Page 17 - 1964-06
P. 17

Biblicifica  Centrata
                                                       Rccyona'a
                                                   H u n c - c ^ ^ '^ ex/a
                                                                                                     PROLETAR]  DIN  TOATE  TARILE.  U N IŢI-Y ĂI
                                                                                                                                                       c       Sei'h&nee.          Sosirea  în  Capitală  a  delegaţiei  R.P.  Romîne,
                                                                                                                                                                                               care  a  participat  la  funeraliile
                                                                                                                                                    d in   t j ş ă d i l U
                                                                                                                                                                                   primului  ministru  al  Indiei  Jawaharla!  Nehru
                                                                                                                                                   In  poşta  de  ieri  am  găsit  o  scrisoa­
                                                                                                                                                 re  caic  \‘cnea  tocmai  din  inima  mun­  Vineri  scara  a  sosit  în  Capitală,  ve­  La  sosire,  pe  aeroportul  Bâneasa,  de­
                                                                                                                                                 ţilor  Orăşliei  —  de  la  Grădişte.  Era   nind  de  la  Del li i,  delegaţia  Republicii   legaţia  a  fose  îneîmpinată  de  tovarăşii
                                                                                                                                                 semnală  de  muncitorul  loan  Costeu.   Populare  Romîne,  condusă  de  tovarăşul   Petic  Borilă,   Alexandru   Bîrlâdeanu,
                                                                                                                                                 din  sectorul  Grădişte,  brigada  de  cx*   Gheorghe  Apostol,  prim-vîccprcşcdintc   Corneliu  Măncscu,  ministrul  afacerilor
                                                                                                                                                 plaalarc  CetQte.  lată  conţinutul  scri­  al  Consiliului  de  Miniştri,  care  a  parti­  externe.
                                                                                                                                                 sorii :                           cipat  la  funeraliile  primului  ministru  al   Au  fost  de  faţă  membri  ai  Ambasa­
                                                                                                                                                   „Departe  de  oraş.  aici   în   inima   Indici,  Jnsvaharlal  Nehru.  dei  Indici.
                                                                                                                                                 munţilor,  in  susur  de  izvoare  şi  cint   împreună  cu  delegaţia  a  sosit,  venind   A  fost  prezent,  de  asemenea,  Alexan­
                                                                                                                                                 de  păsărele,  forestierii,   în   Iruntc   de  la  Delhi,  K.  R.  V.  Khilnam,  amba­  dre  Cinion,  ambasadorul  Greciei  în
                                                                                                                                                 cu  comuniştii,  muncesc  cu  insul/ctire   sadorul  Indici  în  Republica   Populară   R.P.  Romînă.
                                                                                                                                                 pentru  traducerea  In  via/ă  a  sarci­  Romînă.                                           (Agerpres)
                                                                                                                                                 nilor  încredinţate  de  partid.  Apropie­
                                                                                                                                                 rea  marii  sărbători  a  poporului  nos­
                                                                                                                                                 tul  —  a  XX-a  aniversare  tj  eliberării
                                                                                                                                                 patriei  —  creează  un  entuziasm  deo­
                                                                                                                                                 sebit  Fiecare  muncilor,  lie  el  mecanic                                 < %
                                                                                                                                                 de  fierăstrău,  tractorist  sau  lunicula-
                                                                                                                                                 risl,  lie  manipulator  sau  încărcător,  se
                                                                                                                                                 străduieşte  să  lie  exemplu  la  locul
                                                                                                                                                 său  de  muncă.  In  mod  deosebit  s-au
                                                                                                                                                 remarcat  şelul  de  btiqadă  Năsui  Pan­
                                                                                                                                                 tei,  împreună  cu  întreaga  brigadă,  şi
                                                                                                                                                  mecanicul  de  Herăstrău   V-asilescu
                                                                                                                                                 Nicolac.
                                                                                                                                                   Munca  entuziastă  a  întregii  brigăzi
        II  SPRIJINIM                                                                                                                            a  dai  posibilitate  să  se  obţină  reali­
                                                                                                                                                  zări  Inimoase  In  procesul  de  pro­
                                                                                                                                                 ducţie.  In  luna  mai  brigada  de  ex­
        PE  FURNALIŞTI                                                                                                                           ploatare  Cetate  a  depăşit  pionul  pro­
                                                                                                                                                 ducţiei  qlobale  cu  15  h   sută.
                                                                                                                                                   Pe  muncitorii  noştri  li   preocupă
                                                                                                                                                 Insă  nu  numai  depăşirea  planului  de
          De  noî,  cocsariî,  depind   în   marc   folosirea  cărbunilor  după  mărci  şi  in
        măsură  succesele  furnalişolor.  Cu  cîe   ordinea  sosirii  lor  a  contribuit  la  ob­                                                producţie,  ci  şi   gospodărirea  chib­
        vom  produce  cocs  nui  mul:  şi  de  cali­  ţinerea  unui  cocs  de  calitate  bună.                                                    zuita  a  masei  lemnoase.  Practicind
        tate  mai  bună,  cu  atît  realizările  colec­  Pentru  reducerea  procentului  de  umi­                                                o  cxi)loalure  raţională  şi  o  manipu­
        tivelor  de  muncă  de  [a  furnale  vor  fi   ditate  din  cocs,  la  sistemul  de  irigare                                             lare  atentă  a  materialului   lemnos,
        mai  frumoase.                    s-a  introdus  curăţarea  automată  a  du­                                                             pierderile  de  exploatare  au  (ost  re­
          In  secţia  noastră  sînt  posibilităţi  de   şurilor  de  stropire,  s-a  asigurat  stin­
        a  se  produce  cocs  mult  51  de  calitate   gerea  cocsului  cu  apă  lipsită  de  impuri­                                            duse  de  la  4  la  sută  admis,  la  1  la
        buna.  Succesele  din  acest  an  cînd  s-au   tăţi  şi  s-a  respectat  întocmai  durata  de                                            sulă.
        dtt  peste  sarcinile  planificate  mai  mult   stingere  prescrisă,  etc.  Ca  urmare,  s-a                                               Şintem  hotuiifi  ca  In   viitor   să
        de  4.000  tone  cocs,  dovedesc,  că  a  exis­  reuşit  ca  procentul  de  umiditate  din                                               muncim  cu  si  mai  mult  ovini  luntrii
        tat  o  preocupare  susţinută  pentru  do­  cocs  să  fie  redus  în  luna  mai  cu  2,18   Un  nou  lot  de  freze  şi  maşini  universale  de  ascuţit  seule,  construite  la
        bândirea  unor  rezultate  bune.  Conduce­  la  sută  sub  procentul  admis.  Această   U.M.  Cugir,  gata  pentru  a  fi  expediate  beneficiarilor.  a  lntimt)ina  2iua  de  23  August,  ală-
        rea  secţiei  a  fost  controlată  si  îndru­  realizare  este  foarte  importantă.  Pro­                                                tari  de  lo(i  oamenii  munci 1  din  pa-
        mată  îndeaproape   de  comitetul   de   centul  marc  de  umiditate  duce  la  creş­                                                    tria  /looslrd,  cu  cele  mai   Irumoase  GEOAG1LMUI  -   PAVILIONUL  ADMINISTRATIV.
        partid.  De  Ia  începutul  acestui  an,  la   terea  consumului  specific  de  cocs  pe                                                 realizări".
        indicaţia  comitetului  de  partid  dm  ca­  tona  de  fontă  elaborată.
        drul  secţiei,  cele  patru  birouri  ale  or­  Spic  deosebire  de  anii  precedenţi,  în   cAni  20  de  ani  — ,
        ganizaţiilor  de  oază  de  partid  de  La   acest  an  conducerea  secţiei  s-a  preocu­
        cocscric  şi-au  prevăzut  în  planurile  oe   pat  mai  mult  de  calificarea  şi  ridica­  Douăzeci  de  tineri  s-au  Intîlnil  măvara  lăţii,  primăvară  care   In
        muncă  să  analizeze  periodic   diferite   rea  calificării  profesionale  a  muncito­  Intr-un  buchet.  Şi  licoare  a  adus  cu  miezul  acestei  veri  va  împlini  20   Pregătiri  de  vacanţă
        probleme  economice.  In  adunările  ge­  rilor.  Pînă  în  prezent  peste  70  munci­  el  toi  (ilileu  primăveri.  Au  urcat  pe  de  ani.
        nerale  ale  organizaţiilor  de  partid  din   tori  avi  frecventat  cu  regularitate  cursu­  scenă  insoti/i  de-o  melodie  tinereas­  „Douăzeci  de  ani  de  violă  nouă
        schimburile  A,  B,  C,  cît  şi  în  schim­  rile  de  calificare  pentru  meseriile  de   că  si  s-au  prezentat :  Tara  mea,   draga   mea,  împli­                    de  mii  de  elevi  de  pe  întreg  cuprinsul   constituie  prilejuri  minunate  pentru  e-
        bul  permanent  de  zi  au  fose  analizate   cocsari  şi  pregătitori  şarjă.  Apoi.  cir­  „Sintem  croitori,  cizmari,  cooleze  neşti..-".  Cîntă  cei  20  de  tineri  de-o   Ne  mai  desparte  puţin  timp  pină  la   levi  de  a  cunoaşte  şi  mai  bine  trecutul
        probleme  cum  sînt  :  „Exploatarea  ra­  ca  350  muncitori  au  fose  îndrumaţi  să   Si  frizeri/C u  arta  noastră  simplă,  vtrsto  cu  libertatea  tării.  Fetele  lor   sfîrşitul  anului  şcolar.  In  acest  timp,  in   patriei.  de  luptă  al  poporului,  al  clasei  mun­
        ţională  a  cuptoarelor  de  cocsificare'1,   urmeze  cursurile  de  ridicare  .1  calificării   noi  astăzi  ne  tnindrim / Nu  modelăm  radiază  lertcirca  zilelor  pe  care  te   şcoli,  se  desfăşoară  o  susţinută  activi­  Şcolarii  din  regiunea  noastră   vor   citoare,  minunatele  realizări  ale  regi­
        „întreţinerea  şi  revizuirea  agregatelor",   profesionale.           nici  lemnul,  nici  Herul  nu  strun-  trăiesc,  bucuria  muncii  ce  o  tntâp-   tate  insiructiv-cducativâ.   Cadrele  di­  găsi  in  zilele  de  vacanţă  clipe  de  neui­  mului  dcmocrac-popular,  sporind  dra­
        „Organizarea   judicioasă  a   muncii",   Pentru  asigurarea  unei  cficicnţc  cît   jim  /  Dar.  prin  munca  noastră,  cu  tuicsc,  dragostea  meseriei  pe  care   dactice  verifică  cu  maximum  de  exi­  tat  în  taberele  organizate  în  regiune,   gostea  elevilor  faţă  de  patria  noastră
        „Căile  caic  duc  la  sporirea  continuă   mai  mari,  la  cursurile  de  calificare  şi   qrijă  si  tinete / Dăm  omului  de  azi  S1-0  cînlă  indemnindu-i  si  pe  alţii:   genţă  şi  grijă  cunoştinţele  elevilor,  pre­  în  taberele  centrale  de  la  marc   sau   socialistă,  faţă  de  partidul  nostru  care
        a  producţiei  de  cocs".  In  adunările  ge­  de  ridicare  a  calificării  profesionale  au   mai  multă  frumuseţe /".  „htbeşlc-ti  meseria  /  Cum  soarele   gătesc  lecţiile  de  sinteze,   organizează   munte,  în  drumeţiile  locale,  în   ex­  le  poarta  o  grijă  atît  de  mare.
        nerale  comuniştii  au  venit  cu  propu­  fose  numiţi  să  predea  ingineri  şi  teh­  Da.  oamenii  cooperativelor  meş­ din  cer  II  iubeşti / Neintrecuie  bu­  meditaţii  şi  consultaţii.  La  nndul  lor,   cursiile  regionale  şi  interregionale,  în   Comandamentul  regional,  care  se  o*
        neri  preţioase  pentru  îmbunătăţirea  ac­  nicieni  cu  experienţă  bogată  în  mun­  teşugăreşti  nu  modelează   lemnul,  nuri  să  lăuros!i..,“ .  elevii  studiază  cu  răspundere,  zi  de  zi,   excursiile  de  studii,  in  taberele  locale   cupă  de  organizarea  vacanţei  de  vară,
        tivităţii  economice.  Ca  urmare,  în  pos­  că  cum  sînt  tovarăşii  Aurel   Bîrluţiu,   nici  herul  nu  sfrun/esc,  nu  miră  in   ISi  citită  hărnicia,  laptele   care   aşcultă  cu  luare  aminte  fiecare  lecţie   şi  în  cluburile  elevilor.  2741  de  elevi   s-a  întîlnit  zilele  trecute  şi  a  discutat
        turile  cheie  ale  producţiei  au  fost  re­  Bcrnaih  Waisbuc,  Nicolac  Cioran   şi   udincurilc  subpâmintenc  să  scoală  prind  să  intlorcască  cu  liecare  zi:   care  vine  să  le  completeze  cunoştin­  din  toate  raioanele  regiunii  vor  petre­  planul  activităţilor  de  vacanţă,  a  sta­
        partizaţi  să  lucreze  membri  de  partid   alţii.  La  fiecare  curs  lectorii  au  venit   Io  ziuă  .,lumina",  nici  nu  ditijeu-  „In  viafa  noastră  noul  ciocoieşte I   ţele,  îşi  sistematizează  materia  parcursă,   ce  zile  minunate  de  odihnă  in  taberele   bilit  măsurile  ce  urmează  a  mai  fi  lua­
        cu  experienţă.  Echipele  de  lăcătuşi  au   bine  pregătiţi,  s-au  străduit  să  predea   7.6  plămădirea  metalului  incandes­  'ar  laiilclc  iniloresc  ca  t'orue  de   lac  totul  pentru  ca  anul  şcolar  să-l  în­  de  la  Valea  Dosului,  Tâuţi,  Inrrcgalde,   te.  Inspectori  ai  secţiei  regionale  de  m-
        fose  întărite  cu  muncitori   calificaţi.   în  aşa  fel  îneît  muncitorii  să  asimileze   cent.  Şi  iată  că  in  această  după-  moi / Si  tot  ce-i  nou  din  muncă  iz­  cheie  cu  rezultate  cit  mai  bune.  Ulâjcni,  Tui.  Lunca  Florii,  Sâsciori  şi   văţămînc  studiază  în  prezent  condiţiile
        Membrii  de  partid  au  cerut  să  con­  cît  mai  multe  cunoştinţe.  In  acest  scop   amiază  ci  si-au  trimis  solii  pe  sce­ vorăşte / Cum  izvorăsc  cinlătile  din   In  acest  timp,  cînd  în  şcoli  se  des­  Şugag,  iar  alţi  559  se  vor  bucura  de   materiale  ale  fiecărei  tabere   regionale
        ducă  echipe  care  obţineau  rezultate  mai   ci  au  folosit  în  explicarea  diferitelor   nă  să  le  elogieze  in  vers  si  cint.  nai".  făşoară  o  muncă  asiduă,  cînd  toate  for­  plaja  marii  sau  de  peisajul  atîc  de  odih­  în  parte.
        slabe  în  muncă.  Astfel,  comunistul  loan   probleme  scheme,  desene  şi  alte  mate­  in  dialoguri  vii.  munca   simplă,   Douăzeci  de  tineri,  cu  lot  atilea   ţele  sînt  canalizate  spic  învăţături,  in   nitor  şi  reconfortant  al  Văn  Prahovei,
                                                                                                                                                                                                                        Invăţînd  din  experienţa  anului  tre­
        Nirnu  a  preluat  conducerea  unei  echipe   riale  didactice.  Temele  predate,  printre   munca  oamenilor  cooperatori  de  la  primăveri,  au  urmi  pe  scenă  să-şt   afara  ci,  prin  grija  părintească  a  parti­  la  Predeal,  Timişul  de  Sus  sau  Breaza.   cut.  voi  trebui  luate  de  pe  acum  mă­
        de  la  maşina  de  şarjare,  iar  Marin  Mă­  caic  putem  aminti  :  „încălzirea   cup­  cooperativa  ..Solidar italea"  din  ora­  cinic  munco  E  un  program  al  tine­  dului  şi  statului  nostru,  oamenii  pregă­  9.000  de  elevi  de  la  clasele  1 — XI  vor
        ciucă  conduce  acum  o  echipă  de  doza­  toarelor  de  cocsificare",   „Exploatarea   şul  regional  Deva.  Le-au  dai  buche­  reţii.  al  muncii  in  care  suitul  nou   tesc  copiilor  răsplata   binemeritată  a   fi  întîlniţi  în  binecunoscuta  excursie   suri  pentru  a  nu  se  mai  repeta  unele
        tori.  Aceste  echipe  au  reuşit  în  ultima   cuptoarelor  de  cocsificare  pe  durată  lun­  te  de  realizaţi  pentru  că.  oncit  de  al  viei ii  a  pătruns  adine.  In  versu­  munci  lor  —  o  vacanţă  plăcută,  recrea­  „Drumeţie  locală",  cu  care  prilej  vor   deficienţe  privind  completarea   fişelor
                                                                                                                                                                                                                                         elevilor  —  unii
                                                                                                                                                                                                                       medicale,  recrutarea
        perioadă  de  timp  să  depăşească  cu  re­  gă  fără  reparaţii  capitale",  „Umidita­  simpla  le  este  munca,  in  ea  sini  le-  rile  lui  sini  si  lapte  ale  virs/nicilor.   tivă.  lua  cunoştinţă  cu  împrejurimile  locu­
        gularitate  sarcinile  de  producţie.  tea  cocsului  şi  influenţele   umidităţii   sule  lupte  vrednice  de  laudă,  lapte  dar  sini  lapte  ale  zilelor   noastre,   An  de  an,  de  cînd  poporul  a  devenit   lui  natal,  cu  frumuseţile  naturii,  cu   fiind  trimişi  în  tabere  de  două  ori  —,
                                                                                                                                                                                                                       cînd  au  fnst  organizate  excursii  încăr­
          La  începutul  anului  în  schimbul  A   asupra  calităţii  acestuia"-  etc.  au  fose   care  le  lac  să  porfi  stimă  si  admi­ ule  vieţii  ce  se  dezvoltă  sub  soarele   stâpînul  destinelor  sale,  vacanţa  consti­  Incuri  istorice ;  3.000  de  elevi,  cu  pre­  cate,  obositoare  şi  cînd  s-au  tergiver­
        s-a  constatat  că  graficul  de  introdu­  svrîns  legate  de  specificul  producţiei.  raţie  pentru  lăururii  lor.  lui  August.  Si  ei.  virstnicii.   şi-au   tuie  o  bucurie,  din  ce  în  ce  mai  marc   cădere  din  clasele  V—VII.  vor  fi  an­  sat,  în  unele  părţi,  reparaţiile  localu­
        cere  a  pilonilor  de  cărbune  în  cuptoare   Muncitorii  care  au  urmat   cursurile   Crisilna,   Vic/onta,   Margareta.  trimis  solii  pe  scenă  să  Inmunun-   oentru  copii,  ca  este  pregătită  tot  mai   trenaţi  în  excursii  regionale  cu  durata   rilor  de  tabere.
        nu  a  fose  respectat  întocmai.  Dm  aceas­  de  calificare  şi  de  ridicare  a  calificării   Cornelia,  Lenutu.  Mariana.  Ludea.  cheze  intr-un  program  tinereţea  lor   bine  pentru  a  le  oferi  clipe  minunate   de  3-5  zile  şi  vor  vizita  obiective  indus­
        tă  cauză  temperatura  de  cocsificare  era   profesionale  şi-au  îmbogăţit   cunoştin­  Voichita,  Rodicn.  Mirceu.  Pctrică.  cu  tinereţea   muncii   vlrstnici/or.   de  odihnă  şi  recrccrc.  triale  şi  social-culturalc,  monumente  şi   ' La  localurile  din  taberele  ce  se   vor
        mai  marc,  pe  pereţii  agregatelor  se  de­  ţele,  mulţi  dintre  ei  au  fost  numiţi  să   Ionel.  George,  20  de  tineri  s-ou  In-  Si-au  intitulat  programul  „Am  20   locuri  istorice.  Pentru  aceştia  se  vor   organiza  la  Lunca  Florii  şi  Valea  Do­
                                                                                                                                                                                                                       sului,  unde  sînc  necesare  mai  multe  re­
        punea  grafit,  ceea  ce  ducea  la  micşo­  execute  operaţii  mai  complexe.   Dacă   tihni  într-iin  buchet  pe  scena  clu­ de  ani".  El  a  cintat  munca  coope­  In  vara  aceasta  îşi  vor  petrece  zilele   amenaja  baze  turistice  la  Alba   Iulia,
        rarea  capacităţii  cuptoarelor,  deci,  la   înainte  de  a  urma  cursurile  de  califi­  bului  U.R.C.M.  Sini  solii  oamenilor  ratorilor  pe  scenele  celui  de  al  VII-   de  vacanţă  în  tabere,  la  munte  —  în­  Zlatna.  Brad,  Haţeg,  llia,  Orâştic,  Cu­  paraţii  curente,  la  Pui,  unde  o  parte
        scăderea  sporului  de   producţie.   S-a   care  tovarăşul  Ioachim  Pctroicscu  era   meşteşugari,  veniţi  să  le  clnle  mun­  lea  concurs  al  lorma(iilor  artistice   conjuraţi  de  susurul  apelor  şi  ozonul   gir,  Geoagiu,  Sebeş,  Miercurea,  Petro­  dm  spaţiul  şcolar  este  ocupat  de  loca­
                                                                               ca  nouă.  să-şi  chite  munca  lor  din  de  amatori.  Cu  el,  cei  20  de  tineri
        constatac  că  echipele  nu-şi   organizau   mecanic  de  bandă,  acum  este  mecanic                                                     binefăcător  al  bradului,  sau  Ia  marc  —   şani,  Lupeni,  Hunedoara  şi  Deva,  unde   tari,  impicdicînd  nu  numai  buna  or­
        judicios  munca.  Problema  aceasta   a   la  evacuarea  cocsului  de  pe  rampă.  Şi   care  lac  artă  şi  pe  al  cărei  drum  Si-au  prezentat  vlrstu.   munca  şi     excursioniştii  vor  găsi  condiţii  dintre   ganizare  a  taberei  pe  timpul  vacanţei,
        fost  analizată  de  comunişti  în  cadrul   exemple  asemănătoare  se  mai  pot  da.  abia  au  prins  să  pornească.   Căci  viata.     pe  nisipul  fierbinte  şi  sub  razele  re­  cele  mai  bune  de  odihnă  în  popasurile   dar   şi   procesul   instructiv-cducativ,
        unei  adunări  generale  a  organizaţiei  de   Pentru  a  spori  şi  în  viitor  producţia   sini  tineri,  liecare  poartă  cu  el  pri­  LUCIA  LICIU  confortante  ale  soarelui  marin  —  succ  pe  caic  le  fac.  sfaturile  populare  raionale,  secţiile  de
        partid  şi  de  către  tovarăşii  din  condu­  de  cocs,  cît  şi  pentru  îmbunătăţirea                                                                                      De  o  bună  apreciere  s-au  bucurat   învăţămîiu  vor  trebui  să  intervină  pen­
                                                                                                                                                                                                                       tru  a  asigura  din  timp  toate  condiţiile
        cerea  secţiei  şi  au  fost  luate  măsuri  co­  calităţii  acestuia,  se  preconizează  a  se                                                                             în  vara  trecută  bazele  turistice  dm
        respunzătoare.                    aplica  o  serie  de  măsuri.  Ele  sînt  me­                                                                                             Deva  (Şcoala  profesională)  şi   Petro­  necesare  organizării  unei  vacanţe  plă­
          Conducerea  secţiei  a  luat  încă   din   nite  sâ  duca  la  exploatarea  mai  raţio­                                                                                   şani.                              cute,  recreative.
        primele  zile  ale  anului  o  scrie  de  mă­  nală  a  agregatelor,  la  mai  buna  orga­                                                                                    Dintre  elevii  claselor  V III—XI  de  la   In  zilele  acestea  se  face   instruirea
        suri  tchnico-organizatoricc  caic.  apli­  nizare  a  muncii,   ridicarea   calificării                                                                                    şcolile  medii  şi  profesionale  3.020  vor  fi   conducătorilor  de  tabere,  a  instructori­
        cate  în  producţie,  au  dus  U  ridicarea   profesionale  a  muncitorilor,  elimina­                                                                                      întîlniţi,  alături  de  alte  mii  de  elevi  din   lor  de  pionieri  ;  se  vor  definitiva  ca­
        indicilor  dcjutilizarc  a  agregatelor,  la   rea  timpilor  neproductivi.   Comitetul                                                                                     ţară,  în  excursiile  Interregionale,  cu  du­  drele  care  vor  munci  în  tabere,  în  clu­
        respectarea  procesului  tehnologie,  îm­  de  partid  va  îndruma  mai  muie  condu­                                                                                       rata  de  7—10  zile,  pe  cele  mai  minu­  buri.  conducătorii  excursiilor  etc.
        bunătăţirea  întreţinerii  cuptoarelor,  U   cerea  secţiei,  întregul  colectiv  de  mun­                                                                                  nate  trasee  turistice  ale  patriei,  la  ma­  In  cea  mai  mare  parte,  buna  desfă­
        organizarea  mai  judicioasă  a  muncii.  O   că,  pentru  aplicarea  în  producţie   a                                                                                     rile  obiective  industriale  şi  social-cul-   şurare  a  activităţilor  dm  tabere,  din
        mai  marc  atenţie  s-a  acordat  depozitării   unor  măsuri  eficiente.  In  felul  acesta,                                                                                turalc  înfăptuite  de  poporul  nostru  în   excursii,  cluburi,  depinde  de  iniţiativa
        materiei  prime  —  cărbunele.  Acesta  a   angajamentul  cocsarilor  de  a-i  ajuta  pe                                                                                    anii  democraţiei  populare,  la  locuri  şi   şi  experienţa  lor  pedagogică,  de  dra-
        fost  depozitat  pe  mărci,  în  ordinea  so­  furnahşti  va  putea  fi  înfâptuic.                                                                                         monumente   istorice,  iar  alţi  635   în   goscca  lor  înaripată  de  a  face  totul  pen­
         sirii.  La  introducerea  cărbunilor   în                                                                                                                                  excursii  de  studii  pentru  cunoaşterea   tru  ca  pionierii  şl  şcolarii  să  se  sim­
        procesul  tehnologic  de  cocsificare  s-a   LUDOVIC  LADA                                                                                                                  litoralului  Mării  Negre  sau  a  Capitalei   tă  cîc  mai  bine  în  tabere,  să-şi  îmbo­
        ţinut  scama  de  ordinea  sosirii  lor,  de   locţiitor  al  secretarului  Comitetului                                                                                     noastre.                           găţească   cunoştinţele,   stimulîndu-le
        sortul  din  care  fac  parte.  Măsura   a   de  partid  Uzina  cocso-chimică   a                                                                                             Pe  lingă  toate  acestea,  elevii  îşî  vor   dragostea  faţă  de  frumuseţile  patriei,
        fose  deosebit  de  eficace.  Depozitarea  şi  C S.  Hunedoara                                                                                                              petrece  vacanţa  în  taberele  locale  de   faţă  de  minunatele  realizări  ale  poporu­
                                                                                                                                                                                    pe  lingă  fiecare  şcoală  de  S  ani  şi  în   lui  nostru.
                                                                                                                                                      Cîntecele  ciobanilor  din  Jina   cluburile  şcolare  de  pe  lingă  şcolile  me­  Toate  activităţile   de   vacanţă  tre­
           LUCRĂRILE  DE  ÎNTREŢINERE  A  CULTURILOR                                                             R itm   in te n s                  giunii.  Au  ajuns  şi  In  Capitala   dii,  unde,  sub  îndrumarea  educatorilor,   buie  pregătite  clin  timp  şi  cu  grijă.  Iară
                                                                                                                                                    au  trecut  de  mult  graniţele  re­
                                                                                                                                                                                                                       de  ce  secţiile  de  învăţâmîiu,  sfaturile
                                                                                                                                                                                    vor  fi  organizate  cele  mai  plăcute  acti­
                                                                                                                                                     tării  cu  prilejul  lozelor  repu­
                                                                                                                                                                                    vităţi
                                                                                                                                                                                           cultural-cdvicari ve  şi  sportive.
                                                                                                                                                    blicane  ale  concursurilor   ar­  Toace  acţiunile  ce  vor  fi  organizate  în   populare,  cadrele  didactice,  instructo­
                                                                                                                                                                                                                       rii  superiori  de  pionieri,  toţi  factorii
                                                                                                                 In  aceste  zile  pe  ogoarele  raionului   tistice  de  amatori.   Cunoscuţi   vacanţă,  în  tabere  sau  cluburi,  cu  pri­  care  concură  la  buna  organizare  a  va­
                                                                                                               Orăştic  se  desfăşoară  o  intensă  activi­  ca  neîntrecuţi  in  arta  llmcru-   lejul  drumeţiilor  sau  a  celorlalte  ex­  canţei  sînt  chemaţi  să  facă  totul  pen­
                 Muncind  cu  hărnicie                             In două  gospodarii  vecine                 tate  pentru  executarea  la  timp  şi  în  bune   i,  Ciobanii  ăin  Jina  s-au  pre­                  tru  a  asigura,  după  un  an  de  intense
                                                                                                               condiţiuni  a  lucrărilor  de  întreţinere  la   zentat  şi  la  întrecerile  din  ca­  cursii,  fac  parte  din  grandiosul  program   eforturi  şcolare,  odihna  binemeritată,
           Spre  deosebire  de  alţi  ani,  acum  la  G.A.C.  dm  Galtiu,   Colectiviştii  din  Toteşti,  raionul  Haţeg,  au  mobilizat   culturile  prăşiioarc.  De  menţionat  că   drul  cehii  dc-al  Vll-lea   con­  cu  care  poporul  nostru   întîmpină  şi   reconfortantă  şt  recreativă,  atît  de  aş­
        Straja,  Căpud  şi  Vinţul  de  Jos,  raionul  Alba,  lucrările  de   roate  forţele  şl  mijloacele  la  întreţinerea  culturilor.  In  felul   aceste  lucrări  se  desfăşoară  cu  inccnsita-   curs.   Măiestria   interpretă/ii.   sărbătoreşte  măreaţa  sa  sărbătoare  —  a   teptată  de  fiecare  şcolar.
        întreţinere  a  culturilor  prăşiioarc  se  desfăşoară  cu-  mai   acesta  ei  au  reuşit  să  termine  prima  praşilă  la  cartofi,  floa-   te  şi  în  gospodăriile  colective  situate   reperloriul  bogat  le-a  adus  şi   XX-a  aniversare  a  eliberării  patriei.  Ele  L  CIOBOTA
                                                                                                                                                     de  astă  dată  calde  uprecicri.
         muică  intensitate  şi  la  un  bun  nivel  agrotehnic.  rca-soarclui,  fasole,  căpşuni  şi  pe  aproape  100  hectare  ocu­  în  partea  deluroasă  a  raionului  unde
                                                             pate  cu  porumb.                                 timpul  este  nui  rece.  Ieri,  de  pildă,  atit
          Astfel  în  toace  cele  patru  gospodarii  colective  s-a  ter­                                     la  gospodăriile  colective  din   Dîncul
                                                               Colectiviştii  din  Sarmisegetuza  sînt  vecini  cu  cei   din   Mare  şi  Dîncul  Mic.  Sibişcl,  Orăştioara
         minat  prima  praşilă  la  floarea  soarelui,  iar  colectiviştii  dm
                                                             Toteşti.  La  Sarmisegetuza  însă,  realizările  la  întreţinerea   de  Sus,  cît  şi  la  Ocoliş  au  fost  prezenţi        C     &     S     £          L a   c o n c r e t
         Calciu  au  terminat  şi  prăşitul  sfeclei  de  zahăr  De  aseme­
                                                             culturilor  nu  sînr  pe  măsura  posibilităţilor.  Intîrzicrca  lu­  la  executarea  lucrărilor  de  întreţinere  a
         nea,  la  Straja,  Galtiu  şi  Vinţul  de  Jos  a  fost  executată  pra-   crărilor  de  îngrijire  a  culturilor  se  daiorcştc  faptului  câ   culturilor  prăşiioarc  sute  de  colectivişti.
         şila  I  la  cartofi,  iar  la  Căpud  această  lucrare  se  apropie  de   brigadierii  şi  consiliul  de  conducere  nu  se  străduiesc  în   Spre  deosebire  de   anul  trecut,  acum,   SIMPOZION  EMINESCU
                                                                                                               mobilizaţi  de   către  organizaţiile  de
        sfîrşit.  Acum  în  toate  aceste  unităţi  se  munceşte  de  zor  la   suficientă  măsură  să  asigure  o  bună  mobilizare  a  colec­  partid,  colectiviştii  $c  străduiesc  ca  în   Elevii  serahşli  ai  claselor  a   Vltl-a   a  vorbit  prolesoura  Lupşor  Olga.  In   ia  parterul  căminului  mun­
         întreţinerea  culturii  de  porumb.                 tiviştilor  la  lucru.                            vederea  obţinerii  unor  producţii  spo­  B  şi  a  lX-a  A  de  la  Şcoala   medie   cadrul  simpozionului  au  iosl   reci-   citoresc  nr.  3  din  Hunedoara
                                                                                                               rite  la  hectar  să  execute  lucrări  de  buni   din  Petroşani  au  organizat  un   sim-  tulc  poezii  $1  ou  tost  ascultate  înre­  există  o  conductă  spartă   în
                                                                                                                                                                                    gistrări  de  melodii  pe  versurile  poe­
                                                                                                               calitate,  pentru  ca  astfel  şi  gospodăriile   pozion  literar  pe  tema:  „M.  Emines-   tului.
                                                                                                               lor  colective  sâ  se  ridice  în  scurc  timp   cu,  lucealăr  al  poeziei  tomineşti".  I.  TOMA         perete  de  cheva  luni.  Apa  ce
                                                                                                               U  nivelul  celor  fruntaşe. In unităţile res­  Despre  opera  şi  viata  marelui  poet  corespondent
                                                                                                               pective  la  praşila  florn-soarelui,  cartofi­                                                             s-a  scurs  a  deteriorat  pereţii.
                                                                                                               lor,  porumbului  etc.  sînt  mobilizate  toa­                                                              Cu  toate  acestea  I.C.S.H.   nu
                                                                                                                te  forţele.  De  aceea  şi  bilanţul  activi­          neri  în  concediu
                                                                                                                tăţii  zilei  de  ieri  a  fost  rodnic.  Astfel,                                                          a  luat  măsurile  cuvenite  pen­
                                                                                                               la  Orăştioara  de  Sus  s-a  terminat  prima   Cu  fiecare  sene  de  bilete  pentru  sta­  podi,  şef  de  brigadă,  Dumitru  Agachi,   tru  remedierea  defecţiunii.
                                                                                                               praşilă  pe  cele  12  ha.  cultivate  cu  car­  ţiunile  balnco-climatcricc  dm  ţară,  din   miner,  Lcomd  Raduţ,  artificier  şi  alţii-
                                                                                                                tofi,  iar  pe  alte  4  ha.  ocupate  cu  ace­  cadrul  Exploatării  miniere  Pctrila  plea­  In  trimestrul  II  au  fost  repartizate
                                                                                                                                                  că  noi  grupuri  de  mineri  să-şi  petreacă   încă  43  bilete  de  odihnă  şi  tratament,
                                                                                                               eaşi  plantă  s-a  executat  praşila  a  doua.
                                                                                                                                                  concediul  de  odihnă.  De  la  începutul   iar  alte  10  bilete  vor  li  repartizate  în
                                                                                                               $i  colectiviştii  din  Sibişcl  au  terminat   anului,  133  mineri  au  fost  trimişi  prin   zilele  următoare.
                                                                                                               prima  praşilă  pe  cele  15  ha.  ocupate  cu   comitetul  sindicatului   să-şi   petreacă
                                                                                                               cartofi,  iar  ia  G.A.C.  din  Ocoliş  s-au   concediile  la  munte  sau  la  mare.  Prin­  ŞTEFAN  NAGY
                                                                                                                                                  tre  aceştia  se  numără  tov.  loan  Com-          corespondent
                                                                                                               prăşit  manual  18  din  cele  22  ha.  cu  car­
                                                                                                               tofi.  Şi  la  gospodăriile  colective  din     In excursie  prin regiune
                                                                                                                Dîncul  Marc  şi  Dîncul  Mic,  în  numai
                                                                                                               două  zile  s-a  terminat  prima  praşilă  la   Din  iniţiativa  comitetului  sindicatu­  La  Hunedoara,  după  ce  au  făcut  turul
                                                                                                                                                  lui  de  la  Uniunea  raională  a  cooperati­  oraşului,  ci  au  vizitat  castelul  Inima-
                                                                                                               floarca-soarclui.  Tot  ieri  la  G.A.C.  din
                                                                                                                                                  velor  de  consum  dm  Haţeg  s-a  organi­  zilor  apoi  barajul  de  la  Cinciş  şi  alee
                                                                                                               Orăştioara  de  Jos  şi  Sibişcl  s-au  înce­  zat,  recent,  o  instructivă  excursie  prin   obiective  şi  puncte  turistice  din  re­
                                                                                                               put  lucrările  de  întreţinere  la  porumb.   regiune.              giune.
                                                                                                               De  menţionat  că  deşi  în  aceste  unităţi   Cei  35  salariaţi  ai  U R C C.   Haţeg   VALER  ICLODEAN  ■
                                                                                                               datorită  timpului  mai  răcoros  lucrările   au  vizitat  parcul  dcndrologic  din  Si-   secretarul  organizaţiei  U.T M.
                                                                                                                                                  meru,  muzeul  regional  şi  oraşul  Deva.   U.R.C.C,  Haţeg
                                                                                                               de  întreţinere  a  culturilor  au  început
                                                                                                               mai  tîrziu,  totuşi  colcccivişcii  de  aici   Dezbaterea  planului  tematic  de  cercetări  agricole
                                                                                                               sînt  hotărîţi  sâ  le  execute  la  timp  şi
                                                                                                               în  bune  condiţii,  animaţi  fiind  de  do­  In  ziua  de  4  iunie  a  avut  loc  o  şe­  1965  La  şedinţă,  în  afară  de  membrii
                                                                                                               rinţa  ca  şi  gospodăriile  lor  colective  să   dinţă  lărgită  a  Comitetului  executiv  al   Comitetului  executiv  al  Consiliului  a-
                                                                                                               se  ridice  la  nivelul  celor  fruntaşe.  Consiliului  agricol  regional,  cu   caic   gricol  regional  au  mai  participat  profe­
                                                                                                                                                  prilej  s-a  discutat  planul  tematic   de   sori  universitari,  cercetători  din  cadrul
                                                                                                                                                                                    Institutului  Central  de  Cercetări  Agri­
                 Puralel  cu  alte  lucruri,  la  Sta  liunea  expetimenlalu  din  Gcourjtu  se  execută  copilitul  roşiilor  cate  au   I.  MARCEL   cercetări  agricole  al  Staţiunii  experi­  cole  şi  cercetători  de  la  staţiunea  din
            losi  protejate  cu  folii  de  polietilenă.                                                                           corespondent   mentale  din  Geoagiu  pe  anul   1964—  Geoagiu.                         tfesen  de  V.  MIHÂILESCU
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22