Page 15 - 1964-06

Mr.‘ 2934 Drumul socialismului Pag. 3

Din oaperionja organizaţiilo r sindicale

Combinatul de industrializare
Preocupare pentru buna

organizare a întrecerii socialiste a lemnului din Comănes

Tradiţia meşteşugului lemnului, în Va­ ca 1.500 dc scaune, 100 dc măsuţe de Alt fel de lemn
întrecerea socialista ce se desfăşoară tov. Nicolac Pilly a vorbit despre „Me­
în cadrul Uzinei „Victoria" Câlan în todele cele mai eficace pentru respec­ lea Trotuşului, a fose ridicată pe o radio şi 50 dc suporturi pentru haine.
cinstea celei dc-a XX-a aniversări a eli­ tarea şi reducerea consumului de cocs". treaptă incomparabil superioară trecu­ Vîrstele fagului La Combinatul dc industrializare a
berării patriei noascrc a antrenat între­ In cadrul secţiei s-au afişat panouri pe tului, prin construirea marelui Combi­ lemnului dc la Comăncşti, lemnul a pri­
gul colectiv de muncitori, tehnicieni şi caic a fost scrisă chemarea: „Munci­ nat dc industrializare a lemnului de la mit caracteristici noi. El este transfor­
ingineri, devenind o forţa puternica tori, tehnicieni şi ingineri, rcducînd Comăncşti. Aici, tehnica cea mai avan­ Ştîţî cît timp îi trebuie puietului dc mat aici şi în plăci fibro-lcmnoasc. Ma­
care contribuie la obţinerea unor suc­ consumul dc cocs cu 10 kg. pe tona dc sată şi tradiţia şi-au dat mîna pentru a fag pînă să ajungă placaj ? 100 dc ani teria primă folosită : dcşcurile dc la
cese deosebite în îndeplinirea înainte fontă vom putea realiza în anul 1964 Valorifica deplin comoara pădurilor dc şi o... oră. *Un secol trebuie sâ crească fabricile dc mobilă, placaj *şi dc che­
de termen a sarcinilor de producţie. o economic în valoare dc peste 1.200.0CO fag şi brad. pentru a ridica eficienţa lor pînă ajunge Ia diametrul dc 70—80 dc restea, precum şi buşteni dc fag caic
în economia ţării.
cm. şi o oră pentru a sc transforma,
Organizatorii acestei încrcccri sînt or­ Ici*', „Furnalişti ! Rcalizînd angajamen­ in fabrica dc placai a Combinatului din nu pot fi folosiţi în alte scopuri. Efi­
ganizaţiile sindicale. Ele ajuta prin toa­ tul pe anul 1964 vom obţine o depă­ Lemn plastic? Comăncşti, în plăci. Să urmărim cc sc cienţa producerii plăcilor fibro-lcmnoa­
te mijloacele muncitorii, colectivele fie­ şire a producţiei marfă echivalentă cu petrece cu fagul în acest răstimp dc o sc este, deci, evidenta. Materia primă
este mat întîi sfarîmata în aşchii mă­
cărei secţii sau sector de munca sâ rea­ 144 apartamente". Organizaţia sindica­ Ne aflăm în fabrica dc mobila curba­ oră.
lizeze o productivitate sporită, să îmbu­ lă a organizat de asemenea, cu sprijinul tă a combinatului. Locul ccl mai inte­ Maî întîi buşteanul se îmbibă cu apă runte dc către maşini-cocatoarc. Dopa
nătăţească calitatea producţiei, sâ cco- organizaţiei dc partid, schimburi dc ex­ resant dc producţie îl constituie aici a- în bazine special amenajate, apoi sc cc este sortată, sc tratează cu chimi­
cale pentru a sc putea defibra şi trans­
noiiKNCJScă materia prima şi'materialele, perienţă, simpozioane, convorbiri ccc. iclicrul dc curbare. Lemnul, după cc a
iu reducă preţul de cost al produselor. In prezent, ca rod al muncii desfăşu­ fost tăiat şî fasonat în formele brute forma într-o pastă brună, în compozi­
ţia căreia intră şi lianţi. întinsă sub for­
Organizaţiile sindicale din secţiile uzi* rate, economia realizata pe fiecare tonă ale pieselor dc scaune, măsuţe dc radio ma dc plăci, pasta este presată «apoi în
noi susţin şi se străduiesc sâ dezvolte pe de fontă sc ridică la peste 20 kg. dc şi suporturi dc haine, după cc a stat o Să ne cunoaştem patria
toate căile energia şi spiritul dc iniţia­ cocs, angajamentul luat fiind astfel de­ vreme în aburi pînă i s-au plastifiat mai multe trepte, picrzîndu-şi astfel din
umiditate. Ea devine compactă, este us­
tivă al muncitorilor, tehnicienilor şi in­ păşit. fibrele, este supus curbării în şabloane cată în cuptoare şi ajustată la dimen­
ginerilor, sc preocupă dc îmbunătăţirea In secţiile dc turnătorie lupta pentru cu ajutorul unor maşini. Sîntcm obiş­ taie în tronsoane şi sc curăţă dc coajă. siunile standardizate. Se naşte în felul
conţinutului întrecerii pentru a o ridi­ cantitate sc cerea sa sc îmbine mult nuiţi ca elasticitatea şi plasticitatea lem­ Tronsoanele dccojirc sînt introduse în acesta un nou fel dc lemn, cu o struc­
ca pe o treaptă şi mai înaltă. In acest mai muie cu lupta pentru o producţie nului sâ aibă limite, dincolo de care nu maşini dc derulai, unde cuţite smulg tura diferită si eu parametri fizico-me-
scop, comitelui sindicatului nostru, în­ dc calitate. Studiindu-sc situaţia existen­ sc poate trece fără a sc produce ruperi continuu din cilindrul dc fag caic se canici mult ridicaţi.
drumat şi sprijinit de către comitetul tă, organizaţiile sindicale, cu sprijinul şi crăpaturi. roieşte, o foaie subţire dc lemn. In fe­ Ca şi în celelalte fabrici ale combina­
dc partid, a desfăşurat şi continuă să conducerilor tehnico-administrative, au lul acesta, zestrea dc cilindri concen­ tului, şi în cea unde sc produc plăcile
După curbare, reperele (de aici încolo
desfăşoare o susţinută preocupare pen­ ajutat şi orientat colectivele secţiei aşa li sc sprinc în combinat pieselor dc trici pe caic fagul a adunat-o an dc fibro-lemnoase există instalaţii şi utilaje
tru îmbunătăţirea stilului şi metodelor turnătoria de lingoticrc şi de la sorti­ an, timp dc un secol, este prefăcuta în cu un înalc nivel dc mecanizare şi au­
de muncă ale organelor şi organizaţii­ mentul piese sanitare să-şi ia angaja­ lemn), sînt trecute prin tunclc dc us­ sute dc metri pătraţi dc furnir. Cură­ tomatizare care permit obţinerea unui
lor sindicale. Ţinind scama dc deficien­ mentul dc a mari cantităţile dc produse care, apoi sînt desprinse din formele ţat de ochiurile provocate dc noduri, volum mare dc producţie.
tele existente anul trecut, nc-am preo­ turnate dc calitatea I. metalice, prelucrate şi aduse la dimen­ furnirul este apoi uscat, tăiat în plăci şi
dc
siunile necesare Trecute în hala
cupat ca grupele sindicale să fie astfel In această direcţie un rol activ l-a sortat. Dc abia de aici începe sa sc ★
constituite incit ele sâ cuprindă toate avut agitaţia vizuală. In secţii au fost montaj, ele se asamblează, jiăscîndu-so nască placajul propriu-zis, după cc plă­ Tehnică înaltă şi tradiţie, valorificare
echipele, brigăzile şi schimbul în a că­ afişate grafice, lozinci ctc. Pe panouri astfel produsele, care apoi sînt finisate cile dc furnir sînt aşezate una peste alta, superioară a bogăţiilor naturii şi efi­
ror raza de activitate intra întregul au fost scrise lozinci mobilizaroarc: „To­ şi lustruite, controlate cu minuţiozi­ încleiate şi introduse în presă. Sub in­ cienţă economica — iată esenţa prezen­
flux tehnologic a unui produs. Aceasta varăşi turnători dc la sortimentul ra­ tate la rampa dc verificare şi trimise în fluenţa presiunii şi temperaturii ridica­ ţei în Valea Trotuşului a Combinatului Schimbul condus dc Ghcorghe Şcrdcanu face parte din brigada lui
nc-a dat posibilitatea creării unui spi­ diatoare, rcducjnd rebutul cu 1 la suta depozite. Cunoaşteţi cantitatea produ­ te, ele sc lipesc strîns ş» în felul acesta dc industrializare a lemnului. Constantin Rudic, de la E.M. Uricani, care a reuşit să realizeze în acest an
rit dc strinsă colaborare şi întrajutora­ sub cel admis, vom putea produce pes­ selor livrate zilnic depozitului ? Daca apare produsul, care trccc în maşinile C. BLAGOV1CI randamente superioare dc extracţie.
re a tuturor factorilor care concură la te plan clemente necesare construcţiei a iu i, va informăm că ca reprezintă cir­ de şlefuit şi retezat. (transmis prin Agcrprcs) IN FOTOGRAFIE : Cîţîva membri ai schimbului condus dc Ghcorghe
realizarea unui produs, analizării în 25 de apartamente", „Cinste tov. Sc- Şcrdcanu aştcptînd intrarea în mîna.
mod concret a cauzelor care influen­ pinsky Anton care în luna aprilie a
ţează buna organizare şi desfăşurare a produs peste plan 25 bucăţi piese sa­
producţiei. nitare fără nici un rebut". La gazeta C € & a B © ! S B ° § a a ! e w e s p o n d l e B B f a i l o r
O altă problemă căreia comitetul sin­ dc perete „Turnătorul", pe lingă foto­ Să construim mai repede, mai bine
dicatului i-a acordat o deosebită aten­ grafiile unor fruntaşi în producţie s-au
ţie a fost aceea privind asigurarea tutu­ afişat caricaturile caic înfăţişau pe tov.
ror condiţiilor tchnico-inatcrialc pen­ Teodor Popescu, Nagy Pabi.-.n şi Tudor ¥ © S a fiB sta i0
tru ca fiecare muncitor să aibă posibi­ Cocriu caic nu acordau toată atenţia
litatea dc a munci dm plin, de a-şi în­ calităţii pieselor turnate. întrecerea ceferiştilor Pc luna mai, revizia tehnică a vagoa­ Urmarea tiefolosirli depline a timpului de lutru
deplini angajamentele luate în între­ Un lucru pozitiv este şi acela că tră- nelor dc călători şi marfă a fost rea­
cere ginJ învăţăminte din anii trecuţi, co­ Ziua sau noaptea, pe ploaie sau ar­ lizată în proporţie de 117 la sută, iar Dc la începutul anului au trecut mai tul dc des să transfere, în aceeaşi zi. ment şi că încă executăm un volum
Avînd asemenea condiţii create, or­ mitetul sindicatului a orientat şi spri­ şiţă, munca lucrătorilor ceferişti nu sc ungerea vagoanelor cu şi fără desfacere bine dc cinci luni. O simplă citire a oameni tic la punctul dc lucru de pe important de remedieri la construcţiile
ganizaţiile sindicale din secţiile uzinei jinit organizarea întrecerii socialiste şi opreşte. Desfăşurarea ci în ritm dc din garnitură în proporţie dc 127 la bilanţului încheiat la sfîrşirul aces­ strada Cuza Vodă pc strada Andrei Mu- predate anul trecut, ni sc înfăţişează
noastre în colaborare .cu conducerile între muncitorii care lucrează în echi­ cronometru, constituie chezăşia bunului suta tei perioade este dc natura sa reşanu, unde sc lucrează la pavarca imaginea reală şi cauzele care au gene­
tehnico-administrative au spri|inii mun- pele dc întreţinere a agregatelor şi echi­ mers al transportului dc mărfuri şi In aceasta perioadă planul dc pro­ oglindească activitatea nccorcspunzâ- străzilor. Un simplu calcul relevă fap­ rat ncrcaiizarca productivităţii, a pro­
cirorii să-şi ia, pe baza cunoaşterii po­ pele Jc reparaţii din secţiile auxiliare. călători pe calea ferată. ducţie pc întreaga unitate a fost rea­ toare desfăşurată dc colectivul dc mun­ tul că din ziua respectivă sc pierd nu­ ducţiei planificate şi ca urmate un ritm
sibilităţilor şi rezervelor existente la Ca obiective principale au fost prevă­ Mancvranţi, acari, şefi dc manevră, lizat în proporţie dc 117 la sută, iar că al şantierului nr. 1 din Deva. Pc mai pentru parcurgerea distanţei, dc la nccoi espunzător dc muncă,
fiecare loc dc muncă, angajamente con­ zute: scurtarea timpului de executare a impiegaţi dc mişcare, mecanici, fochişti productivitatea muncii a crescut cu 16 trimestrul I şantierul nostru şi-a rea­ o stradă la alta circa 15-20 minute pen­ Bineînţeles că aspectele relatate n-au
crete de depăşire a indicilor cantitativi reparaţiilor, îmbunătăţirea tlitâţii aces­ şi lăcătuşi dc revizie, fiecare la locul la suta. lizat planul dc producţie în proporţie tru fiecare om. Zece oameni, care fac fost trecute cu vederea de noua condu­
ai planului de producţie, să îmbunătă­ tora, realizarea dc economii la manope­ său dc muncă, contribuie la regulari­ Cele mai bune rezultate au fost ob­ dc 82,6 la sută, iar în luna aprilie nu­ o asemenea deplasare, pierd circa 150- cere a şantierului. Noi am căutat sâ le
ţească calitatea produselor, sâ realizeze ră şi materiale. Organizarea întrecerii so­ tatea circulaţiei, la siguranţa ci. ţinute în accas:ă lună dc către lăcătu­ mai în procent dc 74,4 la sută. Pro­ 200 minute dc luciu, timp in care ei lichidăm, să luăm chiar măsuri disci­
economii dc materie primă şi materia­ cialiste în acest sector de activitate a Un important loc în această direcţie şii Vasilc Virzob, Ghcorghe Motoi, ductivitatea muncii, indicatorul de pot să realizeze o producţie destul dc plinare împotriva celor care persistă în
le, să folosească cîc mai deplin tehni­ dus la cointeresarea mai mare a mun­ revine lăcătuşilor de revizie. Revizia a- Mihai Untaru, Dimitru Vaidos şi Ion bază al planului dc scat, a lost înde­ însemnară. Am relatat acest caz fiindcă a munci dezorganizat. Şi în viitor, aten­
Dăîan.
ca noua. citorilor pentru realizarea sarcinilor cc mânunţită şi rapid executata, a fiecă­ plinit în aceeaşi perioada în proporţie el este specific şi se întîlneştc şi în prac­ ţia noastră sc va îndrepta spre remedie­
lc reveneau în întreţinerea şi reparaţia ION CRIŞAN
In acest an colectivul secţiei furna­ rui vagon, atît la sosire cît şî la ple­ dc 95,7 şi respectiv 91,5 la sută, fapt tica altor maiştri, cave nu ştiu să-şi pla­ rea situaţiei în cart continuăm să ne gă­
le arc dc realizat o producţie sporită agregatelor. carea trenurilor, cele mai mici defec­ operator R.C.M. cc a determinat ncrcaiizarca sarcinilor nifice lucrările zilnice. Legat de acea­ sim. Pentru a obţine rezultate tot mai
dc fontă pe baza economisirii consumu­ In prezent, datorită faptului că între­ ţiuni înlăturate pe loc, pentru a nu sc (responsabilul subredacţiei volun­ încredinţate. stă problemă vreau să mă rcior şi la bune nc-am propus ca lunar, între zi­
tare CF.R. Petroşani)
lui de cocs. Spre realizarea acestui obi­ cerea socialistă este mai bine organiza­ produce eventuale accidente, sînt prin­ Dc ce nu s-a realizat productivitatea modul cum decurge aprovizionarea cu lele dc 22 şi 28 să deschidem foi de
ectiv au fost concentrate eforturile. tă şi sc desfăşoară sub semnul unui cipalele obiective pc caic Ic urmăresc Munca cu cartea — planificată ? Dc la început trebuie sâ materiale, la ncritmicitatca ci. De fap­ acoi J pentru fiecare brigadă şi echipă
Jurnaliştii ţinînd scama dc recomandă­ înalt patriotism, rezultatele ce se obţin lucrătorii dc la revizie. afirm că şantierul din Deva a avut asi­ tul că ca decurge anevoios sc fac vi­ şi să se stabilească normeie de timp
rile ce li s-au făcut şi-au prevăzut ca în producţie în cinstea celei de-a XX-a Asigurarea sistemului dc frîiurc au­ obiectiv important gurat în marc tot ceea cc i-a fost ne­ novaţi toi maiştrii pentru că lansează afectate execuţiei, pe specific de lu­
obiectiv principal în întrecerea socia­ aniversări a eliberării patriei noastre cesar. Cauzele însă trebuie căutate în comenzile numai în ultimă instanţă ca crări, ceea cc va contribui la cointere­
listă economisirea a cel puţin 10 kg. smt din ce în cc- mai bune, mai tomată a trenurilor, constituie dc ase­ al activităţii noastre activitatea cc sc desfăşoară zilnic. în urmare a necunoaşterii în perspectivă sarea materială a fiecărui muncitor şi la
dc cocs pe tona dc fontă elaborata. pline dc măreţie. Angajamentele ce ne menea o preocupare permanentă. deficienţele „mărunte" cc sc manifestă a sarcinilor cc Ic revin. Dc aceea ma- necesitatea organizării în cele mni bune
După ce aceste angajamente au fost lua­ reveneau pînâ acum au fost nu numai Buni cunoscători ai meseriei, lăcă­ Dc la o zi la alta, toc mai mulţi oa­ în munca noastră. Ca să argumentez nipulanţii dc materiale pierd foarte condiţiuni a punctelor dc lucru. In sco­
te s-a desfăşurat o susţinută muncă or­ îndeplinite ci. chiar dcpăyirc. tuşii dc revizie din staţia C F.R. Pe­ meni ai muncii din satul Băiţa, raionul această afirmaţie am să enunţ cîtcva mult timp dimineaţa la birouri cu sem­ pul evitării fluctuaţiei forţelor dc mun­
ganizatorică. Li s-a explicat furnalişti- lOAN DUDAŞ troşani, antrenaţi în întrecerea socia­ Brad, devin vizitatori permanenţi ai aspecte privind organizarea muncii pe narea actelor şi o data cu ci brigăzile că între punctele dc lucru vom obliga
lor cc înseamnă această economic In preşedintele Comitetului sindicatului lista, icujcsc să-şi realizeze şi să-şi depă­ bibliotecii. Acţiunile organizate pc li­ şantier. Deşi timpul este destul dc îna­ stagnează orc în şir. lată şi un exem­ maiştrii să efectueze studii, în urma că­
faţa a peste 200 dc muncitori ai secţiei, Uzina „Victoria" Călău şească în permanenţă sarcinile dc plan. nia popularizării căiţii, a formării gus­ intat, felul cum sc munceşte în an­ plu. Brigada dc zidari condusă dc Ion rora sâ stabilească necesarul muncitori­
tului pentru lectură, se bucură dc mul­
tă apreciere dm partea cititorilor. Bi­ samblu pc şantier la fiecare punct dc Roşitoru, formată din 20 dc oameni, lor calificaţi $î nccalificaţi pentru lu­
crările dc care răspund
şi timpul dc
a fost nevoită să stagneze 8 oro din
lucru este nccorcspunzâtor. Aceasta fi­
blioteca, care dispune în prezent dc un indcă nu există o organizare temeini­ lipsă dc var pască, care, dc fapt sc gă­ execuţie necesar pentru fiecare opera­
număr dc 7.013 volume, a fost frcc- că, nu sc prevede în perspectivă tot sea la magazie. Răspunderea pentru cele ţiune în parte. Bineînţeles că o dată cu
vencată în acest an dc un numai de 8 orc pierdute îi revine maistrului Mi- întocmirea acestei situaţii sc va urmări
aproape 500 cititori caic au citit 2191 ceea ce este necesar. Dc aici provin hăilă Bojan. Toc din cauza lui, fiindcă şi controla periodic şt felul cum pre­
volume. majoritatea neajunsurilor semnalate zil­ n-a asigurat iluminatul şi montarea bo­ vederile ci sc traduc în viaţă. Intensi­
Printre acţiunile întreprinse pc li­ nic, arît în activitatea*brigăzilor, cît şi bului la blocul 8, doua echipe dc par­ ficarea ritmului de execuţie este una
nia popularizării cărţii dc către colec­ a maiştrilor. Cu toate ca fiecărui mai­ chetai*! n-au lucrat trei zile, picr/în- din problemele cc trebuie rezolvate în
tivul bibliotecii putem arăta cîtcva, or­ stru i sc înaintează un plan dc pro­ du-sc astfel o producţie dc circa 7.200 timpul ccl mai scurt. In această direc­
ganizate în cursul acestei luni. Este vor­ ducţie lunar, cu defalcaţi săptâmînalc,. lei. ţie există trei posibilităţi, pc care le
ba dc „Scara de basme" pc tema. cine acesta nu este studiat temeinic şi urmă­
povesteşte maî frumos, la care au luat rit îndeaproape. In consecinţă nu se Pe lingă faptul ca muncitorii care sc vom aplica în practică ncîntîrziat. E
parte 30 dc copii şi şcolari. In faţa a cunosc concret operaţiunile cc trebuie prezintă la lucru nu-şi folosesc raţional vorba în primul rînd dc urmărirea con­
sumului dc orc pc fiecare apartament,
120 dc cititori, tov. Cecilia Gabor. pro­ executate într-o anumită perioadă şi timpul dc muncă, continuă încă să
fesoară, a prezentat cărţile „V, I. Le­ valoarea lor dc plan. Nccunoscîndu-se domnească pc şantier indisciplina, să se urmărirea realizării productivităţii fizi­
mn despre tineret" şi romanul „întu­ temeinic sarcinile încredinţate, maiştrii înregistreze numeroase absenţe nemoti- ce în fiecare zi, iar în funcţie dc indi­
cii dc utilizare, vom intensifica contro­
n-au posibilitatea să se organizeze ast­ vatc, învoiri, concedii fiii*a plată, dc
necare" dc Cezar Pcrrcscu. lul îndeplinirii sarcinilor zilnice, pc fie­
fel îneît producţia pc parcursul unei cele mai multe ori fără motive temeini­
Dc multă apreciere s-au bucurat din ce. In primele patru luni numărul ore­ care utilaj în parte.
partea celor 260 de participanţi recen­ săptăinîni sâ nu sufere, să nu sc înre­ lor absentate nemotivat s-a ridicat la Sîntcm convinşi că aplîcînd măsurile
gistreze stagnări Urmările imediate sc
ziile romanelor : „Dispariţia unui om fac simţite în felul cum se desfăşoară •30.461, ceea cc înseamnă ncrcaiizarca amintite, situaţia se v.t îmbunătăţi mult
de rînd" şi „Podul amintirilor". numea, în fluctuaţiile mari de la un loc unei producţii în valoare dc 60.000 lei. în bine, ceea cc va duce la realizarea
Privind lucrurile în ansamblu, adău­
La staţia dc radioficare a fost prezen­ la altul de muncă, în folosirea neeo- gind pc lingă cele relatate şi faptul că integrală a sarcinilor dc plan pc anul
tată zilele trecute o seară literară pc rcspunzâtoarc a timpului dc lucru* dc utilajele nu sînt folosite la capacitatea 1964.
către fiecare constructor, îner-o slabi
tema: „Dragostea faţa dc patrie şi partid nominală, că nu sc urmăreşte cu per­ ing. GHEORGHE CARABAŞ
aprovizionare. Afirmaţia dc mai sus am
reflectată în poezia noastră nouă". s-o ilustrez cu cîtcva exemple. Trebuie sistenţă consumul dc orc pc aparta­ şeful şantierului nr. 1 din Deva
Organizarea în continuare a noi ac­ menţionai că din totalul timpului zil­
ţiuni cu cartea, răniînc pentru colecti­ nic afectat pentru munca în unele lo­
curi sc folosesc doar şapte orc şi aceasta
vul bibliotecii noastre un obiectiv im­
nu întotdeauna. Dc cc sc întîmplă ast­ I l ,M. • 1 »\ 1 ‘'V
portant prin aceasta satisfăcînd cerin­
fel ? Urmărind activitatea maiştrilor sc »r m
ţele cititorilor, atrăgînd alţi cetăţeni în constată că ci acţionează deseori la în-
rîndurilc prietenilor cărţii. tîmplarc, masurile luate dc ci fiind ar­ '
bitrare. ca urmare a necunoaşterii con­
ELENA COSTEA
bibliotecară crete a sarcinilor cc Ic revin. Maistrul
Noi construcţii socîal-culturalc în centrul minier Ghelar. (din colectivul subredacţlci volun- Rover Walthcr, care sc ocupă dc sis­
luncarc Baiţa-Craciuncşti) tematizări şi drumuri, obişnuieşte des­
Noapfe albă
R E Z U L T A T E S U B P O S IB IL IT Ă Ţ I
(Urmare din pag. l-a)
Zilele rrccutc Comitetul executiv al că principala cauză a ncrcalizării pla­ ceputul anului s-a prevăzut ca în tri­
Iul sudorul. Pace mimul pus pc una Sfatului popular regional a analizat sta­ nului în ramura chimică, a materiale­ mestrul I a.c. să sc introducă în fabri­ ţie a lor. Comitetele executive ale sfa­
din platforme. De abia afund şl-a diul înfăptuirii sarcinilor dc plan în lor de construcţii, la prelucrarea lem­ caţie încă 40 sortimente noi. Din cau­ turilor populare raionale şi oraşelor re­
amintit că trebuie să-şi ridice oche­ primele 4 luni ale anului, în cele 8 în­ nului şi industria textilă, este slaba ză că nu a existat suficientă preocupa­ gionale, împreună cu conducerile între­
larii turnurii. Nimeni nu l-a intim - treprinderi dc industrie locală din re­ pregătire a procesului dc producţie. re în pregătirea tehnologiei dc fabrica­ prinderilor dc industrie locală, vor trebui
pi nat cu bralclc deschise, n/menf giune. Dm referatul prezentat şi cuvîn- Cîtcva exemple confirmă acest lucru. ca în timpul cel mai scurt să stabilească
n-a ■/. imbit. Cu toi ii îl măsurau, II tul participanţilor la discuţii a rezultat Neglijarea pregătirii condiţiilor optime ţie a noilor produse şi s-a neglijat apro­ norme precise dc consum pentru fie­
vizionarea cu materii prime corespun­
iscodeau cu privirea. Marin Ic-a că planul producţiei globale a fost de­ dc lucru în cariere şi balastiere a dus care produs, care să fie urmărite cu ri­
răspuns in prima clipă doar cu un păşit cu 920.000 Ici şi cu 120 000 cel al la folosirea incompletă a capacităţii dc zătoare, nu s-au realizat dccîc 28 dc gurozitate. Altfel nu va exista interes
semn. $i-a înclinat puţin capul. A producţiei marfă. La preţul dc cost s-au producţie a multor utilaje grele. In sortimente din cele 40. Situaţia este cu şi preocupare în gospodărirea raţionala
inghilit in sec. Apoi a inginat o realizat 103.000 lei economii supli­ aceste condiţii nu e dc mirare că s-a atic mai intolerabilă cu cît toate cele 40 a materiilor prime şi reducerea cheltu­
singură Irază, o frază pc cure au mentare. Rezultatele bune obţinute re­ realizat mai puţin cu 15.700 m.c. pia­ dc sortimente au avut asigurata desfa­ ielilor necconomicoase.
auril-o doar cc; care erau in ime­ flectă strădaniile şi eforturile colective­ tră. I.O.I.L. Petroşani încheie primul cerea prin contractele încheiate cu or­ E necesară apoi elaborarea şi intro­
diata Ini apropiere : „Am lacul-o lor de muncitori din industria locală, ganizaţiile comerciale. Nesocotirea obli­ ducerea normelor cu motivare tehnică
Si pe aslu". Pc chipul lui s-a aprins clanul şi avîntul cu care au luptai pen­ trimestru cu o nerealizarc dc 5.503 gaţiilor contractuale asumate duce la m toate locurile dc muncă unde con­
hniorul unui / imbef, un zimhet larg tru îndeplinirea planului. in.p. uşi şi ferestre. In loc însă să-şi lipsirea populaţiei, dc o seric dc bunuri diţiile permit, rcnunţîndu-sc pc această
care cuprindea pe toii cei cc ti ieşi­ orienteze atenţia şi eforturile spic de­ de consum mult solicitate şi Ia pier­ calc la plata în regie şi plătirca unui
seră in intimpinare. li învălui cu Ccrcetînd însă mai amănunţit activi­ ficienţele interne, conducerea I.O.I.L. derea încrederii beneficiarilor. Cu ex­ marc volum dc orc suplimentare. Pen­
privirea si ca si tind nimic nu s-nr tatea cconomico-fin.mciară a fiecărei Petroşani caută tot felul dc justificări cepţia I.R.I.L. Brad, Haţeg şi I O.I.L. tru îmbunătăţirea calităţii produselor
!i inlimplul, cu mişcări calme, cum- întreprinderi în parte, se constată că neîntemeiate. Organizarea nccoicsptinză- Deva nici una din întreprinderile dc in­ controlul tehnic trebuie să sc execute
pătate şi-a desfăcut dc ta bria ccn- lucrurile nu sînt pretutindeni la fel. toarc a producţiei, lipsa muncitorilor dustrie locală din regiune nu şi-au rea­
iuta de sitjuranlă. I.O.I.L. Petroşani nu-şi realizează sarci­ calificaţi şi a spaţiului dc lucru a influ­ lizat planul dc livrări la mărfurile nc- pc Jazc, operaţiuni şi produs finit, rc-
F door friptura unui fapt petrecut nile dc plan la nici un indicator dc enţat nemijlocit rămînorca în urmă. nominalizatc, către comerţul socialist. fuzîndu-sc orice produs ce nu întruneş­
Inir-uno din nopiile albe dc la Pn- b.vza. întreprinderile dc industrie locală Asemănător sc prezintă situaţia şi la La ncrcaiizarca cantitativă a sarcini­ te toate condiţiile stabilite. In atenţia
roşeni. Un gind înaripat străbate din raioanele Alba, Haţeg şi Sebeş în­ producţia dc mobila, vată dc croitorie lor dc plan sc adaugă şi calitatea ncco- tuturor întreprinderilor de industrie lo­
distanta dintre liccare Inimă dc cheie primul trimestru cu sarcinile la ctc. După toate acestea era de aşteptat rcspunzătoarc a unor sortimente. In ni­ cală va trebui să stea recuperarea neîn-
montor. Este binecunoscut aici fap­ producţia marfă ncrcalizatc. Rezultate ca ccl puţin în luna aprilie să se por­ sipul metalurgic şi dc construcţii li­ tîrziatâ a ncrcalizărilor înregistrate în
tul că termenul preconizat ;jcn/ru da­ nesatisfăcătoare la producţia globală în- nească cu toată hotărîrca la recupera­ vrat de I.O.I.L. Hunedoara s-au găsit primele patru luni ale anului. Pentru
rîinim şi la I O.I.L. Deva. Cu alte cu­ aceasta va trebui sa sc renunţe la ten­
rea In exploatare a grupului dc 150 rea minusurilor arătate. Din păcate lip­ mari cantităţi de intercalaţii nrgiloasc dinţa dc-a sc găsi justificări cu orice
vinte, din cele 9 ramuri dc producţie
Al.W. se apropie si tot atil dc bine­ surile şi deficienţele au continuat. In şi impurităţi. I.R.I.L. Orăşcic i-au fost preţ.
existente în industria locala, planul n-a plus, I.R.I.L. Alba Iul ia a înregistrat o refuzate 60 bucăţi calapoade dc fontă
cunoscut este si angajamentul colec­ fost îndeplinit dccîc la 5. In asemenea nerealizarc dc 624.000 bucăţi cărămizi şi 30.000 bucăţi cozi dc matură. Şi Analiza făcută dc Comitetul executiv
tivului. Faptele, stadiul lucrărilor şi condiţii sc înţelege de la sine că nici ceramice. Planul la sortimentul cărămizi aceasta în condiţiile în care la o bună al Sfatului popular regional a demon­
al probelor cc sc efectuează dau cer­ planul pc sortimente nu poate fi reali­ putea fi realizat oacă exista mai multă parte din produse nu există stabilire strat că există suficiente rezerve şi po­
zat.
titudinea că angajamentul luai in cin­ preocupare pentru aprovizionarea la consumurile specifice. Aşa sc explică sibilităţi interne pentru îmbunătăţirea
Cum era şi firesc, la analiza amintită, timp cu materie primă şi dacă utilajele de cc întreprinderile sc întrec în cea­ activităţii cconomico-financiare. Efor­
stea celei de a XX-a aniversări a
toţi s-au întrebat care sînt cauzele ? erau folosite în mod raţional. rcă dc stocuri suprnnormative cît mai turile şi strădaniile tuturor muncitori­
eliberării patriei noastre va ti în­ Contrai părerii susţinute dc unii condu­ Pentru o mai bună aprovizionare a mari. Este dc ncconccput a produce şi lor să fie îndrepeate spre valorificarea Cetcrişlii din Simcria au la dispoziţie aparlamentc spaţioase, con.
deplinit, cuvintul dal va li respec­ cători de întreprinderi, că totul s-ar populaţiei cu bunuri de consum şi obi­ livra unele sortimente fără a cunoaşte acestor rezerve. lorlobilc, ceea ce le face viata mul Inimoasă, mai uşoară.
tat. datora greutăţilor obiective, s-a dovedit ecte dc uz casnic şi gospodăresc, la în­ consumul specific şi costul dc fabrica­ T. OVIDIU IN FOTOGRAFIE: Aspect din centrul oraşului Simeria.