Page 22 - 1964-06

Nr. 2936 Drumul socialismului Pog. 2

In Editura medicală a apărut:

Metodele laboratorului clinic

autori: dr. I. ALTERA$, conf. N. CAJAL, dr. I. COJOCARU, Jc S. Co. I
MOROŞAN, dr. P. DANCESCU, dr. T. 1EREM1A, dr. V. KONDl,
chim. NATALIA M1TRICA.
1136 pag. 94 lei
In lucrare sînt prezentate metodele noi, de achiziţie recentă, care trebuie
să-şi găsească o aplicare din cc în cc mai largă în laboratoarele clinice din
ţara noastră, în investigaţia biochimică, hematologică, microbiologică, inframi-
crobiologîcă. Totodată sînt prezentate scheme sincctice privind folosirea diag­
nosticului de laborator în unele boli infccţioasc.
Aeroportul internaţional Băneasa Maistru furnalisft electronic

La uzina siderurgică, lingă pupi- zitivul de calcul şi dispozitivul de T R U S T U L A U R U LU I B R A D i
Aeroportul internaţional Băneasa este avion romincsc care işi începe a nouă mele hidraulice, radişti» verifica apara­ Irul de comondă, se allă o ladă ase­ prelucrare a recomandărilor. ------------------------- --------------- -----------------------------------------------------------------------%
poarta aeriană a ţârii noastre. De aici cursă. tele de radio-cmisic, recepţie, electri­ mănătoare unui aparat de radio mai Etajul de Intrare adună fnlorma-
avioane romîncşti îţi iau zborul spre Aceleaşi momente pe care le trăiesc cienii controlează aparatele de bord vechi. Esle vorba de „Consultantul tii. le traduce „In limba maşinii" şi a n u n ţ ă
capitalele a 15 ţari din Europa, Tot cei de sus Ic simt aproape în egală mă­ şi sistemul electric al avionului. maistrului lurnalisl-2", sau, prescur­ le transmite dispozitivului de calcul,
aici sosesc din curse refulate avioane sură şi cei *<00 de muncitori, tehnicieni înainte de zbor arc loc pregătirea tai. „S. M .-2\ unde pe baza programului stabilit, că examenul de admitere pentru anul I la Şcolile î
aparţinînd unor numeroase companii şi ingineri de pe sol. Căci membrii echipajului ce urmează să plece în Aceasld maşină electronică de se efectuează opetafii aritmetice
aeriene europene. Animaţia din clădi­ echipajului avionului nu sînt singurii cursă. Pentru cunoaşterea celor mai op­ calcul indică lemperalura aerului simple — aşezarea şi citirea nume­ profesionale din Gurabarza şi Z lat na începe la
rea aeroportului este aidoma celei din- ce se ocupă de bunul mers al călătoriei time condiţii de zbor se studiază cu insullat, cantitatea de cocs. calcar relor.
tr-o marc staţie de cale ferată Zilnic, la mii de metri deasupra Pămîntului. amănunţime numeroase hărţi şi alte lu- şi Hei vechi ce trebuie introdusă In Programul de comenzi consecuti­ data de l iulie a. c. pentru următoarele meserii: :
cu cele peste 60 de avioane caic po­ De la cîtcva pupitre, care concentrea­ .crări de specialitate. Toate calculele în­ /urna/, dale necesare pentru menţi­ ve este alcătuit prin „ instruirea“ ( J
posesc aici, vin sau pleacă aproape 2.000 ză activitatea unei vaste reţele de apa­ tocmite pe baza acestui studiu se în­ nerea unui regim optim şl penlru maşinii pe baza experienţei celor — electricieni de mină;
de pasageri*. rate şi instalaţii, sînt Jirijatc toate a- scriu în jurnalul de bord. In urma a- elaborarea unei canlilâ(i cit mal mai buni maiştri turnallşii şi păstrai
Sa ne închipuim ca simeni unul din vioanele la decolare şi aterizare, se dau ccscor calcule se stabileşte înălţimea a- mori de lonlu. Recomandările se In dlsj)ozitivul de memorare — lăcătuşi mecanici montatori;
accjti pasageri. O călătorie cu unul din indicaţii în timpul executării zborului. vionului pe anumite porţiuni ale cursei, dau sub lorma unui tabel nwtema- Maşina a losl construită din se-
avioanele romîncşti, îţi dă posibilitatea Pe pupitru se află şi o hartă a ţării. Cu tico-logic, In conformitate cu com­ miconductori rezistenţi şi cu dimen­ — sudori;
să afli multe lucruri interesante......Pa­ ajutorul unor mici machete cate sînt cantitatea de combustibil şi durata zbo­ poziţia gazului din lurnal, distribu­ siuni mici. Impulsurile electrice
rului. Totodată, se analizează ultimele
sagerii cursei Bucureşti—Vicna—Ziirîeh situate pe hartă se urmăreşte zborul ţia temperaturii şi cu a/// parametri. transmise dispozitivului de calcul, — strungari în metale;
tuturor avioanelor deodată şi al fie­ informaţii privind sistemul de funcţio­ Pe tabloul de semnalizare se a- sub lor mă de combinaţii duble de
— Tans sînc invitaţi la avion*". Anun­
căruia în parte Atunci cîiul condiţiile nare a instalaţiilor pentru protecţia na­ prind, din cînd In clnd, bcculete cod: ..plus", „minus", „da“ sau „nuu, — mineri;
ţul este repetat apoi în limbile engleză,
atmosferice sînt nefavorabile şi vizi­ vigaţiei aeriene. La terminarea acestei multicolore. Linqâ fiecare dintre a- sini recepţionate de dispozitivul
franceză şi rusă. La cîtcva minute după ccslea se allă o anumilă inscripţie pentru prelucrarea recomandărilor. — mecanici de mină;
bilitatea este redusă, conducerea prin repcciţii teoretice a viitorului zbor care
aceea, avionul este gata de decolare. Din şl un aparat a cărui săgeată se de­ Acesla, ca un „ creier“ a/ maşinii
nori şi pe întuneric a aparatului este va începe peste puţin timp, echipajul — preparatori de minereuri;
turnul de comandă se aude în cabina plasează pe o scală qradală. Să pre­ efectuează analiza logică şi compa­
încreJinţată în marc parte celor de la avionului se prezintă la examenul me­ supunem că s-o aprins becule/ul cu ră semnalele receplionate cu pro­
echipajului răspunsul la permisiunea de — electricieni instalaţie lumină
raJiolocaţic. In asemenea cazuri cei de dical. Inscripţia „Să He micşorată umidi­ gramul păstrai in dispozitivul de
decolare solicitată de radiotelegrafistul tatea a e ru lu iA p a ra tu l indică ime­
sus execută doar comenzile date de pe Iată cc activitate se depune pcncru memorare. După compararea unei şi forţă. ;
de bord. „Permit decolarea'* — răsună Pămînr. IncorJarca tuturor ia sfîrşit diat cu cile procente trebuie redusă scrii de semnale, aceslea sini trans­
vocea operatorului de radîolocaţic. o singură cursa cc este anunţată lapi­ umiditatea, fală cu se aprinde un alt mise cilralorului. Aci se elaborează
abia după aterizare, cînd echipajul mai dar în mai multe limbi, la difuzoarele bcculel: „Să lie modificat regimul recomandările dale Se fac înscrieri în fiecare zi de lucru pînă la ;
Drept urmare, după parcurgerea pistei dispozitivului
arc de parcurs doar cîtcva sute de aeroportului. Nu se precupeţeşte nici de încărcare a mat erial el or„Să respectiv care transformă semnale
de rulare, motoarele avionului sînt ac­ se mai adauge cocs", cerc cu insis­ din nou in impulsuri transmise bc- 30 iunie la secretariatul şcolilor cît şi la servi- [
celerate... apoi, lin, botul, avionului metri, pe pista luminoasă. un efort pentru ca pasagerul să aibă tentă al treilea. „S.M.-2" reacţionea­ culeţclor de pe tabloul de semna­ ciile personal şi învăţămint de la exploatările: j
străpunge acrul cu viteză din cc în ce Sosit, avionul este preluat în vede­ o călătorie plăcută. ză foarte rapid la rol cc se petrece lizate.
GH. AG1U
mai marc. Teste cîtcva minute pe vastul rea pregătirii pentru zborul următor. redactor la „Agerpres" în procesul de elaborare a meta­ Maşina pooie fi instalată depatte | Barza, Zlatna, Baia de Arieş, Roşia Montană, {
ocean aerian se înscrie silueta altui Mecanicii controlează motoarele, siste­ lului. de lurnal, In cabina dispecerului, Uzina de preparare Gurabarza şi Atelierele cen- '<
Ce se allă înăuntrul lăzii miste­ care conduce simultan elaborarea
rioase ? Din ce elemente csre al­ fontei fn mal multe lurnalc trate Crişcior, între orele 7-15. j
cătuită cu ? Ca şi numeroşii săi con­ Consultantul electronic al maistru­
fraţi, maşina electronică de calcul lui jurnalist „S.M-2" u fost încercat CONDIŢII DE ÎNSCRIERE j
„S.M.-2" esle alcătuită din etajul cu succes la uzina siderurgică
de intrare, etajul de ieşire, dispo­ „F, DzerjlnsUi** din U R S S. — Vlrsio de 14-18 ani împliniri la 15 «
septembrie 1964.
Tutun denicotinizat
— Studii — diplom ă de absolvire a J
Oamenii de ştiinţă en­ cetătorii de la Academia veni mai scump dccît a 7 cla se elem entare. I
glez» au descoperit o me­ de Ştiinţe din Haga prin tutunului cultivat pînă
todă de a produce tutun grefarea aceleiaşi tulpinc acum, tutunul fără nico­
dcnicotinizat prin grefa­ pe o plantă sălbatică — tină puţind fi produs în
cantităţi nelimitate.
rea tulpinei de tutun pe stramoina (Dacura scra-
Noua metodă a trezit ŞCOALA PROFESIONALĂ DE MECANICI
tulpini de roşii tinere. monium).
un viu interes atît în
Experienţe similare au Producţia acestui nou America, cît şi în Eu­
fost efectuate şi de cer­ tip de tutun nu va re­ ropa, AGRICOLI PETREŞTI
Arcaşul lui Milduho'Maklai raionul Sebeş
Cunoscutul etnograt executate Jupi desenele fie a explodat o bom­ anunţă că se prim esc înscrieri penfru concursul de
rus Mikluho-Maklai a înseşi ale exploratorului. bă aruncată din avion
adus în Rusia din călă­ Unul Jin manechine re­ Din cauza zguduituriî adm itere în anul I pînă la dafa de 30 iunie 1964.
toriile sale în Noua Gui­ prezintă un arcaş gata puternice, coarda încinsă Concursul de admitere va avea loc între
nee o colecţie unicală să tragă. a arcului s-a rupt şi ma­
de îmbrăcăminte, arme O dată. în timpul blo­ nechinul „a tras'*. Să­ 1 — 12 iulie a. c.
şi obiecte folosite de pa- cadei Leningradului, în geata a străbătut sala şi I a înscriere, candidaţii vor prezenta
puaşi, care au fost expu­ apropierea Muzeului de s-a înfipt în uşa unui Ju- urm ătoarele a c t e :
se pe nişte manechine antropologic şi etnogra­ lap.
1. certificat de naştere (copie legalizată);
Slăbirea acuităţii vizuale 2. certificat de 7 clase (in original);
Vedere din aerogara Bâneasa
3. certificat medical;
la omul modern 4. recomandare din partea unei G. A. S

Se poate opri bătrîneţea ? sirea ochelarilor cu sticle colorate ar din regiune — cea mai apropiată.
Savanţii americani Paul K. Brown şi albastru, roşu şi galben. In total, există
George Wald, de la Universitatea Har- 100 de milioane de basconaşt şi 10 mili­ risca, în caz Je abuz, să ne readucă la
Profesorul Pullnnnn, directorul In­ rece procesul îmbăcrînirii se atribuie vard, au ajuns la concluzia îngrijorătoa­ oane de conuri. gradul de neuitate vizuală a omului pre­ I xamenele se vor ţine la nrmătoarele obiecte:
stitutului de chimic-fizici. biologică de astăzi unor modificări ale acidului nu­ re ci acuitatea vizuală a omului mo­ Prima preocupare a savanţilor amin­ istorie care trăia în cavernele întune­
(a Universitatea din Paris, a făcut o in­ cleic existent în celule, şi cea mai gravă dern slăbeşte şi oboseala ochiului de­ tiţi a fost sâ măsoare reacţiile conurilor cate. — limba romînă, scris şi oral;
teresantă comunicare în legătură cu dintre aceste modificări ar fi aceea re­ vine o boală cronică. După părerea lor luate individual, ceea cc a comportat Ochiul este Jcsigur organul care obo­
posibilitatea folosirii unui stabilizator feritoare la unicul electron dintr-un există trei cauze esenţiale ale acestei foarte multe dificultăţi MăsurmJ cu seşte cel mai repede. De exemplu, în — matematică, scris şi oral.
electronic pentru a se onri vîrsta în loc atom de hidrogen aflat în catcna aci­ situaţii: automobilul, ochelarii cu lenti­ precizie reacţiile retinei faţă de o în­ urma unei lungi călătorii cu automobi­
şi a întîr/.ia apariţia bătrîncţii. El a dului nucleic. Se presupune câ depla­ le colorate şi lumina artificială. treagă gamă de excitaţii luminoase, cer­ lul în timpul nopţii, este uşor de con­ Se primesc tineri în vîrstâ de 14-17 ani.
arătat că cu ajutorul unui stabiliza­ sarea atomului de hidrogen care se află Ochiul funcţionează ca un aparat de cetătorii americani au constatat că o statat că vederea devine ncprecisă. Ima­
tor electronic, folosit în America, într-o (a jumătatea catcnci stă la baza unei fotografiat sau o cameră de televiziu­ lumină intensă îndreptată mult timp ginile se estompează şi şoseaua parc că
experienţă pe şoareci, s-a reuşit sâ se ne Retina care căptuşeşte fundul glo­ asupra retinei provoacă leziuni grave se îngustează. Celulele retiniene devin Durata de şcolarizare este de 3 ani.
prelungească viaţa acestor animale de seriî de ruperi ale echilibrului, care se bului ocular şi care ar putea fi asemui­ conurilor. Acesta este un inconvenient Jin cc în ce mai puţin sensibile, deoa­
la 14 la 18 luni. Stabilizatorul electro­ traduc apoi prin alterările caracteristi­ tă cu pelicula sensibilă, comportă o de care suferi îndeosebi automobilişciî, rece sînt supuse unei prea mari încor­ Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul
nic ar acţiona în sens favorabil, deoa­ ce bătrîncţiî. cînd conduc în amurg, cînd lazclc soa­ dări. Ele nu mai transmit creierului de- şcolii din Petreşti, strada 30 decembrie nr. 545.
infinitate de celule minuscule de cap­
tare. Acestea reacţionează la lumină, la relui lovesc direct ochiul. Razele in­ cît impulsuri nervoase slabe, insuficien­ telefon 10.
fluenţează astfel purpura retiniana, care te pentru a declanşa reflexe normale.
culori, şi transmit impresiile vizuale Proiectarea repetată în faţa conducăto­
sub formă de impulsuri electrice pînă este parţial distrusă. Or, purpura reti­
O ce re m o n ie origin ală la creier. Aceste celule sînc foarte sen­ niana serveşte tocmai ca să vedem clar rilor auto a luminii farurilor automo-
biliştilor cu care se întîlncsc nu face
sibile şi mecanismul lor Jc funcţionare în timpul perioadei crepusculare şi noc­ dccît să agraveze această stare. Pentru
turne. AşaJar, ar fi de dorit ca auto-
fn fiecare an in mai cepui fa 22 ma> Iu Lan- numărate ori prin flă­ se poare deteriora cînd lumina este prea mobiliştii să se apere purtînd ochelari recuperarea în întregime a acuităţii vi­ Crescători de animale !
multe localităţi din nor­ gada Un grup de pai­ cări. După un prim puternică sau, dimpotrivă, cînd nu exi­ zuale, Jupă cc lî s-au proiectat faru­
dul Greciei are loc o sprezece anasienatcs dans, anastenares merg stă destulă lumină. Celulele sînt în for­ cu sticle colorate care ai* atenua acţiu­ rile în ochi, conducătorii auro au ne­ PRIN CONTRACTAREA DE ANI­
Acesta
nea luminii solare în amurg
ceremonie otiginală. bărbaţi şi lemei, au să viziteze casete din mă de bastoiuşc sau de conuri- şi sînt este fără îndoială unul dintre* cazurile voie de o perioadă mcrgînd de la 1—2 MALE CU STATUL, VA PUTEŢI SPO­
direct legate de nervul optic. „Bastn-
Esle vorba de anaste- dansat cu picioarele sal. Sătenii li invită să naşelc" ne permit să deosebim albul de cînd ochelarii cu sticle colorate sînt în- secunde pînă la 6—8 secunde, în care RI VENITURILE CA URMARE A PRE-
naria, dansul cu picioa­ goale pe jăratec, In su­ se ospăteze, apoi dun- negru. In ceea ce priveşte „conurile", cr-adcvâr utili. Dimpotrivă, se pare câ răstimp sînt literalmente orbiţi. Acea­ JURILOR MARI Şl A ALTOR AVAN-
rele goale pe cărbuni q- netul unei lire. Dansa­ su/ este reluat. ele se împart în trei categorii, fiecare există inconveniente serioase în a pur­ sta implică un pericol grav din punct TAJE ACORDATE.
prinşi, un obicei care torii au mişcări Ireneii- La cctcmomu de ia sensibilă la trei culori fundamentale : ta potrivit modei ochelari cu sticle de de vedere al securităţii, dacă ţinem sca­ OFICIILE RAIONALE f.R.I.C.,
îşi trage originea din ce. et sur peste Pucuri culoare închisă. Purtînd aceşti ochelari ma că la viteza de 60 km pe oră, se PRIN ACHIZITORII COMUNALI. ÎNCHEIE CONTRACTE PENTRU TOA­
Lungăda sînt prezenţi într-o cameră sau în aer liber, într-o zi străbate, „în stare de orbire" (în de­
cultul antic al lui Dio- şi merg pe cărbunii u- mii de tui Işti străini, Sondă fotografică fără soare, acuitatea vizuală scade trep­ curs de 6—8 secunde) între 100 şi 130 TE SPECIILE Şl CATEGORIILE DE ANIMALE, IA PREŢURI DIFERENŢIA­
nisos şi al lui Dacchus. prinşi pi nu cînd lă.ate- tat. După părerea cercetătorilor, folo­ metri. TE IN RAPORT DE GREUTATEA Şl CALITATEA ANIMALELOR PREDATE
Cultul, practicat fn spe­ cul se translormă in dansul pe jăratec Iţind introdusă in cord
cial In Tracia, se păs­ cenuşă. In timpul dan­ iilmut şi televizai de La clinica Universităţii din Harvard I Pentru tineretul bovin
echipe sosite din străi­
trează şi azi. sului unii (in in miini 5.-a reuşit pentru prima oară să se in­
icoane, u liii batiste nătate special pentru a- troducă o sondă fotografică într-o ini­
Anastenares, un grup ceasla Inamic de în­ mă vie fără intervenţie chirurgicală.
de bărbaţi şi le met. ca­ albe. Toţi scot strigăte ceperea dansului şi u Imaginile obţinute de către colabora­ Greutatea animalelor Colitotea Preţ lei
scurte guturale. Potri­ la predare la predare per kg. viu
re practică acest dans. mersului pe jututec, se torii cardiologului Walter Gamble, de
aparţin unui lei de sec­ vit martoti/or oculari, laie cu un topor spe­ la această clinică — arată contracţiile
te cu acelaşi nume con­ pe picioarele acestor cial, fn chip simbolic, regulate ale valvelor şi muşchilor car­ a — pesfe 4 0 0 kg. viu i 9 ,8 0
duse de un arliianaslc- originali dansatori nu un miel împodobii cu diaci ai unui cîitte perfect sănătos. Mi- n 9 ,3 0
nares. Ceremonia du­ se, vede nici o urmă lă­ llo ti şi panglici, carnea crocamcra folosita pentru experienţele i 9 .3 0
rează mai multe zile. sată de toc... lui fiind împărţită fa­ asupra unei inimi vii este introdusă în b — înfre 321 — 4 0 0 kg, viu
Anul acesta ea a în­ Dansatorii trec de ne­ miliilor de anastenares. interiorul chiar al muşchiului prin in­ n 8 .3 0
termediul arterei carotide.
c — înfre 221 — 320 kg. viu i 9
li 8 ,4 0
ŞTIINŢA Şl CHELIREA d — înfre 1 5 1 -2 2 0 kg. viu i 8
ii 7,5 0
s Primul document scris de medicină,
i 140.000, roşcovanii circa 90.0C0 iar cei Toţi bărbaţii încep cu timpul să ţ
i aşa-zîsul „Papirus al lui lbcrs", care bruneţi circa 1I0.0C0.
» datează de acum 4.0C0 de ani, conţi­ chelească, deşi unii îmbătrîncsc fără Pentru porcine
i Pârul creşte foarte repede, cu 12,5 să aibă o chelie pronunţată. S-a sta­
ne o reţetă împotriva cheliţii. Din mm pe lună. In Jccursul vieţii, dacă
i păcate acest medicament străvechi s-a bilit că la fiecare 5 locuitori din Cau-
i omul nu cheleşte şi nu se tunde, greu­ c.rz, Jc pildă, doi chelesc foarte de — porci de carne 9 lei kg viu
* dovedit tot atît de „util", ca şi ma­ tatea părului poate ajunge la 7 kg. vreme — la vîrsta de 30 de ani. Ase­
» joritatea preparatelor moderne. Dacă — porci de grăsim e 9,50 H
i Este interesant faptul că părul creş­ menea cazuri de chclirc pot fi întîl- «•
i Jonţi să-j încercaţi pe chelia dv iată te periodic, 4—5 ani, apoi intră în nite şi la unele femei La acestea, că­
l formula: „Luaţi părţi egale de un­
% faza Je repaus care durează trei luni, derea trecătoare a părului se observă Pentru oi
i tură de leu, crocodil, gîscă, şarpe şi după care începe să cadă, ccdind lo­ de cele mai deseori spre sfîrşitul gra­
\ cerb şi o aplicaţi pe chelie!" Desigur cul unor fire cu totul noi. De obi­
i vidităţii, după naştere şi în perioada — califafea l-a 5,50 lei
i că după acest tratament (dacă veţi cei, 90 la sută din pâr se află în fază menopauzei. In majoritatea cazurilor kg v‘u
i reuşi să găsiţi toate unturile prescri­ de creştere, iar 10 la sută în stare de
i părul căzut se reface, astfel îneît nu­ — califafea ll-a 4,5 0 *f n II
i se) veţi avea tot atîta păr cît are repaus. mărul femeilor chele este foarte mic.
• şarpele sau crocodilul. In mod normal, prin pieptănat,
t Printre cauzele chcliiii, medicina ci­ LA ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR PRODUCĂTORII PRIMESC PRIN
» Deşi oamenii au cheltuit mulţi bani spălat şi periat se pierd 25—100 de tează diverse boli infccţioasc, alcoolis­ BANCA DE STAT AVANSURI FARA DOBINDA, PINA LA 45% DIN
i pe mîi Je reţete împotriva alopccici lire pe zi. Această pierdere este recu­ mul, întînJerea puternică a pârului VALOAREA ANIMALULUI CONTRA CTAT.
1 (numele ştiinţific al procesului de perată, deoarece cresc mereu fire noi. (ca urmare a folosirii cu violenţă a
cholire), în decursul celor 40 de se­ Raportul dintre căderea şi creşterea pieptenului ctc), frccţiilc prea dese. PENTRU TINERETUL BOVIN PREDAT IN GREUTATE DE PESTE
S
ţ cole s-a constatat că toate medicamen­ firelor Jc păr diferă de la om la om: In cazurile de chclirc incipientă, este 150 KG. IN PERIOADA 1 IANUARI E - 30 APRILIE. PRODUCĂTORII
s tele respective au un element comun: cînd un om pierde în permanenţă Ioane importantă stabilirea urgentă a
s BENEFICIAZĂ DE O MAJORARE D E PREŢ (CITE 0,50 LEI KG. VIU).
i nu duc la creşterea părului. multe lire, el începe să chelească. diagnosticului pentru a se împiedica
I Sute de ani, pârul a fose considerat Ce tulbură acest echilibru? căderea mai departe a părului. PENTRU PORCII PREDAŢI LA GREUTATEA MINIMA DE 90 KG.
ţ Şl FESTE ACEASTA GREUTATE, IN PERIOADA 1 MARTIE - 30 APRI-
i ca o substanţă alcătuită din carbon Şeful serviciului dermatologic din Medicii sfătuiesc pe oameni să nu
50 la sută, oxigen 21 la sută, nitro­ H.U.A., dr. Van Skot, care exprimă fie prea îngrijoraţi de căderea păru­ LIE. PRODUCĂTORII BENEFICIAZĂ DE O MAJORARE DE PREŢ DE
gen la sută, hidrogen <>,7 la sută părerea majorităţii dermatologilor de lui. Teama exagerată că vor avea CITE 1 LEI KG. VIU.
şi o mică cantitate de suit. Asta/i, se vază contemporani, consideră că de chelie prtAoaea o cădere şi mai in­ PENTRU LĂMURIRI IN LEGA- I
> ştie insa ca pârul este o formaţ e cele mai deseori chclirca este determi­ ternă a părului. .URA CU CONTRACTAREA, ADRE
s moartă compusă în general din che- nau de următorii 3 factori: sexul, vîr­
j De obicei, un om poate sâ piardă .AŢI-VA ACHIZITORILOR COMU­
I ratină. sta şi creditarea. „Nu putem face ni­ pînă la 30—33 la sură din firele de NALI SAU OFICIILOR RAIONALE
1 Capul unui aJult arc circa 120 000 mic pentru a elimina aceşti factori",
I păr fără ca la început acest lucru să Werner AnJcrcgg din Nesslan (Elveţia) a construit un ceas astronomic DE CONTRACTARE Şl ACHIZIŢII
ţ de fire Je pâr; blonzii — circa spune Jr. Van Skot. fie vizibil.
1 cu patru caJranc caic arată timpul, bolta cerească, Luna şi Soarele in tim­ DE ANIMALE.
pul anului,