Page 23 - 1964-06

Nf. 2936 Drumul socialismului Pog. 3

DIN SĂLILE
B E N E S T î I

TRIBUNALELOR
I
____ (Urmare din pag. I-a) plată ; în total 500 dc Ici pe lună. să incrusteze anul construcţiei. Bit
La moara din Ui a Adică asta scria pe statul de plată. nicul s-a opus insă :
AUlel l-ar li doi alară mult mat Acasă nu duceam nimic, pcnlru câ — Nu, nu trebuie Dacă ai li după
La moara din Ilia funcţiona ca devreme, aşa cum au făcut cu mulfi nu pul cam acoperi datoria la ma­ mine, aş pune acolo in şosea, la
morar Diontsie Aloxoi. Lipsit dc con­ alţii /“. gazinul societăţii „Mica"... Ştiţi cum Intrarea în comuna, o tablă mare
trol, el a încercat să profite de acest era cu magazinul acesta ?... Nu ?... roşie pe care aş scrie cu a lb :
lucru şi a început ş.Vşi creeze venituri Zi de salariu Uilc-aşu: Societatea „M icu“, căreia „A ici toate casele s-au ridica/ In
ilicite. Din măciniş îşi crea plusuri de ii aparţineau minele dc uur din anii noştri“
făină pe care le vindea apoi la diferiţi Inlîmplnrea a făcui sa-i vizitez pe munţii Apuseni, avea un magazin Cu această lo rinu/ă n-a lost dc
cetăţeni. Dar, vorba proverbului „ul­ Beneşti in zi de salariu. N icolac al cu diverse produse. M inerii puteau acord <Utl său, T ro lin :
ciorul nu merge dc multe ori la apă". lui Trolin. cel care-i şcl de brir/a- lua de aici pe datorie, 'La salariu sc — D'tcă-i aşa, ar trebui cu. fiecare
Dionisic Alcxoi a fost prins dc orga­ dă, a venii acasă cu 2.200 de ici, reţinea datoria. Dar niciodată nu comună s'j-şi pună o asemenea ta­
nele dc miliţie în vreme ce transporta /ratele Iut cu 2000.. Cei doi pen­ reuşeai să plăteşti lot, aşa câ nu blă. Ţara întreagă s-a construit din
un camion de făină dc grîu şi po­ sionari au şl ei, laolaltă, pensie lu­ temelii...
rumb pe care i-o vîndu-sc cetăţeanului nară de 2.000 Ici. Socotiii şi dum­ ieşeul din datorie toată \ iaţa. Cum Si n-au mai pus anul construcţiei
Gh. C. Cerîndu-i actele necesare pen­ neavoastră : această ramură a fa­ s-ar zice, paltonul le avea la mină Nici la prima casă. nici la a doua.
tru transportul fainii, D. Alcxoi a fost m iliei are un venit lunar dc peste Nici prea multe produse ntr-f/ dădea Si s-au hoturil să nu-l pună nici Io
nevoit să-şi recunoască fapta. 6 000 dc lei. fiindcă ştia cu nu Ic poţi plăti.. Cu a treia casă, unde o să stea mezinul
Trimis în faţa Tribunalului popular De asta nu pot mira pe nimeni ce mai răminea nu puteai tace mal lam llici. Ion, ajutorul dc miner. In
din llia el a fose condamnat la 6 luni cheltuielile casei: schimb toii au lost de acord să de­
închisoare corccţională. nimic. Gindiţi-vă şi dttmnetn oasltă:
— Ani cumpăra* de curînd mo­ hi log ramul dc pi inc costa vreo j moleze cămăruţa în care nu copilă­
bilă de 7.000 Ici — ne spune Bcnca iei... rit cele trei genrraţii dc mineri..,
Cîştigitri necinstite Nicolae lui Trolin. Acum am con­ ic
tractat modernizarea casei; mă costă Anul construcţiei?... Aceştia sini Zineştii — trei gene­
Octav Petica lucra în calitate dc şef 7.000 de lei. Dar pină la 23 August
dc echipă instalatori la T.C.M.M. Te- Nu nici'! raţii de mineri. Dar v-um prezentat
La examen. Studentul Pavcl Luculcscu din anul I-minc îşi susţine proba practică în laboratorul de minera­ liuc. Intr-una din zile s-a prezentat la lini Iau şi televizor /... doar ciţivo. In Luncoiul de Jos sini
Se obişnuieşte la sate să se scrie
logic şi pctrografic de la Institutul de mine din Petroşani. şeful dc şantier cu foile de lucru pen­ De la Bene a Trolin culegem ima­ pe faţada ticcărci casc anul con­ mulţi mineri pentru cate adevărata
tru semnat. După verificarea lor minu­ ginea unei zile de salariu din 1938: strucţiei. Cind Beneştii au lacul pri­ viaţă de o/n a început, aşa cum
ţioasă, şeful dc şantier Ic-a semnat, ur- — Luam 300 de Ici avans şi 200
mînd să sc facă plata. In drumul de la ma lor casă nouă, zidarii au vrut zice bultinul miner „in anii noştri",
biroul şefului de şantier la contabilitate,
Să construim mai lui Octav Petica i s-a părut că suma
cîştigului sc poate rotunji în mod frau­
dulos. Şi atunci a adăugat înaintea ci­
Victorie la cota -{- 90 m. frelor din foile dc plată cifra 1. Deo­ F I LMELE S AP T A M I N I I
dată venitul urma să crească cu 3.186
lei. Dar fapta-i necinstită a fost desco­
unedoara. In dreptul noii oţe- tă cu succes la înălţarea blocurilor qă, pe Irig sau vreme bună. tnlrun- perită.
H fării se j'na//<i acum zvcllă si- turn. Avantajul era evident. înlo­ tind ploile reci de primăvară, au Drept răsplată, Tribunalul popular A notim puri Intre m aluri
ludo cenuşie a celui mai tinâr vlăs­ cuind colraqul paşilor prin cel ac- continuat sd lucreze cu acelaşi ritm. din oraşul Hunedoara l-a condamnat
tar al cetăţii de metal — coşul de tioi>ct cu verinc se elimina o can­ Spontan s-a născut o adevărată în­ la 1 an închisoare corccţională.
lum de la cuptorul nr. 7 L iilu l ra­ titate marc de schele costisitoare, trecere intre betonlşlii de pe plat­
pid prucurqe cu repeziciune cei 90 se înregistra o viteză de avansare forma superioară şi zidarii şamo-
de metri al noii „ lum inări“ Intnc- de 3 m l in două zile, fală de 2 m lori. cate, cu 4 metr/ mai jos, căp­ Neglijenţa se pedepseşte
dorenc. Alaiuri, rezemat de o balus­ In trei zile, după vechiul procedeu. tuşeau coşul. Din această vie între­
tradă, loun Buclt, şeful brigăzii com­ Această metodă dădea curaj şi cere avea sd clştige Întreaga b/i* Deseori Martin Miron, care era sa­
plexe care a executat coşul pliveş­ lui fnan Bucii, constructor încercat, qartă... lariat al întreprinderii dc gospodărie
te depărtările. La apropierea noas­ experimentat In construirea unor Ziua de 8 maţ 1964. Graficul de orăşenească din lirad şi îndeplinea func­
tră. mai mult ca pentru sine. începu astfel de obiective. Metoda s-a dis­ execuţie n-a mai Unul pas cu en­ ţia dc magazionicr, venea la serviciu
să vorbească : cutat şi paradlscutat. S-a ajuns la tuziasmul, cu munca oamenilor din în stare dc ebrietate. Alteori pleca din
— S-a terminat şi ăsta Vom Jn- o înţelegere deplină Se vn acţiona brigada lui Bucii. In acea zi s-a magazie lăsîml lucrurile baltă sau eli­
r.euc o nouă luptă pentru cucerirea cu a/utorul cotragu/ui qlisant In­ turnat ultim ul mc. de beton la cel bera materiale fără forme legale. Deşi
înălţimilor. Sl nu-i deloc uşoară tr-o dimineaţă de martie, loan Bucii mai tinăr „ plăinin" al oţelăncî noi. i s-a atras atenţia el a continuat să facă
r>ar e plină de satisiacţie. De cile înarmat cu planuri şi schiţe, s-a în­ Era ultima noapte, şi cert de-a 43-a,
ori arborez drapelul pe inăltim ile dreptat spre noul lui loc de muncă. citul constructorii puteau să mai la fel.
durate cu palmele noastte simt o L-au intlm plnal doar mustăţile lic- admire consiclalia terestră de lu­ La un inventar s-a găsit că din ges­
satisiaclie qreu de împărtăşit.. tului-belOn din lundaţh abia scoa­ mini a Hunedoarei. tiune îi lipseau diferite materiale în va­
P * ra la început de an Se căuta să la suprafaţă şi perspectiva mon­ V una moi a găsit brigada lui loare dc 4.023 lei, sumă cu care păgu­
o nouă solufic de mare pro­ tării colraqului. Au urmai cilcva ^ loan Buclt iarăşi la datorie. bise întreprinderea.
ductivitate pentru construirea coşu­ zile de muncă încordată... 26 mar­ Oamenii muncesc acum cu şi mai Pentru neglijenţă în timpul servi­ Noua producţie a studioului cinematografic „Bucureşti4*, Filmul „Intre maluri" este o producţie a studiourilor
lui Cea veche, nu mai salislăcca tie. Colraqul metalic, Incinqind ca multă abnegaţie la construcţia co­ ciului, Tribunalul popular raional Brad „Anotimpuri", este un film dc introspecţie, ce pătrunde poloneze. Acţiunea se desfăşoară în zilele noastre, într-un
exlqcnlelc. La îndrumarea organi­ un brlu conturul coşului, a înce­ şului de lum de la cuptorul nr. 3. l-a condamnat pe Martin Miron la o cu multă fineţe în sufletul unor oameni dc vîrstc diferite. sat pescăresc din Polonia.
zaţiei de partid, oamenii au început put ascensiunea spre înălţimi. Pă­ Cu toţii vor ca în preajma marii lună închisoare corccţională. Este un poem despre viaţa cotidiană, despre muncă şi Magda, fetiţa unui pescar, grav rănită de fratele cî, tre­
si) se trăminte. Aşa s-a ufuns la răsind cota zero, oamenii de pe cele sărbători din august şuvoiul incan­ şi dragoste. buie urgent dusă pc malul celălalt al golfului, pentru a fi
Ideea folosirii colraqului glisant, ac­ două platforme au început urcarea descent de metal să izbucnească cu Scenariul şi regia aparţin lui Savel Stiopul. In rolurile văzută dc un medic. Din nepăsare, un vilegiaturist, sin­
ţionat cu vciinc — metodă iolosi- intr-un iureş nestăvilit spre punctul putere din noile agregaic hunedo- Furt din avutul altora principale mtilniin pe apreciaţii actori Ştefan Braborescu,
terminus. Cu toţii erau animali de renc. Nu-i mai desparte mult şi pa­ Tanţi Cutava-liarozzi, Dana Comnea, Mircca Athanasiu, gurul care avea o barcă cu motor, refuză s-o pună la dis­
o singură dorinţă: sd scurteze tim ­ norama splendidă a Hunedoarei, Lui victor Băduicâ îi venea greu să Eugenia Popovici cît şi pe micuţa Luminiţa Zaharia. poziţia celor ce i-o solicită. Dc aici, urmările grave, ce sc
pul de execuţie la jumătate faţă de utit de familiară acestor temerari sc încadreze undeva pentru a lucra în abat asupra fetiţei.
constructori, se va arăta iarăşi. De mod cinstit, astfel îneît să trăiască ome­ Noul film romînesc „Anotimpuri" este o realizare plină
prevederi. Răspunv.lnd acestei do- Filmul poate fi vizionat la cinematograful „Arta" între
data asia mai completă, mal in i­ neşte. Dc aceea ducea o viaţa trîiulavâ. dc poezie şi sensibilitate. Rulează la cinematograful „Pa­
tln[c, Ghcoiqhc Vâcuţ. lancu Tu- moasă... Dar, pentru aceasta avea nevoie dc bani. tria" între 11-14 iunie a.c. 11-14 Iunie a.c.
dor, Nlcotae Stăncilă, Savu Preda GAFTONIF. STAN Aceştia îi realiza introdueîndu-sc în ca­
Nlcolae Ciobotaru. Coslachc Durln- corespondent sele diferiţilor cetăţeni din oraşul Hu­
nedoara şi în lipsa lor fura bani şi obi­
ecte. In felul acesta a furat încr-0 pe­ Zile de fior şi rîs Kaloiari
rioadă scurtă peste 9000 lei.
Organele dc miliţie l-au descoperit şi
C u m p re g ă tiţi re c o ftă riîe ? trimis în faţa instanţei spre a-ţi primi
răsplata. Pentru furt din avutul altora,
(Urmare din pag. 1-a) bune condiţiuni, vom transporta la baza Victor Băduică a fost condamnat la 2
de recepţie numai cereale de pe tarla­ ani închisoare corccţională. Timp sufi­
de recoltare, de pe acum vom organi­ lele unde boabele acestora au o umidi­
za munca în aţa fel îneît transportul cient pentru a se convinge că numai
cerealelor contractate si a celor pe care tate corespunzătoare. Dispunem de mij­ munca cinstită îi asigură un trai liniştit.
trebuie să Ic predam în contul munci­ loace de transport suficiente, ceea ce
lor S.M.T. să se facă direct din cîmn. ne va permite să executăm aceste lu­
In scopul îndeplinirii acestei sarcini în crări într-un timp cît nui scurt. Aloi consîrucjîî
— -------------------- ★ * * ------------------------- zoolehnice
Din cele relatate rezulta câ în aceste zile se lucrează din plin pentru asi­ In vederea dezvoltării creşterii
gurarea bunei desfăşurări a campaniei de vară. Este necesar însă ca ritmul animalelor, colectiviştii din Săla­
pregătirilor să se intensifice în toate unităţile agricole din regiunea noastră, şul Superiot, raionul Huleq, acordă
mai ales în S.M.T. şi G.A.S. unde mai sînt încă de reparat utilaje agricole. o alcnlic deosebită ridicării unor
Trebuie procuraţi sau confecţionaţi sacii necesari, saltelele pentru pleavă, co­ noi construcţii zootehnice. De c-
lectoarele pentru paie şi altele. xemplu, zilele trecute s-a terminat
O deosebită atenţie trebuie acordată instruirii mecanizatorilor pentru a construirea unei maternităţi pen­ După „Vîrsta dc aur a comediei* şi „Cind comedia era Filmul istoric în culori „Kaloian*, realizat dc studiourile
cunoaşte temeinic reglarea şi exploatarea corectă a utilajelor cu care se va iţa scroale cu o capacitate dc .60 rege", regizorul american Youngson a realizat un nou film bulgare, ne introduce în atmosfera anilor domniei ţarului
lucra în campania de vară. Pregătirile ce sc fac în S.M.T. impun ca pe lîngâ de capele. La realizarea aceshu montat din comorile inepuizabile ale epocii filmului mut. Kaloian, redînd o pagină dramatică dar încununată dc mari
cele arătate, atelierele mobile să fie dotate cu toate cele necesare. La brigăzi obiectiv zootehnic au muncii nu­ Filmul „Zile dc fior şi rîs" ne prilejuieşte întîlnirca cu succese din istoria statului bulgar.
tiebuie sa sc facă plinul rezervoarelor Cl( carbunmţi şi lubrifianţi, să se asigure meroşi colectivişti printre care a- Mack Scnnett, de astă dară actor, înconjurat de frumuse­ Secvenţele filmului redau scene dc un puternic dramatism
piesele dc schimb necesare etc. mintim pe : Aurel liirsescu, Gheor­ ţile în costume dc baie ale anului 1910, cu Charlic Cha- din zilele zbuciumate de la sfîrşicul secolului a( XVII-lca,
qhc Mc//fă, Ion Gabor, lancu Shbu,
Specialiştilor din G.A.S. şi G.A.C. Ic revine în această perioadă sarcina de plin, care în decurs dc doua comedii face tranziţia dc la cînd la hotarele statului bulgar sc aude zănganitui arme­
Petru Antal şi alţii.
a urmări in permanenţă stadiul de vegetaţie al culturilor dc cereale păioasc şi rîs la fiorul de groază. lor cavalerilor teutoni, ce trec totul prin foc şi sabie.
de a indica momentul începerii recoltă i ilor. ANDREI NASTASE Filmul rulează la cinematograful „Arca“ între 8-10 iunie. Filmul rulează la cinematograful „Patria între 8-10 iunie,
ALT ÎNFLORIT SALCÎM1L.» corespondent

poate spune că (oaie disciplinele ma­ 37 1 1 3. spaţiul parcurs de sunet Intr-o
tematice folosesc cunoştinţele de fi­ din arauli ?l “uT d in secundă este de 340 m. şl câ sunetul
zică pentru a le face elevilor cit mai 7 se mişcă uniform.
accesibile unele noţiuni ce par prea argintul din aliaj cintăicsc kg O dată aceste lucruri amintite ele­
abstracte. vilor, punerea problemei în ecuaţie
De exemplu, la matematică chiar nu mai prezintă o greutate aşa de
— Cu valoarea acestei mărimi şi mă. Odată ajunşi în acest stadiu de pe R, ne punem întrebarea „ce for­ astfel : considerăm un corp M carc- din c lasa a IV-a elevii rezolvă proble­ —q- din aramă şl — ~ din argintul din mare.
cu altă data cunoscut 'din problemă, rezolvare a problemei, continuiim mule învăţate leagă rezistenţa R a >e mişcă rectiliniu şi uniform. La un me de mişcare folosind noţiuni de 37 Notînd cu x numărul metrilor care
în cazul nostru m =- 00 kg., căutăm calculele în ordine inversă si dăm conductorului de alte mărimi necu­ moment dat viteza acestui corp se fizică ca : spaţiu, viteză şi timp — aliaj clntârcsc ^ jk g reprezintă adlnoimea puţului cu ti nu­
să vedem, pe baza formulelor învă­ peste valoarea mări mei cerută de obţine mâsurind spaţiul parcurs în cu toate câ ei nu învaţă fizică, însă mărul secundelor ce au trecut pînă
ţate, dacă nu le putem lega de o altă problemă. noscute ?“. „l" unităţi de timp şi impărţindu-l sînt familiarizaţi cu aceste noţiuni piatra a lovit fundul puţului şi cu
Răspuns: legea lui Ohm exprimată
mărime necunoscută. Avem masa Urmează un ex piu de felul cum prin relaţia : la t, adică : v — s : t. din viaţa de toate zilele. Ele ajută — din aromă şi din argintul din
unui corp şî acceleraţia pe care o sc aplicii metoda analizei în rezolva­ După aceasta, presupunem că avem elevilor să capete deprinderi prac­ ti timpul cit i-a trebuit sunetului să
forţă o imprimă acestui corp. In vir­ rea problemelor de fizică. i ^ - V - un mobil M care nu se mişcă uni­ tice pentru folosirea dependenţei aliaj clntărcsc -r kg ajungă pinâ afară, relaţiile ce Ic pu­
tutea legii fundamentale a dinami­ Problemă. Ce secţiune trebuie să R form pe o dreaptă şi că mişcarea sa proporţionale dintre mărimi, a de­ tem stabili sînt:
pendenţei cel mai des întîlnitâ în
cii, cele două mărimi de mal sus se aibă un conductor de cupru lung de se exprimă printr-o funcţie de timp. activitatea practică a oamenilor.
leagă de forţă prin următoarea re­ 100 m., pentru ca la capetele lui să Din această ecuaţie scoatem valoa­ adică : s = f (t). Vrem să vedem ce De asemenea. în culegeri de pro­
laţie : rea lui ft : se înţelege în acest caz prin viteza ( U iu 7 * " ar,mi • • ; H k* AS * * V t l «ie undei
se obţină o cădere de tensiune do bleme pentru scoli pedagogice, gă­ 37 1
F = m a. 2,4 volţi, intensitatea curentului fi­ mobilului la un moment dat. Dis­ sim probleme de aritmetică care fo­
ind de 5 amperi ? tanţa parcursă de mobil între două losesc cunoştinţe de fizică, ca de “ 240 — 720 kK
Mărimea necunoscută în această momente to şi tj este : f (t|) — f Oo) exemplu :
relaţie este F, iar valoarea ei o pu­ Rezolvare : Inceretnd să calculăm-valoarea lui care se mai numeşte şi creşterea spa­ — Un aliaj de aramă şi argint în — din aramă . ; ; ; , kg i j ♦ t i » t
tem calcula, deoarece cunoaştem va­ — Ne punem întrebarea — „ce se R, cu ajutorul datelor din problemă ţiului, iar diferenţa tj—to se numeşte 13 00
lorile celorlalte două mărimi de care cere să găsim in problemă ?**. observăm câ sc poate, deoarece creşterea timpului de la to la t|. aer cântăreşte I v/^' lcg iar în apă cu 1, adică cantitatea dc aramă înlocuind pe ti şi 12 în egalitatea
se leagă, deci : U = 2,4 volţi, iar 1 = 5 amperi, ded: Acuma, dacă luăm citul dintre Jv de mai sus cu valorile lor, obţinem
— Răspuns : — se cere sâ se afle 7 oo ;
secţiunea pc care trebuie să o aibă _ u 7,4 creşterea spaţiului şi a timpului, ob­ Ţ~kg mai puţin dceît in aer. Cită clin aliaj kg kg ecuaţia problemei :
^ £ * 60- Tţ ^ JC.7m ţ 5 au un conductor... K * • — j---“ •— - 0.48 ohmi ţinem viteza medie, adică :
— Întrebare: — „ce formule învă­ aramă şl cît argint conţine aliajul, Argintul din aliaj eîntăreşic:
F * ^ 2 .7 2 S f ţate pot lega secţiunea unui con­ Conlinuînd calculele în ordine in­ clacă 20 g de argint eîntărese în apă
ductor de alte mărimi ?*'. versă putem calcula pe s, adică : 18 g , iar vin kg. de aramă cântăreşte 13 1 31
R
Dar valoarea acestei mărimi necu­ — Răspuns : — o formulă care ex­ Pentru ca această viteză medie să în apă “ kg ? 1 *24 8 m '24 12 Prin ridicare la pătrat obţinem ur­
noscute este chiar valoarea mărimii primă că rezistenţa unui conductor 0,01*75 - 10O exprime cît mai aproape de realita­ mătoarea ecuaţie de gradul doi :
necunoscute cerute de problemă, variază proporţional eu lungimea — te viteza pe care o are mobilul in Problema are un caracter practic La algebră intilnim, de asemenea,
folosesc
numeroase probleme care
deci soluţia problemei. conductorului şi invers proporţional momentul *to, trebuie ca diferenţa şi înainte de-a o rezolva elevii îşi cunoştinţe de fizică, de exemplu :
Metoda analizei în rezolvarea pro­ eu secţiunea lui, adică : care reprezintă soluţia problemei t| — 10 să fie clin ee în ce mai mică. amintesc definiţia aliajului, legea lui t 'i
blemelor dc fizică constă î.i a pleca date. cu alte cuvinte sîntem conduşi sâ Arhimede şi ce se înţelege prin den­ — Să sc calculeze cât de mare este T CO
de la întrebarea problemei. Pe mă­ e In lecţiile de matematică, corelaţia calculăm limita vitezei medii cind sitatea unui corp. Aminiindu-se adinlimea unui puţ, ştiind că de !a
rimea a cărei valoare problema cere 9, i u ? * ? dintre această disciplină şi fizică se aceste lucruri, analiza problemei de­ momentul căderii unei pietre în acel
să o aflăm, căutăm să o legăm de t b) poate realiza în două fe lu ri: l 1 to , aJicâ puţ şi pînă Ia momentul auzirîi zgo­
alte mărimi pe baza formulelor în­ — Dîn această relaţie scoatem va­ 1) fizica oferă un material preţios curge mai uşor, iar rezolvarea ei se motului produs de piatră care a lo­
văţate. Dacă dintr-o relaţie astfel loarea lui s : pentru introducerea unor noţiuni y j z b n f( ţ» ) face prin metoda comparaţiei in fe­ vit fundul puţului au trecut „l" se­
stabilită, pe baza datelor din proble­ noi in mulematieă ; l i - to lul următor : cunde. A . Li. • d l . .2- > O
mă. reuşim sâ calculăm valoarea mă­ 2) cunoştinţele de fizică constituie t i -> i o Din problemă reiese că : 1 kg de Se neglijează rezistenţa aerului. «f* v/> » **
rimii cânta le, atunci aceasta este so­ un bogat material concret care stă 1 Pentru rezolvarea acestei proble­
luţia problemei şi în acest caz pro­ la baza întocmirii a numeroase pro­ Sc obţine un raport asemănător si aramă în apă cîntârcşle cu M kg. me elevii trebuie să-şi amintească
blema este rezolv,uă. bleme de matematică. în cazul cind se studiază tangenţa din fizică : de o a r ec e t > 0; v > u şi g > q
încercând sd ca.cutăm valoarea nu­
Dacă in relaţia pe care am stabi- merică a lui s observăm că nu pu­ Pentru primul caz. un exemplu cla­ »ntr-un punct (Mo | x 0, * (x°)J mai puţin decît în aer iar 1 kg. de 1. legea mişcării unul corp In că­ Cele două rădăcini ale ecuaţiei (1)
Iit-o intră mărimi ale căror valori nu tem, denarece nu cunoaştem valoa­ sic, îl constituie problema aflării vi­ la flraficul unei funcţii I (X) delinîtă 1 dere liberă, dată de ecuaţia : sînt reale. Totuşi, problema nu are
sini dau» în problemă, atunci trebuie rea tui R. deci trebuie să calculăm tezei la un moment dar în mişcare pe un interval î. argint cu "Ţjy kg mai puţin decît în două soluţii, deoarece pentru aceeaşi
mai iutii .să căutăm valorile acestoi pe R. neu ni formă, care ca şi problema Datorită importanţei li mi ici aces­ aer. valoare a lui t nu pot corespunde
mărimi necunoscute pe baza alint Procedînd astfel, am redus pro­ construirii tangentei la dilei ite curbe tui raport, in analiză ea se studiază Pentru rezolvare, schematic, pro­
formule învăţate si tot aşa, dîn blema noastră la aflarea rezistenţei o condus la noţiunea de derivată independent de problema care i-a blema se scrie astfel : arama şi ar- 2. acceleraţia gravituliei. două puluri de /ulhuiini diferite.
aproape în apmape, pînă dăm pes­ unui conductor prin care trece un una din noţiunile fundamentale ale dat naştere şi duce astfel prin defi­ A. CHITEI CHLORGHE
i:t
te mărimi ale (ăror valori le putem curent electric. analizei nviteivmîre. nire. noţiunea de derivată. ginlul din aliaj cintăicsc 1 .,, kg Profesor Emerit
calcula pe baza dalelor din proble­ La fel ea şi mai sus, pentru a găsi In şcoală, acest fapt îl prezentăm Dacă trecem Ia cazul al doilea se Şco.ila pedagogica Deva