Page 21 - 1964-06

Regionuiâ

! H un c-d ce n i-D e va
PROLETARI DIN TOATE TARILE, ANCHETA NOASTRĂ
CITIŢI

IN NUMĂRUL
CUM p r e g ă t iţ i RECOLTĂRILE?
DE AZI:
In această perioadă in unităţile agricole se munceşte intens la îngri­
O Magazin jirea culturilor. Plivilul cerealelor paioasc s-a terminal in loate gospodă­
— Aeroportul internaţional
Bănoasa, riile colective dm regiune. Acum toate tortele de muncă cit şi mijloacele
mecanice sint utilizate la inltcjine rea culturilor prăsitoare.
— Maistru furnalist electronic,
— Slăbirea acuităţii vizuale Paralel cu executarea lucrărilor amintitc, se lac pregătiri temeinice
la omul modern pentru campania de recoltare. Pentru a cunoaşte stadiul in care se alia
aceste pregătiri am adresat mai multor cadre de conducere din citcva
(P*S 2*a) :
O Corelaţia dintre matemati­ unităţi agricole întrebarea :
că, fizică ţi desen Cum vă pregătiţi pentru campania de recoltare ? lată răspunsurile
O Victorie la cota +90 m. primite din partea interlocutorilor solicitaţi:
Q Filmele săptămînii
(pag. 3-a) ;
O De peste liotarc 3 o n ţ i n l î n a Io campania Dm cele 4S de combine planificate
(pag. 4-a). • - _ r • / - 'ac de vară vom rc- pentru reparaţii pînă la 1 iunie s-au
mbincr şef Ia G.A.b.
.
. .
r . colea 455 de ,u * realizat 36, respectiv 75 la sută. Pînă
Li ci mar
cultivate cu orz la data de 15 iunie colectivul de meca­
de toamnă. Pe roate tarlalele, plantele nizatori din staţiune s-a angajat de a
sînt înspicate, ceea cc înseamnă că au termina toate reparaţiile. La cele 17
maî rămas puţine zile pînă la declanşa­
LUCRĂRILE cipală ne este orientată spic o pregătire siloz, 5 tocători T.M.S., reparaţiile şi
batoze, 6 prese de paie, 7 combine de
rea recoltărilor. Iată de cc atenţia prin­
lizate în întregime. O altă acţiune im­
temeinică a campaniei de vară. In acest revizuirile tehnice prevăzute au fost rea­
DE INVESTIJII sens trebuie să arătăm că avem o expe­ cadrul staţiunii se referă la confecţiona­
portantă pe care am întreprins-o în
rienţă bună acumulată din anii prece­
denţi în cc priveşte organizarea şi des­ rea colectoarelor de paie pentru toate
făşurarea lucrărilor de recoltare. combinele existente. Prin aceasta se va
PREDA E LA TERMEN entat de a stabili în mod precis cum reuşi ca acolo unde paiele nu se balo­
De aceea, încă de pe acum nc-am ori­
tează să fie strînsc cît mai repede de
vom acţiona pentru ca recoltarea or­ pe teren pentru a se putea executa ară­
zului de pe întreaga suprafaţă să se turile. Utilajele mecanice de caic din*
© Obiective, sarcini vŢî Cum se respectă graficele termine în maximum 7-8 zile. pune staţiunea le-am repartizat în moft
Avem 9 combine C 1 şi trei prese de judicios împreună cu consiliul agricol
de execuţie <*» Aportul antreprenorilor paie P.M.T. Reparaţiile efectuate la raional pentru fiecare unitate agricolă
aceste utilaje sînt de bună calitate. Pînă în funcţie de lucrările contractate. Pes­
© Măsuri şi perspectivă în prezent din cele 9 combine 7 sînt te puţine zile acestea vor pleca în gos­
reparate, la altele două urmînd să se podăriile colective.
Directivele Congresului al lll-lca al de la grafic, este semnalată în cartea facă reviziile tehnice. De asemenea, din Prin măsurile arătate şi care se vor
P M R. prevăd ca in 1965 producţia de exploatării cu specificarea termenului cele 3 prese de paie 2 sînt reparate. mai lua sîntem convinşi că lucrările
cărbune a ţării noastre să ajungă la în caic va trebui remediată. Se veri­ Acum în atelierul mecanic al gospodă­ campaniei de vară le vom executa în
11,5 —12,5 milioane tone. „Creşterea fică de asemenea, numărul de posturi riei se munceşte intens pentru ca repa­ cele mai bune condiţii şi la timpul op­
producţiei — se arată în raportul pre­ prestate în fiecare zi şi felul în care raţiile la întreg utilajul cc se foloseşte tim.
zentat de tovarăşul Glicorglic Glieor- este folosit timpul de lucru. la recoltări să se termine piuă cel mai
ghiu-Dej la Congres — se va realiza Cît priveşte lucrările în antrepriză, tîr/.iu la 10 iunie. 3 o n l B a r l » u Experienţa a-
prin dezvoltarea minelor existente, prin acestea sînt urmărite de către diriginţii Probleme deosebite ridică transportu­ preşedintele G.A.C.
construirea de noi nune în Valea Jiului de şantier. Cum numărul lor este in­ rile. Gospodăria dispune de 2 autoca­ G-litiu H0.''cd'1 Ca >' 'ie-
colt arca cereale­
şi descinderea bazinului de lignit din suficient (doar un singur constructor), mioane, dar acestea nu sînt suficiente lor este una din verigile complexului
Oltenia". se înţelege că scapă din vedere o sea­ aşa că am stabilit de a închiria de la
In vederea înfăptuirii acestui obiec­ mă de aspecte importante. Şi aici, ar autobaza I.R.T.A. alte 3 autocamioane. de măsuri agrotehnice menite să ducă la
tiv, statul nostru alocă sume mari de fi bine ca tovarăşii dm conducerea Vom urmări în permanenţă ca recolta­ obţinerea de recolte bogate. Spun acea­
bani pentru lucrări de investiţii în fie­ CC.V.J. să sprijine mai mult serviciul rea şi depozitarea orzului să se facă în sta înmicît în vara anului trecut recol­
care an. Anul acesta, numai în Valea Magazinul alimentar cu autoservire din Deva oferă cumpărătorilor un bogac sortiment de produse alimentare. cele mai bune condiţiuni pentru a evi­ tările cerealelor păioasc nu le-am făcut
Jiului pentru lucrările de descindere de investiţii. Este în interesul îmbună­ IN FOTOGRAFIE : aspect din interiorul magazinului. Foto : A VOTS ta pe această calc pierderile. De aceea, în timpul optim, ceea cc a dus la pier­
a noi mine, mecanizarea şi extinderea tăţirii activităţii recoltarea o vom începe cu toate for­ derea a circa 200 de kg. de grîu la fie­
celor existente, este prevăzut a se chel­ S-au depus eforturi şi în direcţia în­ ţele existente pe tarlalele unde plantele care hectar. Un calcul ne arată că de pe
tui mai mult de 260 milioane Ici. Prin­ au ajuns cel mai devreme la maturita­ cele 400 de hectare pe caic le-am cul­
tre lucrările mai importante sînt cele tocmirii documentaţiei şi deschiderii RE1NTILNIRE CQTB D SENE te. Paralel cu executarea lucrărilor tivat cu grîu am pierdut circa 60 de
necesare punerii în funcţiune a minei finanţării la lucrările ce urmează a fi amintite se va face şi eliberarea terenu­ tone.
Dîlja, cele de la preparaţii Corocşti, atacate în semestrul II. Anul acesta au lui de paie în scopul de a se putea La această situaţie s-a ajuns din cau­
Paroşeni, orizontul 400 si puţul cu mai sosit o scamă de utilaje noi : 10 Cînd a fost întrebat cîţi ani arc şi luni de zile. Nu se schimbase cu ni­ La Deva — concurs efectua arăturile adinei de vară pe su­ ză că iui am pregătit temeinic campa­
schip de la Lonca, un pud peste Jiu maşini de încărcat, două greifere cîţi dintre aceştia şi i-a petrecut pe mic. Pe chipul lui tînăr nu puteai citi prafaţa planificată de 426 de hectare. nia de vară. Dm acest motiv recoltarea
la Vulcan şi altele. Multe dintre ele şantierele de construcţii energetice ale încordare, cine ştie ce efort, iui pu­ între artiştii amatori Am pregătit apoi spaţiul necesar pen­ am început-o cu întîrzicrc (15 iulie) şi
sînt în antrepriza I.C.M.M., T.C.M.M. ş.a.m.d. ţării a răspuns firesc, calm, fără să se teai ghici gravitatea şi însemnătatea tru depozitarea orzului, iar acum facem a durat cu mult peste termenul optim.
şi M.TT.C. Fireşte, faptul că au fost luate o sca- simtă emoţionat : arc 26 de ani şi în muncii pe caic o execută. Un zîin- Astăzi se va desfăşura la Deva, în dezinfectarea lui. La toate acestea a contribuit şi faptul
Fireşte, atît antre- __ ________________ mă de măsuri tehni- cartea lui de muncă, sînt trecuţi 9 am bet larg ii acoperă faţa chiar şi atunci sala „Arta", faza regională a celui de-al că cele trei combine primite de la
prenorilor cît şi be- co-organizatoricc, că din caic 7 îi arc ca şef de echipă de cînd i se cete cea mai marc atenţie, Vll-lca concurs al artiştilor amatori. « W c trc u l Staţiunea noa- S M.T. au fost reparate nccorcspunză-
nefici.uilor le revi­ Discuţie cu cadre s-a îmbunătăţit mun­ montori. Identitatea acestui tînăr, cea mai mate promptitudine în exe­ Concursul, care va întruni cele mai N c J e l c u seră arc o rază tor, iar noi nu am organizat suficient
ne sarcina de a se ca de îndrumare ş> semnată cu numele de Aurel Soare ar cuţia lucrărilor. Soare, este în schimb valoroase formaţii artistice ale amato­ inginer şef la S.M.T. d activitate în de bine munca şi nu am mobilizat pe
strădui să le execu­ inginereşti control, că numă­ putea fi întîlnită — dacă noile cen­ omul caic îşi dă seama nu numai de rilor diit raionul Mia şi oraşul regional Alba 22 de gospodării toţi colectiviştii la recoltări.
te la termenele sta­ de la C. C. V. J. rul utilajelor a cres­ trale electrice din ţara noastră şi-ar fi importanţa lucrărilor dar şi de ur­ Hunedoara, se va desfăşura în două colective dm raionul Alba. In campa­ In scopul de a evita astfel de situa­
bilite, astfel îneît cut, ne îndreptăţeş­ alcătuit de pe acum monografia — în genţa lor spectacole — unul începînd de la orele nia de vară avem de executat un în­ ţii în acest ar» an» pornit din vreme la
i-îndurile atîtor vajnici şî entuziaşti Se afla într-o etapă hotărîtoarc de 10 dimineaţa, iar al doilea începînd semnat volum de lucrări De exemplu, organizarea temeinică a campaniei de
să nu prejudicieze te să credem că ră­ vară. Astfel, am stabilit un plan de mă­
planurile de producţie. Dintr-o discu­ mîncrilc în urmă vor fi recuperate. constructori de lumină şi putere muncă. Se rotea ca o sfirlcază prinţic de la orele 16. recoltări cu combina C-l pe 5.102 hec­ suri care se va urmări de către consi­
Planul de electrificare a ţării, obiec­
La concurs pot fi vizionate formaţii
ţie avută zilele trecute cu inginerii loan Pentru ca aceasta să se întîmplc însă | tovarăşii lui de munca în jurul lagă­ tare, arături de vară pe 5 S27 hectare, liul de conducere în cc măsură se rea­
Ungurcann, şeful serviciului investiţii cît mai grabnic şi lucrările să poată fi tivele energetice ridicate pe parcursul rului generatorului. Cu cabluri groa­ de cor, instrumentale şi de dansuri, balotarca unei cantităţi de 3 937 tone lizează. Am trecut la procurarea sacilor
documente şi contracte, Pompiliu Mer- predate la termen în folosinţă, mai este ultimilor ani înseamnă şi creşterea se de oţel cît braţul unui om era sus­ brigăzi artistice de agitaţie, solişti vo­ de paie, treierat ctc. Mijloacele meca­ necesari şi a saltelelor pentru colecta­
cali şi instrumentişti.
fti, şeful serviciului investiţii dispeceri necesar ca la exploatări (îndeosebi la unui întreg contingent de oameni ca­ pendată carcasa lagărului deasupra lo­ nice de caic dispune staţiunea sînt al­ rea plcvci. De asemenea, am asigurat
lificaţi, cu pregătire profesională ri­ cului unde urma să fie păsuită. Se a-
şi recepţii, reiese că există într-adevăr, E.M. Lonca şi Vulcan) să existe o strîn- dicată, oameni obişnuiţi să pună cătuite din 188 de tractoare fizice, 59 spaţiul de depozitare pe caic urmează
o preocupare susţinută în această di­ să colaborare între sectoarele care le la flau în jur cinei, şase oameni. Soare Cuplaj fotbalistic de combine C 1, 6 prese de balotat, 17 să-l dezinfectăm. Pe tarlalele unde grîul
recţie. Planul valoric tocai pe 4 luni execută şi cele productive. Conduceri­ temelia construcţiilor energetice en­ părea a fi dirijor, dirijorul lor ca şi al batoze de cereale precum şi alte utilaje, se va coace maî devreme vom trece cu
a fost depăşit cu mai bine de 1,4 la le administrative ale acestora să creeze tuziasmul. priceperea. devotamentul macaragiului aflat undeva departe în Oraşul Deva va găzdui miercuri 10 Desfăşurarea lucrărilor din campania toate foiţele disponibile la recoltări. Ne
ruta. La lucrări miniere îndeosebi, de­ condiţii optime de muncă pentru bri­ lor de constructori. Din această ca­ cabina de manevrare a podului ru­ iunie un interesant cuplaj fotbalistic. de vară depinde în marc măsură de fe­ vom preocupa de o mobilizare cît mai
păşirea este de peste 10 la sută. Prin găzile de la înaintări şi puţuri, să le asi­ tegorie de făurari ai luminii şi puterii lant. Ochii îi erau aţintiţi spic lagăr. începînd de la ora 15,45 se vor întîl- lul cum mecanizatorii se pregătesc şi bună a colectiviştilor la muncă, astfel
urmare, la planul valoric, se stă cît gure o asistenţă tehnică smţihm.T, vago- energetice a ţării, face parte, şi Aurel Mumie ii lucrau voluntar. O singură ni echipele Minerul Deva şi C F R Si- îşi organizează munca. Pentru aceasta ca, recoltarea celor 320 de hectare ci»
se poate de bine. Faţă de graficele de ncte goale şi materialele necesare. Con­ Soare, tînărul de 26 de ani, de 7 ani mişcare de deget, un cît de sensibil meria, iar la orele 17,30 selecţionata ca­ încă din timp am luac măsurile necesa­ grîu să se termine în cel mult S 9 zile.
execuţie insă, la multe din lucrări se ducerile şantierelor T. C M. M. şi şef de echipă. gest al mîimi însemna „mai jos, încă tegoriei B a regiunii Hunedoara cu Si- re care să ducă la buna reuşită a re­ După recoltare vom face eliberarea
constată rămîncri în urmă. Motivele LC.M.M. îndeosebi, să depună mai mult L-am înrîhm în urmă cu mai bine puţin, atenţie, mai la dreapta". Ca dcrurgistul Hunedoara. coltărilor. Intrucit norma de lucru pe imediată a terenului de paie pentru a
sînt maî mult sau mai puţin înteme­ efort în promovarea şi pregătirea ca­ de erei lum Se afla în preajma lagăru­ printr-un reflex, macaragiul înţele­ „1l"-le selecţionatei va fi format dm o combină în campanie este de S5 de se putea executa arăturile de vară. Co­
iate La E.M. Lonca, spre exemplu, lu­ drelor. Deoarece, întărind asistenţa lui generatorului de 150 MW de la gea semnificaţia fiecărui gest. carca­ următorul lot : Zamfir, Penzeş, Cră­ hectare rezultă că numai primr-u func­ lectiviştii noştri sînt hotărîţi ca în acea­
Şantierul centralei electrice din Pa- sa suspendată asculta comanda dirijo­
crările de la orizontul 400 au stagnat tehnică, controlul şi îndrumarea la locul ciun, Ciutak, Martinovici, Libardi ţionare bună a acestora se va asigura stă campanie de vară să dovedească mai
pe de o parte datorită faptului că s-a de muncă se pot evita multe din difi­ roşeni. Am avut o discuţie cu el. Pe rului. Era o sincronizare, o înţelegere (Jiul Petrila) ; Constantincscu, Pop, terminarea recoltatului în 9 zile. De multă operativitate.
cicat un decalaj prea marc între să­ cultăţile cc Ic creează acest neajuns ; se atunci, lagărul nr. 6 al generatorului tacita între gesturile şefului de echi­ Toth (Metalurgistul Cugir) ; Dan aceea, obiectivul principal pentru care Concomitent cu executarea lucrărilor
pare şi bctonarc (circa 25 cm.), iar pe îmbunătăţeşte calitatea execuţiei şi nu era ajustat pe suport. Mi-a spus pă Soare şi comenzile pe care le trans­ Staudl, 'furcan, Drăgoi, Cotroază (Mi­ am militat de a-l rezolva a fost efectua­ A. POTOPEA
de altă parte pentru că nu s-a rezolvat se mai pierde timp cu remedieri, iar printre altele, c.î ar vrea să ştie împli­ mitea macaralei Şi podului rulant, ma­ nerul Lupeni). rea unor lucrări de bună calitate şi în
ta modul cel mai judicios problema nit gîndul că în acest an patria noas­ caragiului. Această întîlnire face parte din ciclul termenul stabilit. (Continuare în pag. 3-a)
tfansDortuJui materialelor pe puţ. Tot oamenii pot lucra mai cu spor. Este tră va mai primi în zestrea ci încă Montatoru) Soare arc simţul măsu­ meciurilor pregătitoare în vederea par­
aici. la lucrările de fundare a unui turn necesar apoi să fie luate toate măsurile 650 de MW. rii. arc simţul distanţei în ceea ce a ticipăm selecţionatei regiunii Hune­
de extracţie, s-au semnalat devieri foar­ pentru încadrarea în graficele de exe­ De la acea întîlnire au tre­ înfăptuit şi mai rămîne de înfăptuit. doara la finala Spartachiadci republi­
te mari (pînâ la 20 cm.). Executantul cuţie acolo unde este cazul. In acest cut trei luni. La locul de muncă Acum, cînd se apropie de capătul unor cane.
este IC.M M. s-au octrrcu': transformări care au eforturi încununate de succes, cmd
scop. pe lingă aplicarea unor măsuri schimbat înfăţişarea secţiei maşini. A Moment literar
La mina Dîlja au întîrzîat mult lu­ tehnico organizatorice bine gîndite este grupul de 150 MW de la Paroşeni ur­
crările de Instalare a liniei de 15 Kv. fost introdus rotorul în stator, s-a mează să intre în funcţie l-am între­
Aceasta, pentru că nu s-a botărît din bine ca organizaţiile de partid de pe efectuat centrarea rotor-stator faţa de bat cc pînduri arc pentru viitor, pe cc „Mihail Eminescu“
timp cine să execute defrişările. O sca­ şantiarc să îndrume comitetele sindi­ rotorul turbinci, a fost încheiată în­ drumuri va apuca să păşească. Mi-a
In cadrul nrjnilcstănlor prilejuite
mă de lucrări numere de bctonarc şi cale şi conducerile administrative si chiderea definitivă a statorului pen­ răspuns : Şantierele energetice ale de comemorarea a 75 de ani de la
construcţie n-au fost de calitate cores­ organizeze cît mai minuţios întrecerea tru proba de etanşare. Şi cîte alte lu­ ţării sînt întinse Pînă la cei 650 de moartea geniului liricii romincşli, Mi-
punzătoare şi au necesitat remedieri. crări mai „mărunte", nesemnificative MW pe caic ni i-am propus să-i rea­ hail Emincscu, a lost prezentat la
Lucrările de la Anmoasa sud sînt ră­ socialistă. Ea să aibă la bază obiective lizăm în acest an mai este o calc des­ Curpr, fn cadrul unei emisiuni locale
mase în urmă încă de anul trccur. La concrete, legate de ncccsirăţilc fiecărei la pruna vedere, dar caic nu pot fi tul de lunga. Nu mă simt deloc obo­
Paroşeni se întîrzic din cauza docu­ lucrări, iar echipelor să li se creeze ocolite, n-au fost duse la bun sfîrşit sit, mă gîndcsc că drumul spic Bu­ a slalici de radiolicarc, un moment li-
mentaţiei (în prezent este în curs de condiţii pentru a obţine rezultatele cele pe parcursul accsici distanţe de timp. cureşti sud, unde se va ridica puternica Icrar dedicai creaţiei eminesciene
avizare la minister). Nu se stă prea bine centrală electrică şi de tcrmoficarc tre­ Cu acest prilej lo\'arăşa Ionela Ale-
mai bune. L-am întîlnic deunăzi pe Soare în xandtescu — Simen, bibliotecară şelă
nici la Vulcan cu construcţia podului* Ing GH. COMŞUŢA ce prin Craiova. pe la centrala electrică la clubul sindicalelor, a recital poe­
peste Jiu. locul unde îl lăsasem mai acum trei de tcrmoficarc în construcţie la Işalni- ziile Dorinfa", „ Crăiasa din poveşti",
ţa. Ne rămîne să ne spunem şi acolo cu-
In general rămîncrilc în urmă mai „Viata" şi „împărat şi proletar
mari sînt la lucrările în antrepriză. La vîntul. De fapt oriunde, pe ori caic
şantierele LC.M.M. şi T.C M C. lipsesc şantier energetic nc-am afla, noi ne „V înt de libertate"
cadrele calificate Din această cauză se socotim ca acasă".
executa lucrări slabe calitativ, care ne­ Un om, un vlăstar al electrificării la Brad In fotografia de faţă vă prezentăm Laboratorul veterinar di» du
cesită a fi refăcute, iar ritmul de exe­ ţării crescut o data cu vlăstarele de de curînd în folosinţa.
cuţie este lent. Adesea lipsesc de pe lumină ş» putere răsfirate pe întregul Artiştii amatori ai Trustului aurului
şantiere materialele necesare. cuprins al patriei La această şcoală
înaltă a crescut o întreagă generaţie Brad şi ai E.M. Barza au prezentat în Conferinfe interesante, atractive
După cum spunea tov. ing Merfu de cncrgeticicni. Cînd luminile Paro- sala „7 Noiembrie" din localitate pre­
,din partea CC.V.J,, pentru impulsio­ şcimilui vor sclipi mai puternic, mai miera operetei „Vînt de libertate" de La Lonca se duce o largă muncă de nerilor au fost organizate conferinţe pe
narea lucrărilor au fose luate în ulti­ intens, vom întîlni şi pe chipul lui Dunacvski. popularizare a noutăţilor din tehnica teme ca: „Lupta împotriva prafului re­
Soare ca şi pe al altora un zîmbet larg De un succes binemeritat s-au bucu­ nimeritului, dm domeniu) economici,
mul timp o scamă de masuri eficien­ zultat la săpături miniere", „Despre eco­
de satisfacţie, de împlinire a unui vis. rat toţi interpreţii, spectacolul fiind şi pentru răspmdirca unor cunoştinţe nomic, organizare şi planificare", „Preo­
te Organele de control urmăresc zil­ M. C1UŞAN primit cu multă căldură de publicul cultural-ştiinţificc. Ti» ultima perioadă cuparea colectivului E. M. Lonea pen­
nic stadiul şi calitatea execuţiei fiecă­ brădean. de timp pe această linie, la clubul mi­ tru îmbunătăţirea calităţii cărbunelui",
rei lucrări. Orice neregulă sau abatere
B E N E Ş T I I probleme de minerii. Noutăţile le condiţiilor de muncă. In care tace
aduc tinerii, cei doi mineri de la
apel.
Cu 27 ore Barza. Bătrinii le comentează cu lux — Păi, nu le supăra bunicule, dar
mai (teo de amănunte, compară toiul cu ceea cred că nu ştii lucra cu mecanismele
cc lăccau ci. Ei doi, care ani in şir
au lost specialişti fn săpaica lucră­ noastre. Uilc, la Borza, avem 40
Recent, colectivul de muncă din ca­ Făcusem o greşeală, pe care eia Intră omul In casă şi Irimite pe rilor miniere, râmjn uimiţi in lata maşini de încărcai. 13 compresoare,
drul secţiei cuploare industriale a C.S. greu s-o repar... La Barza, mi s-a altcineva. realizărilor de azi, a condiţiilor in aproape 20 locomotive. Pe vremuri,
Hunedoara a obţinut o nouă victorie : spus exact numele minerului. Eu — Alţi numesc Benea care se munceşte după cum mi-ai spus, lucraţi cu
reparaţia mijlocie a cuptorului Siemens tnsă nu l-am notat: m-am ba/.al pe — Miner la Barza ? Intr-o zi, Nicolae, minerul, a ve­ lisluul, cu trocul şi cu roaba.
Martin nr. 5 cu 27 orc mai devreme, memorie Si uite că memoria mi a — Nu. Ajutor-miner.. Poale pe nit cu o veste : In discuţie intervine şi Trotin.
timp în caic se pot elabora circa 300 jucat testa. Al i-am mai amintit doai iralclc meu îl căutaţi; el e miner — Pa, dar voi nu lucrati fn con­
— In Valea Jiului s-a înaintat în-
tone oţel Martin. că omul pe cate-l caut se numeşte la Barza. tr-o lună peste 60 m. in puf,.. diţiile In caic am lucrat eu. Zece
Rezultatul amintit a fost posibil da­ Benea, este miner la Barza şi domi­ — Si in a/ară de el, mai c vreun — Nu se poale — a sării bu­ ani am adineil In p u fu ri; zece ani
torită organizării superioare a muncii, ciliază fn satul Luncoiul de Jos, din miner Beneo in Luncoiul de Jos ? nicul
raionul Brad. E destul — mi-am zis. — inireb descurajat. de muncă in apă. Cred câ cei care
aprovizionării dîn timp şi în cantităţile Numai că m-am înşelat. “ Ro oşa-i. Uite, serie in ziar I fac 60 de metri pe lună lucrează
necesare cu materiale, desfăşurării unei — /)o — imi răspunde omul, Bu­ alllcl.
L-am întrebat pe un puşti : nicul meu, care acum c pensionar. — Cum o să meargă 60 metri ?
vii întreceri socialiste între schimburi. — Unde stă Benea ? Apoi unchiul meu, frate cu tabu, Ce, ci nu-ş tnl oameni ? Noi lucram — Pesigur, lală. Condiţiile de
Muncind cu însufleţire, schimburile — Care ? un văr al meu... Piuă nu mai vedeam in lata ochilor muncă sint dintre cele mai bune.
conduse de Ambrozie Pop, Petru Weiss — Minerul. L am rugat să nu-mi mai spună. şi lol nu reuşeam să trecem de 30 Nici n-ar puica li alllcl. Uilc, la
— Cate miner ? Precis mm sint şi alţii.. de metri. Barza s -'j u cheltuit in ultim ii patru
şi Simion Nelcga au reuşit să zidească
— Benea, cate lucrează la Barza. Aşadar, sa laccm prezentările : — Da. dar ci lucrează mecanizat,
bolta părţii superioare a cuptorului în — Sini nnil(i mineri pe caie-i Benea Niculac lui G/icorrj/ic, miner bunicule. încarcă cu sere perul, fo­ ani 33 milioane Ici pentru prolec-
numai 16 orc, faţă de 24 orc cît dura cheamă Benea I pensionar, in virslu de 85 de <mi, losesc colraq mobil.. lia muncii.
altădată această lucrare. care a lucrat 30 de ani in mină; — Cc-ai spus ? Sere per ? Coirag Se minunează bunicul $i-i pare
Paralel cu executarea reparaţiilor în- Vâzîndu-mi nedumerirea, puştiul Benea Trohn lui Niculac. miner tău că nre 85 de ani. l-a lost drog
a încercat să mu ajute. pensionar, in vîrslă de 57 de ani, mobil? V i no-li in lire băiete. Sau mineritul.. Dc-ar avea măcar cit
ti-un timp cît mai scurt, colectivul de — Eu zic să mergeţi la casele a- care a lucrai 32 de ani in mină ; nu vorbeşti de mină I
aici şi-a îndreptat atenţia şi spre recu­ cclca noi. Acolo sini cei mat mulţi Benea Nicolae lui Trolin, miner şei — Ba da. de mină vorbesc 30 de ani mai pufin s-ar prinde la
perarea a cît mai multe materiale, în i mineri Benea... de brigadă h F,.M. Barza, in virslă — înseamnă că cu nu mai ştiu întrecere cu cei tineri. Si-tir h n ă /j
posibilitate,
Cum n-jveom altă
vederea reducerii preţului de cost. r am urmat sloiul puştiului. Aici Insă, de 30 de a n i; Benea Ion lui Troliu, minerit, cu cate am luci ni 30 de să lucreze şi cit mecanismele. El
Această preocupare s-a concretizat în ajulor-minct la E.M Barza, in virs­ ne-a spus asia şi-l credem. La Barza
„la casele noi", a Hă încurcătură : lă de 24 de ani... Si asia c numai ani sub pămint
recuperarea unei cantităţi de cărămizi — II caut pe tovarăşul Benea — o ramură a familiei/.... Tînărul minei vine cu noi aiqu- am aflai că „bălrinul era mare meş­
în valoare de 70.000 lei. Din cărămida spun cu omului din poatlă. mcnlc. Si pentru că discul ia cu bu­ ter in minerii. Pe-aia l-au (inul pa­
recuperată s-au executat: în întregime — Eu sini. Bunicul se minunează nicul se prelungeşte, s-a documen­ tronii pînă la 60 de ani in mină.
înalta calificare profesională îl aju ră pe Gheorghe Ghîujdea, cxcavatorîsr — Sînicfi miner la Barza ?
cărucioarele pentru camerele de zgură. N. ANDRONACI-IE
in sectorul I al E.M. Tcliuc, să stăpi ncască cu pricepere puternicul excava­ — Nu. Sini pensionar. Am lost E de la sine infeles că In aceas- tat' cu o mul(ime de dale privind
TANIS MfHALIS tor cu cupă de 3 metri cubi. miner.*, tă iamilie se discută mult despje dezvoltarea minei şi îmbunătăţirea (Continuare în pag. 3-a)
corespondent Foto : V. ONOIU