCOALĂ ;
s-a bucurat şi scara de întrebări şi răs­ 6 IUNIE 1964
punsuri: „Productivitatea muncii şi pre­ tor la fabrica chimică, Cornelia Bcko, PROGRAMUL I : 5,06 Cîntccc; 4. CERTIFICAT DE SĂNĂTATE, ELIBERAT DE DISPENSAR, SPITAL j
ţul de cost de la mina Petrila” , organi­ Maria Mctca, Gabricla Chirculcscu, gos­
zată pe marginea cărţii: „Mai mult, mai podine. Fişele lor sînt pline de cărţi. B ■;! • 5.30 Emisiunea pentru sate; 5,40 Jo­ SAU POLICLINICA.
curi populare; 6,45 Salut voios de
ieftin, mai bun” . Dar nu numai ale lor. Ca ci sînt mulţi. pionier; 7,06 Melodii populare; 7,30 CONCURSUL DE ADMITERE SE VA ŢINE ÎN ZILELE DE 1-12 IU-
In cadrul bibliotecilor au loc şi alte
acţiuni, ca expuneri pe diferite teme T. LAZARESCU LA JOC Sfacul medicului; 7,45 Muzică inter­ UE a.c. Şl CONSTA DIN URMĂTOARELE PROBE :
tehnice. La biblioteca mobilă a secto­ corespondent pretată de fanfară; 8.50 Cîntccc şi s
rului VIII, de pildă, a fost expusă de că­ versuri patriotice; 9,10 Muzică uşoa­
tre tov. ing. Mureşan Vasde conferin­ ră interpretată la diferite instrumente; — LIMBA ROMINA, SCRIS Şl ORAL ;
ţa: „Rolul cărţii tehnice in ridicarea ca­ Măsuri pentru o cit mai bună 9.40 Solişti şi formaţii artistice de
lificării” . De asemenea, în sala Jc festi­ amatori; 10,37 Muzică de estradă ; — MATEMATICA, SCRIS Şl ORAL. ţ
11.30 Valsuri; 12,03 Din cele mai fru­
vităţi a exploatării a fost expusă confe­ După terminarea şcolii, absolventul va lucra ca tehnician in !
rinţa „Cartea tehnică în sprijinul reali­ moase cîntccc populare; 12,20 In săli
zării şi depăşirii sarcinilor de plan". a p ro v iz io n a re cu le g u m e şi pe stadioane; 14,10 Orchestre de G.A.S., G.A.C. sau circumscripţiile veterinare.
De remarcat este faptul că în activi­ muzică populară; 14,30 Prietenii lui 4 i
tatea bibliotecilor sînt antrenaţi un nu­ do-rc-mi; 15,30 Actualitatea literară
măr însemnat de ingineri ca: Felea Mir- Anul acesta, pe baza planului econo­ însemnate cantităţi de legume timpurii, In atenţia U.R.C.C. stă şi lărgirea în ziarele şi revistele noastre; 15,45
cca, Stoiccscu loan, Moţcscu Cheorghe, mic Uniunea raională a cooperativelor realizînd de pe urma lor frumoase ve­ reţelei de desfacere a legumelor. De Cîntă formaţia de muzică uşoară con­
liobar Eugenia, Kelemen Tiberiu şi mulţi de consum clin Orăştic a desfăşurat o nituri băneşti. aceea în afara de unităţile existente sc dusă de Gclu Solomoncscu; 16,10 Mu­
alţii, care ajută în mod efectiv la or­ acţiune susţinută pentru asigurarea în­ Un obiectiv important căruia i s-a vor mai deschide încă două noi unităţi zică populară din ţările Amcricii Lati­
ganizarea acţiunilor întreprinse pe lima tregului fond ele marfă prin contrac­ acordat o atenţie deosebită a fost con­ în oraşele Orăştic şi Cugir, caic vor fi ne; 16,45 Scrisori din ţară; 17,30 Emi­ GRUPUL ŞCOLAR MINIER LUPENI
popularizării cărţii tehnice. tări, sarcinile fiind realizate şi chiar de­ tractarea de legume cu G.A.C. situate încadrate cu personal calificat şi vor fi siune muzicală de la Moscova; 18,05 anunţă că în anul şcolar 1964-1965, in cadrul grupului va funcţiona :
Muzică uşoară romîncască; ÎS,30 Gos­
Datorită muncii intense desfăşurate păşite la unele produse. Astlcl, U.R CC. în apropiere de oraşele Orăştic şi Cu- înzestrate cu mobilier nou. Vor mai fi podari, iniţiative, realizări; 18,40 Muzi­
în acest an, pînă în prezent au fost a contractat cu gospodăriile colective gir. Cu aceste unicăţî s-a stabil*r prin deschise două unităţi care vor dcstacc că populară interpretată de Cnstina
din raion întregul sortiment de produ­ contract ca ele să transporte legumele di­ legume şi fructe în comunele Şiboc şi ŞCOALA PROFESIONALA DE UCENICI
împrumutate de la bibliotecă aproape Speriosu şi Ion Lăccanu; 19,00 Almanah
se de legume prevăzute în planul de rect la unităţile de desfacere pentru ca Balşa. Tot în vederea unei bune aprovi­
2.000 de volume, cifră care depăşeşte zionări a populaţiei cu legume în cen­ ştiinţific; 19,25 Muzică de dans; 20.10 (durata de şcolarizare de 3 ani)
achiziţii. Aceasta constituie O garanţie acestea să ajungă proaspete la consuma­
pe aceea a întregului en 1963. a faptului că valorificarea produselor se tori. Aşa procedează spic exemplu trele aglomerate şi în parcurile din ora­ Din melodiile populare îndrăgite de Cu următoarele meserii :
Pentru îmbunătăţirea propagandei în va Jaco în cadrul termenelor stabilite. G.A.C. Orăştic, Aurel Vlaicu, Balomir, şele Orăştic şî Cugir sc vor instala că­ ascultători; 20,30 Pe tente internaţio­
nale; 20,40 Muzică de dans.
jurul cărţii tehnice, în preocupările bi­ Sistemul de contractare s-a dovedit Vinerea, Cugir şi Geoagiu. rucioare mobile (lonctc). - electricieni de mină;
O atenţie deosebită sc acordă măsu­
bliotecarilor ar fi bine si intre şi or­ a fi o pîrghie puternică pentru stimu­ O problemă căreia îi acordăm o deo­ rilor pentru extinderea formelor noi de PROGRAMUL II: 8,30 Sumarul
larea interesului material al gospodări­ sebiră atenţie este preluarea întregii presei centrale; 9,03 Muzică populară - mecanici de mină;
ganizarea unor expoziţii tehnice, foto­ prezentare a produselor prin desface­
ilor agricole colective în vederea pro­ cantităţi de produse cantraciarc în ter­ din Muntenia; 9,30 Roza vuiturilor :
montaje cu copcrţi false ctc. O mai rea prcambalată a unor legume în pungi - preparatori de cărbune;
ducerii unor cantităţi sporite şi din sor­ menul stabilit în vederea evitării orică­ de masă plastică, celofan şi coşulcţc îm­ 11,03 Cîntă orchestra de mandoline a
mare grijă ar fi bine să se acorde să­ timente variate de legume şi, totodată ror pierderi. In acest scop urmărim în pletire, prin spălare înainte de a fi puse Uzinelor de tractoare din Braşov :
lilor de lectură, care trebuie să fie pri­ o sursă sigură pentru satisfacerea nece­ permanenţă ca produsele să ajungă la în vînzarc a unor produse ca spanac, 11,15 Universitatea tehnică radio: - forjori;
mitoare, frumos aranjate. sităţilor de consum ale populaţiei. cumpărător în ziua recoltării sau cel 12,45 Cîntccc pentru copii de Nclu
Ioncscu; 13,30 Din folclorul muzical
D. lONAŞCU In vederea realizării acestor sarcini tîrziu a doua zi. De asemenea, U.R.C.C. salată, cartofi timpurii, rădăcinoasc ctc. al popoarelor; 14,00 Muzică uşoară ro­ - mecanici cazane aburi;
corespondent cooperaţia de consum din raionul Orăş- a luat măsuri să asigure din timp fie­ O metodă care va duce la sporirea mîncască; 15,05 Cîntccc şi jocuri
tie întăreşte pe toate căile legăturile cu cărei gospodării colective ambalajele ne­ considerabilă a desfacerii legumelor că­ - electricieni staţii şi reţele
Fişe de cititori G.A.C. Acestora li se acordă tot spri­ cesare, a întocmit planul de transporc tre populaţia din raionul Orăştic va fi populare; 16,00 Melodii de neuitat ;
16.30 Ştiinţa în slujba păcii;
17.10
jinul în vederea obţinerii unor produc­ cît şi graficele decadalc de livrare a şi organizarea de expoziţii cu vînzarc Melodii populare cerute de ascultă­ electrice;
Tînă să ajungi la sute de fişe de ci­ ţii sporite de legume eşalonate pe o pe­ produselor in funcţie de recoltarea aces­ în oraşele Cugir şi Orăştic. tori; 17,30 însemnări de reporter ;
rioadă de timp cît mai lungă. Astfel, tora. Aprovizionarea zilnică a popu­
titori, trebuie mai întîi să desfăşor! o Pentru buna deservire a populaţiei 19,05 Romanţe; 20,30 Noapte bună - sondori de mină;
dm producţia anului în curs s-au con­ laţiei cu întregul sortiment de produse
largă muncă de propagandă în jurul tractat cantităţi sporite de legume cu de sezon de calitate bună şi la preţuri şi desfăşurarea unui comerţ la nivelul copii: „Ce au aflat gîzcle din poia­
cărţii. Pornind de la această premisă, un număr de 21 gospodării colective. reduse, constituie obiectivul principal cerinţelor, comitetul executiv al nă” ; 20,40 Interpreţi de odinioară ai - strungari metale.
colectivul bibliotecii raionale din Orăş- Planul de contractări pe anul 1964 a de a cărui realizare sc preocupă cu răs­ U.R.C.C. a luat iniţiativa de a organiza muzicii populare; 21,10 Muzică de
fost depăşit simţitor aproape la toate dans; 21,45 Scriitori contemporani pe CONDIŢII DE ADMITERE PENTRU CANDIDAŢI:
tic a organizat în acest an o seamă de pundere şi conducerile G A.C. Jn acea­ instructaje periodice cu toţi gestionarii
sortimentele. Cele mai mari cantităţi
acţiuni de popularizare a cărţii în rîn- de legume au fost contractate de către stă direcţie pot fi amintite ca pozitive şî vm/.ătorii din raion, precum şi cu urmele lui Al. Vlahuţă; 23,15 Muzici — să fie absolvenţi a 7 el. elementare.
durile muncitorilor, colectiviştilor, ti­ gospodăriile colective din Vinerea (235 exemplele oferite de către conducerile şefii depozitelor de legume şi fructe. de dans. înscrierile se fac la următoarele întreprinderi beneficiare care re­
neretului şi femeilor. Astfel, au avut tone), Orăştic, Şibot, Aurel Vlaicu şa. G.A C. din Vinerea, Aurel Vlaicu, Şi- M. ZAHAR1E Buletine , de ştiri şi radiojurnale : crutează candidai! :
loc în ultimul timp, fie la casa de cul­ Pînă acum aceste unităţi au şi livrat boc ş a. merceolog 5,00; 6,00; 7,00; 8,00; 10,00; 12,C0;
14,00; 16,00; ÎS,00; 20,00; 22,00; 23,52 — C. C. V- J. P etroşani;
(programul 1) 9,00; 11,00, 13,00; 15,00; — I. R. E. H. Deva ;
17,00; 19,00; 21,00; 23,00; 1,52 (progra­
— Trustul m inier D eva;
mul II).
— Trustul m inier A rgeş;
raS Buletin meteorologie
— I. C. T. Paroşeni;
I’ENTIUJ 24 DE ORE
l M II — Trustul de prospecţiuni şi ex­
'• 2 i . * | IM J l j Vreme călduroasă şi uşor nestabilă,
z * i ; i f i *• i ■i U M I M cu cerul variabil. Izolat, in regiunea p lo ră ri m iniere Deva;
: i jw # >». t b »u
\ • t s * 3 : de munte vor cădea averse de ploaie — Trustul minier C luj;
n M f m & a :.V- ! k « t t r / r & r * însoţite de descărcări electrice. Vîn- — Trustul m inier Moldova Nouă.
■ A / t U i r . i ------- 1 tul va sufla moderat din sectorul su­
V' - ’t ~ s tiliJ i La înscriere fiecare candidat va prezenta următoarele acte :
dic. Temperatura maximă va fi cu­ — certificat de naştere (copie legalizată);
rt ->"•»
V***? - * ţy * ;;. ♦» "'V r*' - -r * prinsă între 29-32 grade, iar cea mini­ — certificat de studii (în original);
1 T M W M ~ mă între 12-1S grade. — certificat de sănătate cu rezultatul analizei sîngelui şi ra-
dioscopiei pulmonare ;
TENTRU URMĂTOARELE
— angajament încheiat cu întreprinderea respectivă.
3 ZILE Examenul de admitere se va ţine intre 1-12 iulie 1964 şi constă
Vremea rămînc călduroasă şi nasta- din următoarele probe :
bilă, favorabilă precipitaţiilor. — Examen medical — eliminatoriu — limba romînă — scris şi
oral — matematică — scris şi oral.
NOI BLOCURI I n ORAŞUL CUGIR
la primele lecţii de geometrie in şi necesitatea pentru profesorul de Tn comisia metodică a obiectelor
spaţiu. In acest sens m-au ajutai foar­ desen de a face apel cît mai des la pentru învăţămîntul politehnic dc la
te mult şi îndrumările metodice din geometria elementară pentru a-i de­ şcoala pedagogică s-a pus problema
articolul „îm potriva schemelor folo- prinde pe elevi să urmărească în mod cn atunci cind profesorul de desen
sile In predarea geometriei In sp«a- conştient construcţiile grafice pe care este nevoit să introducă noţiuni noi,
ţiu" de Hollinger, publicai in CJ.M.F. le execută. acestea trebuie să fie în aşa fel pre­
Din studiul programelor de mate­ De asemenea în programa de de­ tematic negtijînd aproape complet constituie un pas însemnat pentru seria A nr. 3 şi 4 din 1935 . Acest lucru îl realizează astfel unii zentate, îneît să nu să contrazică cp
cele ce le vor prim i elevii la lecţii;
matică, Fizică şi desen se ponte con­ sen liniar de la clasa a IX-a sînt pre­ sensul fizic al fenomenelor, fapt re înţelegerea demonstraţiilor, lată deci, Am ales la început probleme uşoa­ profesori de la şcolile din regiunea
stata în mod evident cu aceste dis­ văzute desene a căror execuţie face face să se piardă caracterul ci de un element de legătură între aceste re, unde era vorba numai de a afla noastră, de exemplu la clasa a V-a de matematică. Tot în cadrul corn
sici metodice de la şcoala pedagog
cipline îsi păstrează integritatea sis­ apel la studiul unghiurilor diedre şi ştiinţă experimentală, in acest caz, două discipline. ce formă are secţiunea sau de afla­ la tema „Desenarea poligoanelor re­ că s-a ridicat şi problema formări!
temului de cunoştinţe pe care îl cu­ triedre şi la teoria proiecţiilor. Fap­ peniru elevii unui asemenea profe­ rea arici unei secţiuni, apoi au urmat gulate” inainte de a trece la efectua­
Datorita faptului, cu figurile din
la elevi a deprinderilor pentru a exe­
prind insă programa cere să se facă tul că acestea se studiază )a matema­ sor fizica apare ca un domeniu de spaţiu nu pot li reprezentate pe un probleme ceva mai grele unde era rea desenului ei se asigură dacă ele­ cuta cu uşurinţă măsurători cu rig'a
între ele o strînsâ legătură. Această tică mult mai tîrziu, îngreunează aplicaţii ale matematicilor fără ca ei vorba de a se determina în desen vi) cunosc elementele geometrice de
corelaţie se poate realiza in două di­ munca profesorului de desen, care să-şi dea seama ce rol însemnat jiu plan cu ajutorul desenului decît nu­ intersecţia unui plan care taie mu­ care au nevoie în predarea lecţiei ca: şi raportorul, deoarece profesorul dc
desen a întîmpinal' în această direc­
mai în mod convenţional, elevii în-
recţii : prin coordonarea programelor astfel este obligat să introducă el metodele experimentale în dezvolta­ lîmpina o scrie de greutăţi în stu­ chiile unei piramide triunghiulare in segment de dreaptă, unghi, cerc. li­ ţie mari greutăţi din partea elevilor
de mvâţămînt şi prin folosirea ace­ aceste noţiuni. rea tiz icii ; diul geometrici în spaţiu. In geome­ anumite puncte date, ciy planul ba­ nie frînlă ele. Acolo unde elevii au
lui material din disciplinele înrudite La clasa a X-a, programa pentru — sînt unii profesori de matema­ tria plană, pe un desen bine execu­ zei etc. Am urmărit ca elevii să tri»- uitat, profesorii le aduc aminte, iar care m n iiin ii cu stîngăcie instru­
mentele si făceau multe greşeli
în
care arc legătură cu legile, teoreme­ desenul proiectiv prevede în primele tici, care rezolvind cu elevii proble­ tat, intuiţia îi poate ajuta pe elevi se/.e in desen elementele cc inter­ noţiunile de poligon şi poligon regu­ măsurarea distanţelor şi a unghiuri­
le sau sistemul de cunoştinţe ale dis­ lecţii secţiuni drepte prin corpurile me cu conţinut fizic ce au aplicaţie vin în mod conştient spunînd propo­ lat pe care elevii ihj le aveau mai lor. Greutăţi care proveneau din fap­
ciplinei respective. geometrice ca de exemplu: prin pris­ în practică, nu ţin scama de omoge­ să arate dacă un punct se ollă pe o ziţia pe care se bazează. Aceste pro­ dinainte, deoarece programa clase­ tul că. în şcoala elementară, preda­
dreaptă, Si\u dacă două drepte se in­
Dacă acum eîţiva ani în urmă, co­ ma dreaptă hexagonală şi prin pi­ nitatea formulelor si nici de folosi­ ii! ne.se ele., însă pe un desen care cedee i-au ajutat pe elevi să stabi­ lor l-lV nu o prevedea, le-au dat-o rea geometriei are de multe ori nn
ordonarea programelor acestor trei ramida dreaptă exngonalâ, pe eînd rea unităţilor de măsură după sta­ reprezintă o figură in spaţiu nn se lească cu mai muliâ siguranţă, în de­ ei elevilor. După ce în felul acesta, caracter formal In urma discutării
discipline şcolare : matematica, fizi­ la geometrie studiul pol ied ri»l or în­ suri, din care cauză ajung să obţi­ mai ponte cili direct dacă un punct sen, poziţiile diferitelor elemente cc profesorii s-au asigurat că elevii au acestei probleme s-n ajuns la conclu­
ca şi desenul mai avea o serie de cepe în trimestrul al 11-lea, deci ne­ nă ca rezultat numere abstracte aparţine Linei drepte sau .unui plan. trebuiau calculate laţă de cele date. mate cunoştinţele necesare pentru a zia că profesorul dc matematici tre­
lipsuri, astăzi această coordonare poţii v iii în ce priveşte locul teme­ după care în mod lom ul caută să ceea ce constituie un pas Important înţelege construcţia, anunţă elevi­ buie să dea o atenţie mai mare
este îri mare parte realizată, deoare­ lor în programă. vadă ce reprezintă : Pentru a-i face pe elevi „să vadă în rezolvarea problemelor de geo­ lor subiectul lecţiei şi apoi încep, pe felului CLim elevii mîauiesc in­
ce elevii dinlr-o clasă oarecare do- In afară de coordonarea progra­ în spaţiu” şi să-i deprind cu execu­ metrie în spaţiu. măsură cc explică, să efectueze şi strumentele In construcţia figu­
— cu ocazia rezolvării unor pro­
bîndesc aproape toate cunoştinţele de melor, corelaţia dintre matematică, bleme de către profesorul de fizică tarea desenului şi citirea lui m-ani In şcoală pe lingă desenul după desenul. rilor geometrice si fac diferite
matematică necesare în clasn prece­ fizică şi desen se realizează şi plin servit de modele gata confecţionate, natură care stă la baza tuturor ce­
dentă, pentru a putea studia fi/ica folosirea de către tina dintre aceste cu elevii unei clase, unde era vorba confecţionate cu mijloace proprii şi lorlalte forme de desen, se studiază In clasa a VIl-a, la tema „Desena­ măsurători de unghiuri şi segmente
sau desenul tehnic liniar in clasa pe discipline a unor cunoştinţe ce apar­ de rezolvări de ecuaţii literale, s-a de obiecte din natură care sini ase­ şi desenul liniar rea poligoanelor asemenea" profeso­ contribuind în felul acesta la forma­
care o urmează. ţin celorlalte două discipline, pentru putut constata însuşirea formală de mănătoare cu figurile geometrice Scopul predării desenului liniar în rul de desen de la şcoala pedagogici, rea unor deprinderi utile şi necesare
a cerut celui de matematici să repete
Astfel, la fizică au fost secase din a-i ajuta să exprime în relaţii unele către aceştia a unor cunoştinţe de care .se studiază. 19c exemplu, la pre­ şcoala de cultură generală este de a-i cu elevii cunoştinţele referitoare la pentru desenul liniar.
programa pentru anul şcolar 1963— legi, să demonstreze unele teoreme matematici. Ei ştiau să rezolve cec­ darea volumului unei piramide tri­ înarma pe elevi cu cunoştinţele de acest capitol din geometrie ca de In predarea fizicii, corelaţia dintre
1964 toate lentele care dădeau naş­ .sau In formarea unor deprinderi de alii literare ciiul necunoscutele erau unghiulare, am prezentat elevilor un bază ale geometriei descriptive şi cu exemplu: definiţia poligoanelor ase­ această disciplină şi matematică sc
tere la nepotriviri cu programa de calcul. însemna le prîn x, y, sau z. dar se model din lemn care reprezintă o metodele de reprezentare a forme­ menea. raportul dc asemănare, să poate realiza în două feluri. r»t anu­
matematică, ca de exemplu: unită­ Din analiza mai multor lecţii unde încurcau cind acestea erau notate cu prismă triunghiulară secţionată. Am lor spaţiale şi de a le forma price­ sublinieze cele două condiţii pentru me : profesorul de fizică se serveşte
ţi de măsură, graficul spaţiului în s-a urmărit modul cum se realizea­ s, p, v, t etc. Acest fapt ponte fi con­ intuit modelul, am văzut care sînt peri şi deprinderi de a citi şi executa ca două poligoane să fie asemenea de cunoştinţe de matematică la ex­
mişcarea rectilinie uniformă, graficul ză corelaţia între matematică, fizică siderat ca o consecinţă a lipsei de cele două plane de secţiune şi pira­ schiţe şi desene cu caracter tehnic. şi despre scara unui plan. Avînd, în p rim a ta legilor fizice în forme ma­
vitezei în mişcarea rectilinie unifor­ şi desen In unele şcoli s-mi pulul con­ colaborare intre profesorul de mate­ midele triunghiulare care au luat La baza desenului tehnic stă geo­ felul acesta, colaborarea profesorului tematice sau la deducerea unor legi
ma, graficele vjic/.ei şt spaţiului în stata o serie de lipsuri : matici şi cel de fizică : naştere prin secţionarea prismei, metria elementară cu cele două la­ de matematici, profesorul de desen,
mişcarea accelerată Fără viteză in i­ — astfel unii profesori de fizică — Aceeaşi lipsă de colaborare s-a apoi am arătat emu se reprezintă turi aplicative ale ei ; desenul geo­ după o scuriă pregătire in caic a fizice şi Sn al doilea rind la rezol­
ţială etc. Insă, în felul acesta rămin în stabilirea relaţiilor nu urmăresc observat între unii profesori de ma­ acest corp geometric prin desen in metric şi desenul proiectiv. Primul constatat nivelul cunoştinţelor ele­ varea problemelor de fizică care au
multe lente netratate. De aceea n-ar să vadă dacă elevii au cunoştinţe de tematică şi de desen, din caic cauza plan. după care a urmat motivarea se ocupă cu reprezentarea exactă a vilor de care are nevoie în lecţie, a drept scop să contribuie la formu­
fi lipsit de interes faptul dacă s-ar matematică necesare pentru a putea predarea geometrici în spaţiu şi a de­ matematică. figurilor geometrice plane, al doi­ irecut la executarea dPNCiujîui, jusii- larea mai precisă a noţiunilor de fi­
studia posibilitatea ca această disci­ urmări în mod conştient deducerea senului liniar sînt separate, deşi in In problemele unde intervin, de lea cu reprezentarea exactă a for­ ficind pas cu pas construcţia pc care
plină sa se studieze înlr-o clasă mai lor, fnpt ce duce la o însuşire for­ programele lor aceste două disci­ exemplu, secţiuni plane în corpuri melor spaţiale. o fa cc. zică, la fixarea cunoştinţelor preda­
mare, de exemplu în clasa X sau XI, mală a cunoştinţelor ; pline au o seric de probleme co­ geometrice sau intersecţia unei drep­ Pentru ca un desen tehnic să fie te şi formarea deprinderilor de a
acolo unde elevii dispun de mui — în fixarea cunoştinţelor cît si mune. te cn nn poliedru. în executarea de­ corect executat, se cere ca desenul In clasa a- V riţ-a la tema „Racor­ aplica legile fizice Ia explicarea di­
multe cunoştinţe de matematică. în repetarea lor, ele cele mai multe In cele ce urmează se va arăta senului elevii sînt înclinaţi să în darea unei drepte cn un cerc prin- feritelor fenomene din natură sau*
Nepotriviri mai mari se găsesc în­ ori, .slj mărginesc să rezolve proble­ nv’ i iutii cum se poale reali/-» co­ unele elemente în mod arbitrai', deşi geometric şî proiectiv să fie bînr tr-un arc de cerc. punctul de racor­ de a Ie aplica In practică.
tre programa de desen liniar si nvi- me simple care se reduc la aplicarea rei ■» ia dintre desen şi matematică. ele sînt determinate de alte elemen­ stăpînit de către desenator, care tre dare pe dreaptă fiind dat” — profe­
tematiră. Astfel la clasa a VJ JT-a, la direetă mimai a unei formule, proce­ In şcoală toate formele de desen te date în problemă. Acest fapt ri­ buie să cuno.nscu în acelaşi timp foar­ sorul de desen are nevoie în justifi­ — In cele ce urmează se arată cum
desen liniar sînt prevăzute construc­ deu care nu poate duce la însuşirea care se predau, a li drept scop pe lin ­ dică o serie de greutăţi elevilor mai te bine şi geometria elementară. Un carea construcţiei de anumite teore­ unii profesori de fizică realizează le­
ţia elipsei, parabolei şi hiperbolei unei tehnici în rezolvarea probleme­ gă altele să dezvolte la elevi $i ima­ ales atunci eînd sînt pusî să rezolve desenator se 2ice că stăpîneşfe dese­ gătura dintre disciplina pe care a
unde profesorul de desen aixz nevoie lor de fizică ; ginaţia spaţială. Pentru geometrie, probleme unde intervin secţiuni în me, în cazul nostru de teorema lui predau şi matematică.
de o serie de noţiuni pe care elevii — unii profesori de matematici a cărei predare nu poate fi concepu­ corpuri geometrice. Aceste neajun­ nul geometric numai atunci eînd în­ Thales, pe care trebuie să o revadă A. CHIŢEf GHEORGHE
le învaţă Ja matematică mult mai care predau şi ore de fizică, predau tă fără ajutorul desenului, formarea suri am reuşit să le înlăturăm prin ţelege şi poate justifica teoretic orice astfel îneît, să fie enunţată corect Profesor Emerit
tî-rr.iu. fizica mai mult sub asuectul ei ma­ deprinderii ..de a vedea în soatiu*. executarea desenelor clare chiar de construcţie grafică. De aici decurge şi aplicată just. Şcoala Pedagogici Deva