Page 17 - 1964-06
P. 17
Biblicifica Centrata
Rccyona'a
H u n c - c ^ ^ '^ ex/a
PROLETAR] DIN TOATE TARILE. U N IŢI-Y ĂI
c Sei'h&nee. Sosirea în Capitală a delegaţiei R.P. Romîne,
care a participat la funeraliile
d in t j ş ă d i l U
primului ministru al Indiei Jawaharla! Nehru
In poşta de ieri am găsit o scrisoa
re caic \‘cnea tocmai din inima mun Vineri scara a sosit în Capitală, ve La sosire, pe aeroportul Bâneasa, de
ţilor Orăşliei — de la Grădişte. Era nind de la Del li i, delegaţia Republicii legaţia a fose îneîmpinată de tovarăşii
semnală de muncitorul loan Costeu. Populare Romîne, condusă de tovarăşul Petic Borilă, Alexandru Bîrlâdeanu,
din sectorul Grădişte, brigada de cx* Gheorghe Apostol, prim-vîccprcşcdintc Corneliu Măncscu, ministrul afacerilor
plaalarc CetQte. lată conţinutul scri al Consiliului de Miniştri, care a parti externe.
sorii : cipat la funeraliile primului ministru al Au fost de faţă membri ai Ambasa
„Departe de oraş. aici în inima Indici, Jnsvaharlal Nehru. dei Indici.
munţilor, in susur de izvoare şi cint împreună cu delegaţia a sosit, venind A fost prezent, de asemenea, Alexan
de păsărele, forestierii, în Iruntc de la Delhi, K. R. V. Khilnam, amba dre Cinion, ambasadorul Greciei în
cu comuniştii, muncesc cu insul/ctire sadorul Indici în Republica Populară R.P. Romînă.
pentru traducerea In via/ă a sarci Romînă. (Agerpres)
nilor încredinţate de partid. Apropie
rea marii sărbători a poporului nos
tul — a XX-a aniversare tj eliberării
patriei — creează un entuziasm deo
sebit Fiecare muncilor, lie el mecanic < %
de fierăstrău, tractorist sau lunicula-
risl, lie manipulator sau încărcător, se
străduieşte să lie exemplu la locul
său de muncă. In mod deosebit s-au
remarcat şelul de btiqadă Năsui Pan
tei, împreună cu întreaga brigadă, şi
mecanicul de Herăstrău V-asilescu
Nicolac.
Munca entuziastă a întregii brigăzi
II SPRIJINIM a dai posibilitate să se obţină reali
zări Inimoase In procesul de pro
ducţie. In luna mai brigada de ex
PE FURNALIŞTI ploatare Cetate a depăşit pionul pro
ducţiei qlobale cu 15 h sută.
Pe muncitorii noştri li preocupă
Insă nu numai depăşirea planului de
De noî, cocsariî, depind în marc folosirea cărbunilor după mărci şi in
măsură succesele furnalişolor. Cu cîe ordinea sosirii lor a contribuit la ob producţie, ci şi gospodărirea chib
vom produce cocs nui mul: şi de cali ţinerea unui cocs de calitate bună. zuita a masei lemnoase. Practicind
tate mai bună, cu atît realizările colec Pentru reducerea procentului de umi o cxi)loalure raţională şi o manipu
tivelor de muncă de [a furnale vor fi ditate din cocs, la sistemul de irigare lare atentă a materialului lemnos,
mai frumoase. s-a introdus curăţarea automată a du pierderile de exploatare au (ost re
In secţia noastră sînt posibilităţi de şurilor de stropire, s-a asigurat stin
a se produce cocs mult 51 de calitate gerea cocsului cu apă lipsită de impuri duse de la 4 la sută admis, la 1 la
buna. Succesele din acest an cînd s-au tăţi şi s-a respectat întocmai durata de sulă.
dtt peste sarcinile planificate mai mult stingere prescrisă, etc. Ca urmare, s-a Şintem hotuiifi ca In viitor să
de 4.000 tone cocs, dovedesc, că a exis reuşit ca procentul de umiditate din muncim cu si mai mult ovini luntrii
tat o preocupare susţinută pentru do cocs să fie redus în luna mai cu 2,18 Un nou lot de freze şi maşini universale de ascuţit seule, construite la
bândirea unor rezultate bune. Conduce la sută sub procentul admis. Această U.M. Cugir, gata pentru a fi expediate beneficiarilor. a lntimt)ina 2iua de 23 August, ală-
rea secţiei a fost controlată si îndru realizare este foarte importantă. Pro tari de lo(i oamenii munci 1 din pa-
mată îndeaproape de comitetul de centul marc de umiditate duce la creş tria /looslrd, cu cele mai Irumoase GEOAG1LMUI - PAVILIONUL ADMINISTRATIV.
partid. De Ia începutul acestui an, la terea consumului specific de cocs pe realizări".
indicaţia comitetului de partid dm ca tona de fontă elaborată.
drul secţiei, cele patru birouri ale or Spic deosebire de anii precedenţi, în cAni 20 de ani — ,
ganizaţiilor de oază de partid de La acest an conducerea secţiei s-a preocu
cocscric şi-au prevăzut în planurile oe pat mai mult de calificarea şi ridica Douăzeci de tineri s-au Intîlnil măvara lăţii, primăvară care In
muncă să analizeze periodic diferite rea calificării profesionale a muncito Intr-un buchet. Şi licoare a adus cu miezul acestei veri va împlini 20 Pregătiri de vacanţă
probleme economice. In adunările ge rilor. Pînă în prezent peste 70 munci el toi (ilileu primăveri. Au urcat pe de ani.
nerale ale organizaţiilor de partid din tori avi frecventat cu regularitate cursu scenă insoti/i de-o melodie tinereas „Douăzeci de ani de violă nouă
schimburile A, B, C, cît şi în schim rile de calificare pentru meseriile de că si s-au prezentat : Tara mea, draga mea, împli de mii de elevi de pe întreg cuprinsul constituie prilejuri minunate pentru e-
bul permanent de zi au fose analizate cocsari şi pregătitori şarjă. Apoi. cir „Sintem croitori, cizmari, cooleze neşti..-". Cîntă cei 20 de tineri de-o Ne mai desparte puţin timp pină la levi de a cunoaşte şi mai bine trecutul
probleme cum sînt : „Exploatarea ra ca 350 muncitori au fose îndrumaţi să Si frizeri/C u arta noastră simplă, vtrsto cu libertatea tării. Fetele lor sfîrşitul anului şcolar. In acest timp, in patriei. de luptă al poporului, al clasei mun
ţională a cuptoarelor de cocsificare'1, urmeze cursurile de ridicare .1 calificării noi astăzi ne tnindrim / Nu modelăm radiază lertcirca zilelor pe care te şcoli, se desfăşoară o susţinută activi Şcolarii din regiunea noastră vor citoare, minunatele realizări ale regi
„întreţinerea şi revizuirea agregatelor", profesionale. nici lemnul, nici Herul nu strun- trăiesc, bucuria muncii ce o tntâp- tate insiructiv-cducativâ. Cadrele di găsi in zilele de vacanţă clipe de neui mului dcmocrac-popular, sporind dra
„Organizarea judicioasă a muncii", Pentru asigurarea unei cficicnţc cît jim / Dar. prin munca noastră, cu tuicsc, dragostea meseriei pe care dactice verifică cu maximum de exi tat în taberele organizate în regiune, gostea elevilor faţă de patria noastră
„Căile caic duc la sporirea continuă mai mari, la cursurile de calificare şi qrijă si tinete / Dăm omului de azi S1-0 cînlă indemnindu-i si pe alţii: genţă şi grijă cunoştinţele elevilor, pre în taberele centrale de la marc sau socialistă, faţă de partidul nostru care
a producţiei de cocs". In adunările ge de ridicare a calificării profesionale au mai multă frumuseţe /". „htbeşlc-ti meseria / Cum soarele gătesc lecţiile de sinteze, organizează munte, în drumeţiile locale, în ex le poarta o grijă atît de mare.
nerale comuniştii au venit cu propu fose numiţi să predea ingineri şi teh Da. oamenii cooperativelor meş din cer II iubeşti / Neintrecuie bu meditaţii şi consultaţii. La nndul lor, cursiile regionale şi interregionale, în Comandamentul regional, care se o*
neri preţioase pentru îmbunătăţirea ac nicieni cu experienţă bogată în mun teşugăreşti nu modelează lemnul, nuri să lăuros!i..,“ . elevii studiază cu răspundere, zi de zi, excursiile de studii, in taberele locale cupă de organizarea vacanţei de vară,
tivităţii economice. Ca urmare, în pos că cum sînt tovarăşii Aurel Bîrluţiu, nici herul nu sfrun/esc, nu miră in ISi citită hărnicia, laptele care aşcultă cu luare aminte fiecare lecţie şi în cluburile elevilor. 2741 de elevi s-a întîlnit zilele trecute şi a discutat
turile cheie ale producţiei au fost re Bcrnaih Waisbuc, Nicolac Cioran şi udincurilc subpâmintenc să scoală prind să intlorcască cu liecare zi: care vine să le completeze cunoştin din toate raioanele regiunii vor petre planul activităţilor de vacanţă, a sta
partizaţi să lucreze membri de partid alţii. La fiecare curs lectorii au venit Io ziuă .,lumina", nici nu ditijeu- „In viafa noastră noul ciocoieşte I ţele, îşi sistematizează materia parcursă, ce zile minunate de odihnă in taberele bilit măsurile ce urmează a mai fi lua
cu experienţă. Echipele de lăcătuşi au bine pregătiţi, s-au străduit să predea 7.6 plămădirea metalului incandes 'ar laiilclc iniloresc ca t'orue de lac totul pentru ca anul şcolar să-l în de la Valea Dosului, Tâuţi, Inrrcgalde, te. Inspectori ai secţiei regionale de m-
fose întărite cu muncitori calificaţi. în aşa fel îneît muncitorii să asimileze cent. Şi iată că in această după- moi / Si tot ce-i nou din muncă iz cheie cu rezultate cit mai bune. Ulâjcni, Tui. Lunca Florii, Sâsciori şi văţămînc studiază în prezent condiţiile
Membrii de partid au cerut să con cît mai multe cunoştinţe. In acest scop amiază ci si-au trimis solii pe sce vorăşte / Cum izvorăsc cinlătile din In acest timp, cînd în şcoli se des Şugag, iar alţi 559 se vor bucura de materiale ale fiecărei tabere regionale
ducă echipe care obţineau rezultate mai ci au folosit în explicarea diferitelor nă să le elogieze in vers si cint. nai". făşoară o muncă asiduă, cînd toate for plaja marii sau de peisajul atîc de odih în parte.
slabe în muncă. Astfel, comunistul loan probleme scheme, desene şi alte mate in dialoguri vii. munca simplă, Douăzeci de tineri, cu lot atilea ţele sînt canalizate spic învăţături, in nitor şi reconfortant al Văn Prahovei,
Invăţînd din experienţa anului tre
Nirnu a preluat conducerea unei echipe riale didactice. Temele predate, printre munca oamenilor cooperatori de la primăveri, au urmi pe scenă să-şt afara ci, prin grija părintească a parti la Predeal, Timişul de Sus sau Breaza. cut. voi trebui luate de pe acum mă
de la maşina de şarjare, iar Marin Mă caic putem aminti : „încălzirea cup cooperativa ..Solidar italea" din ora cinic munco E un program al tine dului şi statului nostru, oamenii pregă 9.000 de elevi de la clasele 1 — XI vor
ciucă conduce acum o echipă de doza toarelor de cocsificare", „Exploatarea şul regional Deva. Le-au dai buche reţii. al muncii in care suitul nou tesc copiilor răsplata binemeritată a fi întîlniţi în binecunoscuta excursie suri pentru a nu se mai repeta unele
tori. Aceste echipe au reuşit în ultima cuptoarelor de cocsificare pe durată lun te de realizaţi pentru că. oncit de al viei ii a pătruns adine. In versu munci lor — o vacanţă plăcută, recrea „Drumeţie locală", cu care prilej vor deficienţe privind completarea fişelor
elevilor — unii
medicale, recrutarea
perioadă de timp să depăşească cu re gă fără reparaţii capitale", „Umidita simpla le este munca, in ea sini le- rile lui sini si lapte ale virs/nicilor. tivă. lua cunoştinţă cu împrejurimile locu
gularitate sarcinile de producţie. tea cocsului şi influenţele umidităţii sule lupte vrednice de laudă, lapte dar sini lapte ale zilelor noastre, An de an, de cînd poporul a devenit lui natal, cu frumuseţile naturii, cu fiind trimişi în tabere de două ori —,
cînd au fnst organizate excursii încăr
La începutul anului în schimbul A asupra calităţii acestuia"- etc. au fose care le lac să porfi stimă si admi ule vieţii ce se dezvoltă sub soarele stâpînul destinelor sale, vacanţa consti Incuri istorice ; 3.000 de elevi, cu pre cate, obositoare şi cînd s-au tergiver
s-a constatat că graficul de introdu svrîns legate de specificul producţiei. raţie pentru lăururii lor. lui August. Si ei. virstnicii. şi-au tuie o bucurie, din ce în ce mai marc cădere din clasele V—VII. vor fi an sat, în unele părţi, reparaţiile localu
cere a pilonilor de cărbune în cuptoare Muncitorii care au urmat cursurile Crisilna, Vic/onta, Margareta. trimis solii pe scenă să Inmunun- oentru copii, ca este pregătită tot mai trenaţi în excursii regionale cu durata rilor de tabere.
nu a fose respectat întocmai. Dm aceas de calificare şi de ridicare a calificării Cornelia, Lenutu. Mariana. Ludea. cheze intr-un program tinereţea lor bine pentru a le oferi clipe minunate de 3-5 zile şi vor vizita obiective indus
tă cauză temperatura de cocsificare era profesionale şi-au îmbogăţit cunoştin Voichita, Rodicn. Mirceu. Pctrică. cu tinereţea muncii vlrstnici/or. de odihnă şi recrccrc. triale şi social-culturalc, monumente şi ' La localurile din taberele ce se vor
mai marc, pe pereţii agregatelor se de ţele, mulţi dintre ei au fost numiţi să Ionel. George, 20 de tineri s-ou In- Si-au intitulat programul „Am 20 locuri istorice. Pentru aceştia se vor organiza la Lunca Florii şi Valea Do
sului, unde sînc necesare mai multe re
punea grafit, ceea ce ducea la micşo execute operaţii mai complexe. Dacă tihni într-iin buchet pe scena clu de ani". El a cintat munca coope In vara aceasta îşi vor petrece zilele amenaja baze turistice la Alba Iulia,
rarea capacităţii cuptoarelor, deci, la înainte de a urma cursurile de califi bului U.R.C.M. Sini solii oamenilor ratorilor pe scenele celui de al VII- de vacanţă în tabere, la munte — în Zlatna. Brad, Haţeg, llia, Orâştic, Cu paraţii curente, la Pui, unde o parte
scăderea sporului de producţie. S-a care tovarăşul Ioachim Pctroicscu era meşteşugari, veniţi să le clnle mun lea concurs al lorma(iilor artistice conjuraţi de susurul apelor şi ozonul gir, Geoagiu, Sebeş, Miercurea, Petro dm spaţiul şcolar este ocupat de loca
ca nouă. să-şi chite munca lor din de amatori. Cu el, cei 20 de tineri
constatac că echipele nu-şi organizau mecanic de bandă, acum este mecanic binefăcător al bradului, sau Ia marc — şani, Lupeni, Hunedoara şi Deva, unde tari, impicdicînd nu numai buna or
judicios munca. Problema aceasta a la evacuarea cocsului de pe rampă. Şi care lac artă şi pe al cărei drum Si-au prezentat vlrstu. munca şi excursioniştii vor găsi condiţii dintre ganizare a taberei pe timpul vacanţei,
fost analizată de comunişti în cadrul exemple asemănătoare se mai pot da. abia au prins să pornească. Căci viata. pe nisipul fierbinte şi sub razele re cele mai bune de odihnă în popasurile dar şi procesul instructiv-cducativ,
unei adunări generale a organizaţiei de Pentru a spori şi în viitor producţia sini tineri, liecare poartă cu el pri LUCIA LICIU confortante ale soarelui marin — succ pe caic le fac. sfaturile populare raionale, secţiile de
partid şi de către tovarăşii din condu de cocs, cît şi pentru îmbunătăţirea De o bună apreciere s-au bucurat învăţămîiu vor trebui să intervină pen
tru a asigura din timp toate condiţiile
cerea secţiei şi au fost luate măsuri co calităţii acestuia, se preconizează a se în vara trecută bazele turistice dm
respunzătoare. aplica o serie de măsuri. Ele sînt me Deva (Şcoala profesională) şi Petro necesare organizării unei vacanţe plă
Conducerea secţiei a luat încă din nite sâ duca la exploatarea mai raţio şani. cute, recreative.
primele zile ale anului o scrie de mă nală a agregatelor, la mai buna orga Dintre elevii claselor V III—XI de la In zilele acestea se face instruirea
suri tchnico-organizatoricc caic. apli nizare a muncii, ridicarea calificării şcolile medii şi profesionale 3.020 vor fi conducătorilor de tabere, a instructori
cate în producţie, au dus U ridicarea profesionale a muncitorilor, elimina întîlniţi, alături de alte mii de elevi din lor de pionieri ; se vor definitiva ca
indicilor dcjutilizarc a agregatelor, la rea timpilor neproductivi. Comitetul ţară, în excursiile Interregionale, cu du drele care vor munci în tabere, în clu
respectarea procesului tehnologie, îm de partid va îndruma mai muie condu rata de 7—10 zile, pe cele mai minu buri. conducătorii excursiilor etc.
bunătăţirea întreţinerii cuptoarelor, U cerea secţiei, întregul colectiv de mun nate trasee turistice ale patriei, la ma In cea mai mare parte, buna desfă
organizarea mai judicioasă a muncii. O că, pentru aplicarea în producţie a rile obiective industriale şi social-cul- şurare a activităţilor dm tabere, din
mai marc atenţie s-a acordat depozitării unor măsuri eficiente. In felul acesta, turalc înfăptuite de poporul nostru în excursii, cluburi, depinde de iniţiativa
materiei prime — cărbunele. Acesta a angajamentul cocsarilor de a-i ajuta pe anii democraţiei populare, la locuri şi şi experienţa lor pedagogică, de dra-
fost depozitat pe mărci, în ordinea so furnahşti va putea fi înfâptuic. monumente istorice, iar alţi 635 în goscca lor înaripată de a face totul pen
sirii. La introducerea cărbunilor în excursii de studii pentru cunoaşterea tru ca pionierii şl şcolarii să se sim
procesul tehnologic de cocsificare s-a LUDOVIC LADA litoralului Mării Negre sau a Capitalei tă cîc mai bine în tabere, să-şi îmbo
ţinut scama de ordinea sosirii lor, de locţiitor al secretarului Comitetului noastre. găţească cunoştinţele, stimulîndu-le
sortul din care fac parte. Măsura a de partid Uzina cocso-chimică a Pe lingă toate acestea, elevii îşî vor dragostea faţă de frumuseţile patriei,
fose deosebit de eficace. Depozitarea şi C S. Hunedoara petrece vacanţa în taberele locale de faţă de minunatele realizări ale poporu
pe lingă fiecare şcoală de S ani şi în lui nostru.
Cîntecele ciobanilor din Jina cluburile şcolare de pe lingă şcolile me Toate activităţile de vacanţă tre
LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE A CULTURILOR R itm in te n s giunii. Au ajuns şi In Capitala dii, unde, sub îndrumarea educatorilor, buie pregătite clin timp şi cu grijă. Iară
au trecut de mult graniţele re
de ce secţiile de învăţâmîiu, sfaturile
vor fi organizate cele mai plăcute acti
tării cu prilejul lozelor repu
vităţi
cultural-cdvicari ve şi sportive.
blicane ale concursurilor ar Toace acţiunile ce vor fi organizate în populare, cadrele didactice, instructo
rii superiori de pionieri, toţi factorii
In aceste zile pe ogoarele raionului tistice de amatori. Cunoscuţi vacanţă, în tabere sau cluburi, cu pri care concură la buna organizare a va
Orăştic se desfăşoară o intensă activi ca neîntrecuţi in arta llmcru- lejul drumeţiilor sau a celorlalte ex canţei sînt chemaţi să facă totul pen
Muncind cu hărnicie In două gospodarii vecine tate pentru executarea la timp şi în bune i, Ciobanii ăin Jina s-au pre tru a asigura, după un an de intense
condiţiuni a lucrărilor de întreţinere la zentat şi la întrecerile din ca cursii, fac parte din grandiosul program eforturi şcolare, odihna binemeritată,
Spre deosebire de alţi ani, acum la G.A.C. dm Galtiu, Colectiviştii din Toteşti, raionul Haţeg, au mobilizat culturile prăşiioarc. De menţionat că drul cehii dc-al Vll-lea con cu care poporul nostru întîmpină şi reconfortantă şt recreativă, atît de aş
Straja, Căpud şi Vinţul de Jos, raionul Alba, lucrările de roate forţele şl mijloacele la întreţinerea culturilor. In felul aceste lucrări se desfăşoară cu inccnsita- curs. Măiestria interpretă/ii. sărbătoreşte măreaţa sa sărbătoare — a teptată de fiecare şcolar.
întreţinere a culturilor prăşiioarc se desfăşoară cu- mai acesta ei au reuşit să termine prima praşilă la cartofi, floa- te şi în gospodăriile colective situate reperloriul bogat le-a adus şi XX-a aniversare a eliberării patriei. Ele L CIOBOTA
de astă dată calde uprecicri.
muică intensitate şi la un bun nivel agrotehnic. rca-soarclui, fasole, căpşuni şi pe aproape 100 hectare ocu în partea deluroasă a raionului unde
pate cu porumb. timpul este nui rece. Ieri, de pildă, atit
Astfel în toace cele patru gospodarii colective s-a ter la gospodăriile colective din Dîncul
Colectiviştii din Sarmisegetuza sînt vecini cu cei din Mare şi Dîncul Mic. Sibişcl, Orăştioara
minat prima praşilă la floarea soarelui, iar colectiviştii dm
Toteşti. La Sarmisegetuza însă, realizările la întreţinerea de Sus, cît şi la Ocoliş au fost prezenţi C & S £ L a c o n c r e t
Calciu au terminat şi prăşitul sfeclei de zahăr De aseme
culturilor nu sînr pe măsura posibilităţilor. Intîrzicrca lu la executarea lucrărilor de întreţinere a
nea, la Straja, Galtiu şi Vinţul de Jos a fost executată pra- crărilor de îngrijire a culturilor se daiorcştc faptului câ culturilor prăşiioarc sute de colectivişti.
şila I la cartofi, iar la Căpud această lucrare se apropie de brigadierii şi consiliul de conducere nu se străduiesc în Spre deosebire de anul trecut, acum, SIMPOZION EMINESCU
mobilizaţi de către organizaţiile de
sfîrşit. Acum în toate aceste unităţi se munceşte de zor la suficientă măsură să asigure o bună mobilizare a colec partid, colectiviştii $c străduiesc ca în Elevii serahşli ai claselor a Vltl-a a vorbit prolesoura Lupşor Olga. In ia parterul căminului mun
întreţinerea culturii de porumb. tiviştilor la lucru. vederea obţinerii unor producţii spo B şi a lX-a A de la Şcoala medie cadrul simpozionului au iosl reci- citoresc nr. 3 din Hunedoara
rite la hectar să execute lucrări de buni din Petroşani au organizat un sim- tulc poezii $1 ou tost ascultate înre există o conductă spartă în
gistrări de melodii pe versurile poe
calitate, pentru ca astfel şi gospodăriile pozion literar pe tema: „M. Emines- tului.
lor colective sâ se ridice în scurc timp cu, lucealăr al poeziei tomineşti". I. TOMA perete de cheva luni. Apa ce
U nivelul celor fruntaşe. In unităţile res Despre opera şi viata marelui poet corespondent
pective la praşila florn-soarelui, cartofi s-a scurs a deteriorat pereţii.
lor, porumbului etc. sînt mobilizate toa Cu toate acestea I.C.S.H. nu
te forţele. De aceea şi bilanţul activi neri în concediu
tăţii zilei de ieri a fost rodnic. Astfel, a luat măsurile cuvenite pen
la Orăştioara de Sus s-a terminat prima Cu fiecare sene de bilete pentru sta podi, şef de brigadă, Dumitru Agachi, tru remedierea defecţiunii.
praşilă pe cele 12 ha. cultivate cu car ţiunile balnco-climatcricc dm ţară, din miner, Lcomd Raduţ, artificier şi alţii-
tofi, iar pe alte 4 ha. ocupate cu ace cadrul Exploatării miniere Pctrila plea In trimestrul II au fost repartizate
că noi grupuri de mineri să-şi petreacă încă 43 bilete de odihnă şi tratament,
eaşi plantă s-a executat praşila a doua.
concediul de odihnă. De la începutul iar alte 10 bilete vor li repartizate în
$i colectiviştii din Sibişcl au terminat anului, 133 mineri au fost trimişi prin zilele următoare.
prima praşilă pe cele 15 ha. ocupate cu comitetul sindicatului să-şi petreacă
cartofi, iar ia G.A.C. din Ocoliş s-au concediile la munte sau la mare. Prin ŞTEFAN NAGY
tre aceştia se numără tov. loan Com- corespondent
prăşit manual 18 din cele 22 ha. cu car
tofi. Şi la gospodăriile colective din In excursie prin regiune
Dîncul Marc şi Dîncul Mic, în numai
două zile s-a terminat prima praşilă la Din iniţiativa comitetului sindicatu La Hunedoara, după ce au făcut turul
lui de la Uniunea raională a cooperati oraşului, ci au vizitat castelul Inima-
floarca-soarclui. Tot ieri la G.A.C. din
velor de consum dm Haţeg s-a organi zilor apoi barajul de la Cinciş şi alee
Orăştioara de Jos şi Sibişcl s-au înce zat, recent, o instructivă excursie prin obiective şi puncte turistice din re
put lucrările de întreţinere la porumb. regiune. giune.
De menţionat că deşi în aceste unităţi Cei 35 salariaţi ai U R C C. Haţeg VALER ICLODEAN ■
datorită timpului mai răcoros lucrările au vizitat parcul dcndrologic din Si- secretarul organizaţiei U.T M.
meru, muzeul regional şi oraşul Deva. U.R.C.C, Haţeg
de întreţinere a culturilor au început
mai tîrziu, totuşi colcccivişcii de aici Dezbaterea planului tematic de cercetări agricole
sînt hotărîţi sâ le execute la timp şi
în bune condiţii, animaţi fiind de do In ziua de 4 iunie a avut loc o şe 1965 La şedinţă, în afară de membrii
rinţa ca şi gospodăriile lor colective să dinţă lărgită a Comitetului executiv al Comitetului executiv al Consiliului a-
se ridice la nivelul celor fruntaşe. Consiliului agricol regional, cu caic gricol regional au mai participat profe
prilej s-a discutat planul tematic de sori universitari, cercetători din cadrul
Institutului Central de Cercetări Agri
Puralel cu alte lucruri, la Sta liunea expetimenlalu din Gcourjtu se execută copilitul roşiilor cate au I. MARCEL cercetări agricole al Staţiunii experi cole şi cercetători de la staţiunea din
losi protejate cu folii de polietilenă. corespondent mentale din Geoagiu pe anul 1964— Geoagiu. tfesen de V. MIHÂILESCU